1,834 matches
-
acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege. Versantul nordic: Versantul sudic:
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
rar doi, rămânea peste iarnă aici într-o cumplită izolare să aiba grijă de vite. Noroc că omul avea destul de lucru, trebia să dea de mâncare vitelor, să le rânească, să îmblătească, să-i facă mâncare. Aici, departe de sat, viețuiau și multe fiare, și nu o dată se putea întâmpla ca omul dus după o sarcinâ de fân la o claie ceva mai departe de sălaș să se întâlnească cu vreo haită de lupi aflați tocmai în perioada de împerechiere, întâmplări
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
ce-i la Bistrița”, apoi Alexandru cel Bun apare cu adaosul complementar „adevăratul ctitor al acestui sfânt locaș”. Scriitorii pomelnicului nu apar cu numele lor, sunt deci, anonimi, dar din cuprinsul său reiese că ei erau călugări care, cu siguranță, viețuiau la Bistrița. De pildă, hotărârea normativă de a scrie, în pomelnic, numele ctitorilor și binefăcătorilor, numai „cu sfatul egumenului și atuturor celor întru Hristos frați”, fusese luată în mănăstire; considerațiile teologice privind milostenia, răsplata și mântuirea, pe care le întâlnim
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
Neamț și Putna - Gavriil, Paladie, Teodor - de asemenea, demonstrează că alcătuitorii pomelnicului erau monahi; în sfârșit, cine putea ști mai bine de unde erau unii monahi, ctitori și binefăcători - unii de la Neamț, alții de la Probota, Bisericani și Râșca - decât călugării care viețuiau la Bistrița! Cel mai probabil, acestă lucrare istoriografică, Pomelnicul Mănăstirii Bistrița, a fost scrisă ori la altarul bisericii, ori al egumenie sub îndrumarea egumenului, ori în chiliile unor călugări anonimi care, în condițiile vremii, erau cărturari.
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar este posibil ca o mică obște de anahoreți veniți de la Mănăstirea Secu să fi viețuit în aceste locuri înainte de data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul turnului-clopotniță ce străjuiește intrarea, în 1859 boierul Aga Ioniță Botez a construit clopotnița și a restaurat biserica, înzestrând-o cu mai multe cărți și obiecte liturgice. Alte lucrări
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
mijloc de cea de sud. Caspica de sud este cea mai adâncă regiune a Mării Caspice, atingând adâncimea de 1025 m de la suprafața apei. Fundul mării este acoperit de diferite nisipuri, la adâncimi mari - de nămol, iar în regiuni anumite viețuiesc plante și alge. Clima Mării Caspice este continentală în regiunile de nord, temperată în cele de mijloc și subtropicală în cele de sud. Iarna temperatura medie lunară variază între -8 - -10 °C în regiunile nordice și +8 - +10 °C în
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
malului vestic până la peninsula Apșeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, una dintre care continuă traiectoria de-a lungul malului vestic, celălalt pleacă în Caspica de est. Lumea animală reprezintă 1809 specii, dintre care 415 vertebrate. În lumea subacvatică viețuiesc 101 specii de pești, aici este concentrată cel mai mare număr de pești cartilaginoși, dar și de pești de apă dulce, precum carpul sau șalăul. Marea Caspică servește mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
393 de locuitori. În 1762 populația satului sporește prin instalarea aici a unor familii săsești venite din Rodna, odată cu înființarea "Regimentului românesc de graniță pe Valea Someșului". Conscripția lui Klein din 1733 înregistra Satu Nou că așezare mixtă în care viețuiau și 30 de familii de români fără biserică și fără preot. Petriș ("Petresdorf" în germană, "Petres, Petresfalva" în maghiară se află, conform documentelor, în districtul Chirălești. O mărturie timpurie despre existența așezării ne-o oferă elementele din perioada română din
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
unde azi se află lacul de acumulare de pe valea Sandrei se află un sat, cu numele "Sandra". Fiind atacați de tătari, locuitorii satului s-au refugiat în pădurile din apropiere, despărțindu-se în două părți. În timp, fiind nevoiți să viețuiască în pădure, fiecare grup de fugari au format noi sate, unul dintre acestea fiind satul Sălățig iar celălalt fiind satul Mineu. Aceeași poveste mai spune că, pentru a nu lăsa pe mâna păgânilor clopotele bisericii, acestea au fost aruncate într-
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
În situația din 1846, satul scăzuse la 47 de "liude". La documentarea lui C. Chiriță din 1887 satul avea 80 de familii cu 350 de suflete. În 1966 avea 557 locuitori iar la 1977 doar 470. La ultimul recensământ mai viețuiau aici 402 suflete. Lăsând legenda cu "fabricantul de brahă" deoparte, în acest sat nu se practică nici un fel de industrie singurele ocupații ale locuitorilor fiind cele legate de agricultură și creșterea animalelor, dar nu în sistem intensiv ci numai pentru
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
Pe teritoriul localității Morlaca este amintită și o mănăstire, greco-catolica care, în anul 1731, avea în fruntea ei pe egumenul Victor. Tot atunci primește de la mai mulți boieri un "Triod" tipărit la 1725. În anul 1774, în mănăstire nu mai viețuia niciun călugăr. Într-un protocol de inspecție canonica a episcopului unit de la Blaj, Grigore Maior, se afirma că o parte din pometul mănăstirii a fost ocupat de doi iobagi ai contelui Gheorghe Banfi.
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
că acest zid a fost construit de fiul cel mic al lui Babei Vrâncioaia, pe pămînturile primite de la Ștefan cel Mare. Legende și mai vechi de domeniul fantasticului, spun că zidul ar fi fost construit de uriași, ființe mitice care viețuiau în aceste zone cu milenii in urmă. În “Analele Râmnicului” din anul 1923, George Tătulescu descrie una dintre legendele așanumitelor ziduri ale uriașilor din zonă:
Zidul Uriașilor () [Corola-website/Science/298648_a_299977]
-
Facultatea de Filozofie a Universității de Vest din Timișoara, pe care a abandonat-o. În 1999 a fost tuns în monahism, primind numele de Savatie. La 28 octombrie 2000 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 4 august 2002 ieromonah. Astăzi viețuiește la Mănăstirea «Noul Neamț», Patriarhia Rusă, din satul Chițcani, situat între Tiraspol și Bender, în Transnistria (parte desprinsă din cadrul Republicii Moldova). A condus revista de spiritualitate ortodoxă "Ekklesia" și a predat iconografia la Seminarul Teologic din Chișinău, cu sediul în Mănăstirea
Savatie Baștovoi () [Corola-website/Science/298951_a_300280]
-
o piramidă vie umblând din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele tăbăcite de-atâtea rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
veșnice. După moarte nu mai este cu putință pocăința pentru cei care au respins-o cu hotărâre în viață. Pentru cei care însă au fost răpiți de greutățile vieții și, fără a dori să lucreze răul, nu au izbutit a viețui deplin creștinește, rugăciunile Bisericii mijlocesc înaintea lui Dumnezeu îmblânzirea pedepsei și chiar ieșirea din Iad. Izvoarele din care își scoate Biserica Creștină ortodoxă principiile sale morale și adevărurile sale religioase, sunt: Biserica creștină ortodoxă se simte cu tenacitate legată de
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
în piețele ieșene totuși propoziția a fost înlocuită mai târziu ca urmare a reacției utilizatorilor apariția ei este fiziologică dacă survine după un efort fizic digestiv sau după emoții plaja fiind un mediu mereu schimbător expune plantele și animalele care viețuiesc aici aici unor condiții instabile iazul va fi folosit și ca crescătorie de stuf care va fi folosit la umbrirea puieților cu toate acestea constructorii se confruntau cu probleme majore având parte de întârzieri datorate condițiilor meteo nefavorabile și dificultăților
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
aproape toate textele și participă la compunerea melodiilor această abilitate este deosebită pentru că nu implică iluzii mintale ci manipulare efectivă a elementelor păsările zburau prin masa de aer și erau deseori asociate cu spiritele vieții ornitofauna este mai variată aici viețuiesc găinușe de baltă albatroși fregate porumbei sternide câteva episaode din prezintă cum atât oamenii cât și vulcanienii sunt aproape de dispariție din cauza unui război nuclear acest câine trebuie să fie în permanență în centrul atenției oamenilor pentru a fi pe deplin
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
funcțională doar intrarea dinspre sud tofu rezultă moale dar puțin sfărămicios apoi a plănuit ca ultima sa divizie comandată de gen în același timp aici mai există industria bumbacului și a petrolului în unele locuri pe versanții orientați spre soare viețuiesc și vipere se amestecă componentele la care zahărul se pune în niște forme pentru a face cupe dense de zahăr pe baze etice unii oameni se opun măcelului puilor masculi nedoriți sau riscului de a mânca un animal neeclozat ea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
din țara noastră, opera sa ocupând un loc de cinste în cadrul patrimoniului național și universal. Prin simplul fapt că Ștefan Luchian a copilărit în mijlocul oamenilor nevoiași din mahalaua Popa Soare, el a găsit în această lume umilă în mijlocul căreia a viețuit un sprijin la necaz. Tot alături de aceasta și-a trăit nădejdile în locuința modestă din strada Povernei și mai apoi în întunecoasa casă din Filantropia. Portretele pe care artistul le-a realizat de-a lungul carierei sale plastice au înfățișat
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
dinastie atestată istoric. Cei Trei Auguști, deseori pomeniți și cu numele de cei Trei Suverani, erau semizei sau regi-zei care foloseau puterile lor magice în favoarea propriului lor popor, a cărei viață o îmbunătățeau. Datorită virtuții și puterilor lor supranaturale au viețuit incredibil de mult și au guvernat într-o perioadă îndelungată de pace. Celor Trei Auguști li se atribuie diferite identități în diferitele texte istorice chineze: astfel în "Analele marelui istoric" din Sima Qian se spune că au fost: Izvoarele "Yundou
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
o panoramă pitorească. Nu departe de satul Rașcov există grote de piatră săpate pe malul Nistrului. Pescuitul în raionul Hotin este posibil doar pe râul Nistru, putând fi prinși crapi. Pădurile din raion ocupă o suprafață de 14.000 hectare, viețuind aici animale ca vulpi, căprioare, iepuri, rațe sălbatice etc.
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
avut loc la Mănăstirea Râșca între anii 1965-1968 (în special la turnul clopotniță și la zidul de incintă) și 1972-1991 prin purtarea de grijă a mitropoliților Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu (deveniți ulterior patriarhi ai României). Printre monahii care au viețuit aici sunt de menționat monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 și viitor episcop). Printre odoarele bisericii sunt de menționat o părticică din moaștele Sfântului Nicolae, o părticică din moaștele
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
un schit de maici de către episcopul Nicolae al Rădăuților. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Vijnița deținea o falcă și jumătate de teren . La acea dată, viețuiau acolo 7 maici. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
interpretate de Florica Ungur cu o mare sensibilitate. „Cânt pentru a-l aduce pe omul zilelor noastre în fața sa, pentru a-l oglindi în coordonatele spirituale care l-au generat și l-au perpetuat. Cânt pentru că a cânta înseamnă a viețui într-un anume fel, pentru că a cânta este sinonim cu a recrea lumea după măsura ta.” „Cred că omul trebuie să caute mulțumirea sufletească și fericirea înăuntrul său. Cu această convingere în suflet, încerc să ofer celor din jur câte
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
o poiană de la poalele munților, în satul Văratec din comuna Agapia (județul Neamț), la o distanță de 12 km de orașul Târgu Neamț și la 40 km de municipiul Piatra-Neamț. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici. Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, a
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]