1,913 matches
-
jur de 15.000 de exemplare, în Alaska 70.000 de exemplare, iar pe țărmul Californiei — 2.500; câteva zeci de exemplare au fost observate și pe malurile Japoniei. Astfel, în lume se numără cca. 88.000 de exemplare de vidre de mare, adică 20% din numărul indivizilor de la mijlocul secolului al XVIII-lea. De la începutul secolului XX, în URSS s-au făcut încercări de a ține vidre de mare în captivitate, cu scopul de a produce blană la scară industrială
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
malurile Japoniei. Astfel, în lume se numără cca. 88.000 de exemplare de vidre de mare, adică 20% din numărul indivizilor de la mijlocul secolului al XVIII-lea. De la începutul secolului XX, în URSS s-au făcut încercări de a ține vidre de mare în captivitate, cu scopul de a produce blană la scară industrială. Experimentele primilor 30 de ani au eșuat: alimentația nesănătoasă și calitatea proastă a apei au dus la diferite boli letale ale vidrelor de mare - de la infecții intestinale
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
făcut încercări de a ține vidre de mare în captivitate, cu scopul de a produce blană la scară industrială. Experimentele primilor 30 de ani au eșuat: alimentația nesănătoasă și calitatea proastă a apei au dus la diferite boli letale ale vidrelor de mare - de la infecții intestinale până la pneumonie. Către anii '40, oamenii de știință aveau deja experiență în domeniu și au construit medii de viață satisfăcătoare pentru vidrele de mare, cărora le-au asigurat apă marină, și au alcătuit un meniu
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
nesănătoasă și calitatea proastă a apei au dus la diferite boli letale ale vidrelor de mare - de la infecții intestinale până la pneumonie. Către anii '40, oamenii de știință aveau deja experiență în domeniu și au construit medii de viață satisfăcătoare pentru vidrele de mare, cărora le-au asigurat apă marină, și au alcătuit un meniu adecvat pentru alimentația lor. Din 1938 până în 1941, vidrele de mare au fost crescute cu succes în astfel de „cuști”, însă în timpul celui de-al Doilea Război
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
anii '40, oamenii de știință aveau deja experiență în domeniu și au construit medii de viață satisfăcătoare pentru vidrele de mare, cărora le-au asigurat apă marină, și au alcătuit un meniu adecvat pentru alimentația lor. Din 1938 până în 1941, vidrele de mare au fost crescute cu succes în astfel de „cuști”, însă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial crescătoriile au fost închise, iar animalele lăsate în libertate. Oamenii de știință și-au dat seama că ținerea vidrelor de mare
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
până în 1941, vidrele de mare au fost crescute cu succes în astfel de „cuști”, însă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial crescătoriile au fost închise, iar animalele lăsate în libertate. Oamenii de știință și-au dat seama că ținerea vidrelor de mare în captivitate este un proiect mult prea costisitor și are o eficacitate economică apropiată de zero. Astfel s-a renunțat la creșterea vidrelor de mare în captivitate. În prezent, vidrele de mare sunt ținute în captivitate mai ales
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
închise, iar animalele lăsate în libertate. Oamenii de știință și-au dat seama că ținerea vidrelor de mare în captivitate este un proiect mult prea costisitor și are o eficacitate economică apropiată de zero. Astfel s-a renunțat la creșterea vidrelor de mare în captivitate. În prezent, vidrele de mare sunt ținute în captivitate mai ales pentru scopuri științifice, dar și distractive, în grădinile zoologice din America de Nord, Japonia, Europa. Ele pot fi văzute mai ales în acvariile din Seattle, Vancouver, Newport
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de știință și-au dat seama că ținerea vidrelor de mare în captivitate este un proiect mult prea costisitor și are o eficacitate economică apropiată de zero. Astfel s-a renunțat la creșterea vidrelor de mare în captivitate. În prezent, vidrele de mare sunt ținute în captivitate mai ales pentru scopuri științifice, dar și distractive, în grădinile zoologice din America de Nord, Japonia, Europa. Ele pot fi văzute mai ales în acvariile din Seattle, Vancouver, Newport, Monterey, New York City, Lisabona etc. Vidrele de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
prezent, vidrele de mare sunt ținute în captivitate mai ales pentru scopuri științifice, dar și distractive, în grădinile zoologice din America de Nord, Japonia, Europa. Ele pot fi văzute mai ales în acvariile din Seattle, Vancouver, Newport, Monterey, New York City, Lisabona etc. Vidrele de mare duc un mod de viață diurn, cea mai mare parte a zilei petrecând-o în apă. Se presupune că înaintea distrugerii lor în masă, în secolul XVIII, ele ieșeau mai des pe uscat decât acum. În prezent, vidrele
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
Vidrele de mare duc un mod de viață diurn, cea mai mare parte a zilei petrecând-o în apă. Se presupune că înaintea distrugerii lor în masă, în secolul XVIII, ele ieșeau mai des pe uscat decât acum. În prezent, vidrele de mare care viețuiesc în locuri greu accesibile pentru om, de exemplu insula Mednîi, își petrec noaptea pe uscat, la 10-15 m de țărm, mai ales pe vreme de furtună. Când marea este zbuciumată, animalele mari sau bătrâne ies frecvent
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
vreme de furtună. Când marea este zbuciumată, animalele mari sau bătrâne ies frecvent la țărm, deoarece nu au putere să înfrunte stihia. În afară de aceasta, femelele își nasc puii pe uscat: pe mal sau pe pietrele litorale. Pe de altă parte, vidrele de mare care viețuiesc în regiuni populate de oameni, de exemplu vidra de mare californiană, nu ies niciodată pe uscat. Construcția corpului îi permite animalului să doarmă în apă culcat pe spate, dat fiind faptul că plămânii au dimensiuni mari
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
frecvent la țărm, deoarece nu au putere să înfrunte stihia. În afară de aceasta, femelele își nasc puii pe uscat: pe mal sau pe pietrele litorale. Pe de altă parte, vidrele de mare care viețuiesc în regiuni populate de oameni, de exemplu vidra de mare californiană, nu ies niciodată pe uscat. Construcția corpului îi permite animalului să doarmă în apă culcat pe spate, dat fiind faptul că plămânii au dimensiuni mari și pot reține destul aer pentru a permite plutirea la suprafață. Tocmai
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
animalului să doarmă în apă culcat pe spate, dat fiind faptul că plămânii au dimensiuni mari și pot reține destul aer pentru a permite plutirea la suprafață. Tocmai mediul acvatic de viață este cel mai potrivit și mai sigur pentru vidra de mare. Ea se poate mișca mult mai bine în apă decât pe uscat, iar hrana dobândită preferă să o mănânce în apă. Când marea este liniștită, vidrele de mare pot înota până la 25 de kilometri de țărm, însă pe
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mediul acvatic de viață este cel mai potrivit și mai sigur pentru vidra de mare. Ea se poate mișca mult mai bine în apă decât pe uscat, iar hrana dobândită preferă să o mănânce în apă. Când marea este liniștită, vidrele de mare pot înota până la 25 de kilometri de țărm, însă pe vreme de furtună preferă să rămână în apele puțin adânci. Specialiștii care cercetează comportamentul vidrei de mare relatează că, dacă li se taie calea înapoi spre apă, animalele
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
iar hrana dobândită preferă să o mănânce în apă. Când marea este liniștită, vidrele de mare pot înota până la 25 de kilometri de țărm, însă pe vreme de furtună preferă să rămână în apele puțin adânci. Specialiștii care cercetează comportamentul vidrei de mare relatează că, dacă li se taie calea înapoi spre apă, animalele manifestă tulburări psihice. Se întâmplă foarte rar ca vidrele de mare să se depărteze pe uscat mai mult de 15-20 m de țărm. Vidrele de mare sunt
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de țărm, însă pe vreme de furtună preferă să rămână în apele puțin adânci. Specialiștii care cercetează comportamentul vidrei de mare relatează că, dacă li se taie calea înapoi spre apă, animalele manifestă tulburări psihice. Se întâmplă foarte rar ca vidrele de mare să se depărteze pe uscat mai mult de 15-20 m de țărm. Vidrele de mare sunt niște animale foarte prietenoase, atât între ele, cât și în relațiile cu alte specii de animale, în afară de cele cu care se hrănesc
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
care cercetează comportamentul vidrei de mare relatează că, dacă li se taie calea înapoi spre apă, animalele manifestă tulburări psihice. Se întâmplă foarte rar ca vidrele de mare să se depărteze pe uscat mai mult de 15-20 m de țărm. Vidrele de mare sunt niște animale foarte prietenoase, atât între ele, cât și în relațiile cu alte specii de animale, în afară de cele cu care se hrănesc. Vidrele de mare conviețuiesc în cel mai firesc mod cu urșii de mare, focile, câteodată
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
de mare să se depărteze pe uscat mai mult de 15-20 m de țărm. Vidrele de mare sunt niște animale foarte prietenoase, atât între ele, cât și în relațiile cu alte specii de animale, în afară de cele cu care se hrănesc. Vidrele de mare conviețuiesc în cel mai firesc mod cu urșii de mare, focile, câteodată împărțind cu ei culcușul. Lupta între aceste animale este un lucru foarte rar întâlnit. Conflicte apar numai între doi masculi în luptă pentru femelă, dar și
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mai firesc mod cu urșii de mare, focile, câteodată împărțind cu ei culcușul. Lupta între aceste animale este un lucru foarte rar întâlnit. Conflicte apar numai între doi masculi în luptă pentru femelă, dar și acestea au un caracter simbolic. Vidrele de mare au manifestat de la bun început un comportament prietenos față de om, ceea ce le-a făcut să fie o pradă ușoară în timpul distrugerii în masă. În secolele XVIII-XIX omul, apropiindu-se de grupurile de vidre de mare, nu le trezea
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
acestea au un caracter simbolic. Vidrele de mare au manifestat de la bun început un comportament prietenos față de om, ceea ce le-a făcut să fie o pradă ușoară în timpul distrugerii în masă. În secolele XVIII-XIX omul, apropiindu-se de grupurile de vidre de mare, nu le trezea niciun sentiment de frică. Spiritul pașnic al vidrei de mare se datorează, după cum presupun oamenii de știință, faptului că cele mai neînsemnate răni de pe corp pot deteriora învelișul de blană al animalului, fapt care duce
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
un comportament prietenos față de om, ceea ce le-a făcut să fie o pradă ușoară în timpul distrugerii în masă. În secolele XVIII-XIX omul, apropiindu-se de grupurile de vidre de mare, nu le trezea niciun sentiment de frică. Spiritul pașnic al vidrei de mare se datorează, după cum presupun oamenii de știință, faptului că cele mai neînsemnate răni de pe corp pot deteriora învelișul de blană al animalului, fapt care duce la hipotermie, putând provoca chiar moartea. Vidra de mare trăiește uneori solitară, însă
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
sentiment de frică. Spiritul pașnic al vidrei de mare se datorează, după cum presupun oamenii de știință, faptului că cele mai neînsemnate răni de pe corp pot deteriora învelișul de blană al animalului, fapt care duce la hipotermie, putând provoca chiar moartea. Vidra de mare trăiește uneori solitară, însă cel mai des în grupuri mici, lipsite de organizare ierarhică. Deși mai înainte specialiștii considerau că există o anumită organizare ierarhică în grupurile de vidre de mare, acum s-a ajuns la un consens
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
fapt care duce la hipotermie, putând provoca chiar moartea. Vidra de mare trăiește uneori solitară, însă cel mai des în grupuri mici, lipsite de organizare ierarhică. Deși mai înainte specialiștii considerau că există o anumită organizare ierarhică în grupurile de vidre de mare, acum s-a ajuns la un consens asupra faptului că în grup nu se evidențiază niciun conducător. Uneori se întâmplă ca unii membri ai grupului să îl părăsească și să devină animale solitare, alteori animalele singuratice se alătură
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
asupra faptului că în grup nu se evidențiază niciun conducător. Uneori se întâmplă ca unii membri ai grupului să îl părăsească și să devină animale solitare, alteori animalele singuratice se alătură unui grup sau altuia. De remarcat că, în cazul vidrelor de mare, acestea sunt acceptate cu bunăvoință în grup, spre deosebire de situațiile similare la alte mamifere. Aceste grupuri sunt alcătuite sau numai din femele, sau numai din masculi, alteori din femelele cu puii nou-născuți. Deplasarea grupurilor de vidre de mare nu
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
că, în cazul vidrelor de mare, acestea sunt acceptate cu bunăvoință în grup, spre deosebire de situațiile similare la alte mamifere. Aceste grupuri sunt alcătuite sau numai din femele, sau numai din masculi, alteori din femelele cu puii nou-născuți. Deplasarea grupurilor de vidre de mare nu are caracter sistematic. În timpul zilei ele înoată pe un teritoriu de cca 5,5 km², însă rareori se întâmplă ca un individ să înoate mai mult de 2 km pe zi. Vidrele de mare nu migrează decât
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]