46,761 matches
-
nu se mai poatelucrăm în genunchi și murim pe coates-a rupt un echilibru, se prăbușesc imperiio lume veche, s-a împărțit în douăuna face purici, alta face ouăși tu inimă te sperii!pe ce mai punem azi temeidacă nu pe vin și pe femei?că fără adevăr, și fără iubirenimeni nu-și mai vine în fire!dar ce folos că știm acesteacă vin paparazzi și ne fură vestea?și unde e Diana zeița vânătoriică tremură-n grădină de teamă sicomoriinu mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
spui și uiți unde-ai rămas, iar procurorul zice: - Îl vezi pe-ăsta ce minte? și te poftesc în dubă și-ți dau cătușe noi și nu poți să refuzi că azi e zi de joi; nevasta te așteaptă cu vinul pus la rece și tu împarți celula cu încă alții, zece! pledează avocații și trag sforile pentru bunăvoința care să vină de la centru; aceasta se petrece în biata noastră urbe că n-are bulevarde ci doar ulițe curbe Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
să spui și uiți unde-ai rămas,iar procurorul zice: - Îl vezi pe-ăsta ce minte?și te poftesc în dubă și-ți dau cătușe noiși nu poți să refuzi că azi e zi de joi;nevasta te așteaptă cu vinul pus la receși tu împarți celula cu încă alții, zece!pledează avocații și trag sforile pentrubunăvoința care să vină de la centru;aceasta se petrece în biata noastră urbecă n-are bulevarde ci doar ulițe curbe... XXIV. IZVOARELE ȚÂȘNESC NUMAI DE SUB
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
urâto, uite cum te reverși cu riduri cu tot peste toate zilele mele de doliu, în care nu pot să cred că ai avut nerușinarea să pleci și să mă lași nimănui, pradă singurătății, rană curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, că ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăită de plâns și de dureri înghițite, cu izul tău de medicamente stătute și
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
din glastre, Tamara, cu prăjiturile tale mirosind a vanilie și a mângâiere de mamă, că nici loc nu mai aveam prin casă de atâtea borcane cu dulceață de fragi și de broderii cu volane, de porcării de femeie naivă, când vinul meu curgea bărbătește pe scări și tu îți treceai mâna prin părul meu de stăpân și mă întrebai ce mă doare, de parcă nu ar fi fost de ajuns că nu mi-era de ajuns viața asta scârnavă, în care te-
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
bărbații timpurilor, căruia ar fi trebuit să i te pleci în genunchi, în delir de plăcere, că eram Dumnezeul cărnii tale de crini și de izmă, prin care curgea indiferența mea beată, de fiecare zi, Tamara, adu-mi sticla de vin să uit gustul tocănițelor tale aburinde, scaunul pe care nu mai stai și nu vei mai sta niciodată, patul în care nu-ți mai tragi sufletul din ceața păgână a uitării, pumnul meu strivit de pereți, ușile trântite cu scrâșnet
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
spus, iar acum sunt al nimănui, cu florile tale din glastră cu tot, udate cu zaț de cafea, pe care eu nu voi ști niciodată să le iubesc și de care nu voi ști vreodată să mă ating, și cu vinul meu tulbure în care te strig și te urlu și nu te mai găsesc, tăvălindu-mă ca un vierme în mirosul tău de tămâie și de sfârșit de aprilie, lua-te-ar dracu, sufletul meu, sfâșierea mea albă, femeia mea
LUA-TE-AR DRACU, TAMARA! de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377180_a_378509]
-
Alb ca varul de pe casă Dar când vei primi căldura Să ajungi să te acrească. Blestemul mielului Nu te blestem să fii ca mine Sigur ești ca te vei naște Nu ești sigur niciodată Dacă nu sfârșești de Paște. Blestemul vinului Poți să fii de vrei, ca mine Aromat, cu fin buchet Dar, dacă întreci măsura, Te blestem s-ajungi oțet. Blestemul vorbei De-aș blestema aș spune-o vorbă Lucru de care mă feresc Dar pot s-arăt doar înspre
BLESTEME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377175_a_378504]
-
sărbătorile Paștelui? Dimineața când ne sculam, începea mama: hai, spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și tata ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști”. Era un moment plin de mister, când simțeai cu tot
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
fulguie-n talgere de ger. Prin nămeți poteca- și taie vad, O casă albă te-mbie în mister Spre culcușul cald,înmiresmat. Vraja iernii steie în pădure Pășește-n casa cu aromă rară, Te voi încălzi cu ceai fierbinte, Cozonac și vin cu scorțișoară. La sania iubirii pune zurgălăi, Patina să lunece ca un arcuș In desagă să ai calde sărutări Topind și gheața de pe derdeluș. Când zăpada sclipește de ger Și-n sobă ard vreascuri uscate, La tine mă gândesc și
IARNĂ de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377242_a_378571]
-
-mpartă, măcinici cu miez de nucă. În chip de om se împletesc, colaci numiți și mucenici. Se coc până se rumenesc, se ung cu miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se-mparte, lângă vin și lumânare. Tradiția de mucenici evocă dispariția a patruzeci de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
miere și cu nuci. Prin obiceiuri păstrate din crudă martirizare, pomană din ei se-mparte, lângă vin și lumânare. Tradiția de mucenici evocă dispariția a patruzeci de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
Tradiția de mucenici evocă dispariția a patruzeci de ucenici, în loc numit Sevastia. Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
total sau ajunarea Ce exclude gândul rău, băutura și mâncarea... Postu ' aspru-i practicat, pe la noi, de multă lume : Pâine uscată dar și fructe, apă, sare și legume... În tain mic, regim vegan, în bucătării gătit Fără ulei și fără vinuri, Postul comun, obișnuit ! Iar în Posturile Mari, când se-ntâmpl-o Sărbătoare La ulei, vinuri și pește, Biserica, dă dezlegare ! Avem de 4 ori pe an, Posturi foarte importante Ne spun cei ce au voință : "Sunt ușoare ! Deci, se poate !" Să nu
AM AFLAT CE ESTE POSTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377283_a_378612]
-
practicat, pe la noi, de multă lume : Pâine uscată dar și fructe, apă, sare și legume... În tain mic, regim vegan, în bucătării gătit Fără ulei și fără vinuri, Postul comun, obișnuit ! Iar în Posturile Mari, când se-ntâmpl-o Sărbătoare La ulei, vinuri și pește, Biserica, dă dezlegare ! Avem de 4 ori pe an, Posturi foarte importante Ne spun cei ce au voință : "Sunt ușoare ! Deci, se poate !" Să nu uităm că-n zi de Miercuri, DOMNUL IISUS a fost vândut... Iar Vineri
AM AFLAT CE ESTE POSTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377283_a_378612]
-
dă viață poeziei. Îl definește într-o manieră caldă, privindu-l ca pe “cel ce mângâie seninul” când soarele răsare. Mai presus de toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde “vreascuri de suflet”pentru a-și etala trăirile, cel care aprinde focul în “vatra stăruinței”. Există o profunzime
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
nu am program decât patru ore și trei zile pe săptămână, iar vila este foarte mare, încerca să se scuze menajera. Ce pot să fac mai bine în acest timp? Dacă doriți să vin mai multe zile, îmi spuneți și vin. - Nu dumneata ești vinovată, Maria. Omul acesta al meu care, dacă se schimbă de pantalon, îl aruncă unde se află, mai încolo găsești cămașa și tot așa. Trebuie să stea cineva în urmă să i le adune. Doamne, cum a
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
de griji care fluturau în jurul lor. Fețe crispate, ochii adânciți în orbite, fălci încleștate și frunți adânc arate de gânduri și socoteli : atât am luat primă, atât am dat pe brad, atât pe jumătate de porc... atât pe canistra cu vin. Aoleu, nu-mi ajunge pentru revelionul la munte! Trebuie să-l fac la restaurant...Dar nici acolo nu-mi ajunge. Atunci...acasă! Ah, banii ăștia, niciodată nu-ți ajung!... Și pentru colindători? Asta-i bună! Să stea acasă, să nu
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
nu a văzut nici un credincios care să se împărtășească!... Nu este voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe. Găsirea unei explicații la toată această situație ne duce cu gândul la existența tainei lui
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
Nu este voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe. Găsirea unei explicații la toată această situație ne duce cu gândul la existența tainei lui Dumnezeu!... Astăzi încă nu prea știm (cum) să ne
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur, în „Telegraful Român”, anul 109 (1961), nr. 43-44 (15 noiembrie), pp. 3-4. 9. Candela, lumânarea și tămâia, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1961”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1961, pp. 138-140. 10. Pâinea, vinul, apa și untuldelemn în cultul Bisericii noastre, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1961”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1961, pp. 141-145. 11. Maica Domnului în teologia Sfântului Ioan Damaschin, în „Mitropolia Olteniei”, Craiova, anul XIV (1962), nr. 3-4
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
cu puterea unei mărturii directe, obiective și sincere despre originea și înțelesul acestei Sfinte Taine. Aceste cuvinte ne arată că, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuși Trupul Său, iar vinul în însuși Sângele Său, rostind pentru fiecare o rugăciune specială și împărtășind apoi cu fiecare pe ucenici. În noaptea când a fost prins - deci cu o zi înainte de Paștile iudaic - Domnul Iisus Hristos a instituit așadar, o adevărată Sfântă și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
se săvârșește Jertfa și Taina Euharistică. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii, se disting două momente diferite: momentul prefacerii și momentul împărtășirii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială, rostită de Domnul nostru Iisus Hristos mai întâi asupra pâinii și apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtășirii. Ea revendică și necesită o rugăciune anumită, Epicleza, pe care Biserica Ortodoxă o cunoaște din cele mai vechi timpuri și pe care liturghisitorul o rostește totdeauna asupra cinstitelor Daruri. După săvârșirea prefacerii, Domnul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
Ea revendică și necesită o rugăciune anumită, Epicleza, pe care Biserica Ortodoxă o cunoaște din cele mai vechi timpuri și pe care liturghisitorul o rostește totdeauna asupra cinstitelor Daruri. După săvârșirea prefacerii, Domnul Hristos oferă ucenicilor Săi nu pâine și vin, ci însuși Trupul și Sângele Său. De aceea greșesc protestanții, care pun tot accentul numai pe momentul împărtășirii și greșesc și romano-catolicii, care consideră că prefacerea elementelor euharistice nu s-a făcut de Domnul Iisus Hristos în clipa binecuvântării - care
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]