1,673 matches
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,15%). Pentru 4,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția demografică a avut următoarea evoluție: Ocupația lor de bază era viticultura, agricultura, apicultura, sericicultura, creșterea animalelor, iar în veacul trecut și munca în industrie. Clima este temperat continentală, specifică dealurilor subcarpatice și caracterizata prin ierni blande și veri moderate calde, cu umiditate relativă suficientă. Orașul Urlați este situat într -o zonă
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Urlați este situat într -o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin următoarele valori : Vâturile dominante bat din N, N-E și E. Zona în care se află situat orașul Urlați este favorabilă din toate punctele de vedere dezvoltării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Urme arheologice din [[neolitic]] și [[epoca bronzului]], descoperite pe dealul "Merez" din "Valea Urloi", certifică existența unor așezări din trecutul îndepărtat. În toamna anului [[1968]], în curtea Liceului din Urlați, prin săpături întâmplătoare, a fost descoperit un schelet
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Crintești. În Topoloveni au loc anumite evenimente anuale: Magiunul de Topoloveni, alături de alte 1.000 de denumiri de produse protejate în baza legislației privind protecția indicațiilor geografice, figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine și a specialităților tradiționale. Viticultura este un important sector al economiei orașului, aceste activități fiind atestat documentar faptul că la Topoloveni există o bogată tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinurilor. Rețeaua de apă potabilă este în lungime de 24.000 m asigurând nevoile de
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
Egrisi-Abhazia în sudvest și-au putut totuși păstra independența până în secolul al X-lea. Arabii au întemeiat în secolul al VII-lea emiratul Tbilisi în centrul țării, care a dăinuit până în 1122. În această perioadă s-a dezvoltat în Georgia viticultura și în general agricultura, aceasta din urmă și datorită introducerii unui nou tip de plug georgian. Orașele mari erau în acea perioadă Tbilisi, Kutaisi, Uplistsikhe, Artanui, Telavi, Akhalkalaki, Dmanisi și Oltisi. Sudvestul Georgiei, în care luase ființă Tao-Klardjetiția, rămăsese în
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
culturi culinare otomane și mediteraneene. Datorită anilor de dominație austriacă, au apărut și câteva influențe central-europene. Câteva specialități locale sunt ćevapi, burek, dolma, sarmalele, pilaful, gulașul, ajvar și diferite dulciuri orientale. Vinurile locale provin din Herțegovina, unde climă este potrivită viticulturii. Loza herțegovineană (similară cu Grappa din Italia, dar mai puțin dulce) este foarte populară. Rachiul de prune ("rakija") sau de mere ("jabukovača") se produc în nord. În sud, distileriile produceau mari cantități de coniac și erau furnizori pentru toate fabricile
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești. În apropiere, la "Crângul lui Bot" (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești” în cadrul căruia activează peste 28 de companii. Deși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel: Atât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
nord de axul lanțului muntos, există un mic podiș care continuă cu dealuri ce coboară într-o pantă lină spre țărmul nordic, formând mici depresiuni pe firul unor prâuri. Acesată zonă a insulei este regiunea cea mai favorabilă practicării agriculturii, viticulturii și pomiculturii. Vârful cel mai înalt al lanțului muntos este Vf. Vidova Gora, aflat în centrul lanțului cu o înălțime de 778 metri față de nivelul mării, el fiind cel mai înalt pisc de pe insulele din Marea Adriatică. Insula s-a format
Brač () [Corola-website/Science/318182_a_319511]
-
de milioane de euro, ceea ce duce la pierderi de 100 milioane euro pentru statul român, datorită neimpozitării (anul 2009). Industria vinului asigură locuri de muncă pentru 50.000 de oameni, iar alte 500.000 de persoane își asigură traiul din viticultură și vinificație. În prezent, în România, dintr-un total de 186,9 mii de hectare de plantații de vie, 94,9 mii de hectare reprezintă plantațiile cu viță nobilă, restul suprafețelor fiind acoperite cu hibrid, acceptat doar pentru producerea vinului
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
În anul 2003 a fost construită Biserica "Sf. Pantelimon". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Oksamîtnenska era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de bulgară (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și română Locuitorii satului Oxamitne se ocupă în principal cu viticultura, aici existând o întreprindere de vinificație.
Oxamitne, Bolgrad () [Corola-website/Science/318314_a_319643]
-
În întreprinderile agricole din sat lucrează 249 de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală generală de grad III, o grădiniță, un cămin cultural, 3 biblioteci, 2 stadioane, 2 mori, 2 brutării, o farmacie, un dispensar, o biserică și
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
pe timp de 10 ani). Coloniștii s-au ocupat în principal cu creșterea vitelor (ovine și bovine) și cu agricultura (cultivarea de porumb, grâu de iarnă, orz, varză, roșii, ardei, ceapă). Condițiile climatice favorabile au contribuit și la dezvoltarea horticulturii, viticulturii și sericiculturii. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
În prezent, satul are 1.213 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Muravleanca se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc animale. Ferma din sat se ocupă cu producția de legume, precum și cu viticultura. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Muravleanca era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română (%).
Muravleanca, Ismail () [Corola-website/Science/318373_a_319702]
-
departamente, majoritatea situate în partea de sud-vest a Franței,a economiei agricole și în mod tradițional având dreptul de vot. Candidații Poujadiști au obținut mai mult de 20% din voturi enumerate în Vaucluse,unde departamentul era afectat de criza din viticultură, și peste 15% în Isère,unde departamentul era marcat de diferențe semnificative în dezvoltare. Alegătorii Poujadiști provin din diverse medii, atât din extrema stângă cât și din deputați francezi liberali ,ceea ce sugerează că este mai mult un fenomen de protest
Alegeri legislative în Franța, 1956 () [Corola-website/Science/319698_a_321027]
-
identificată în situri arheologice din preistorie până în vremurile noastre. A coexistat din vechime până după primul război mondial cu casa de suprafață, dominând în câmpia Dunării. Câteva exemple muzeale de bordeie vechi sunt salvate în Muzeul Satului din București, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești precum și în situ, în Muzeul Câmpiei Boianului. ul a rămas în uz, la începutul mileniului trei, în numai câteva locuri din țară, spre exemplu într-o gospodărie din Giurgiu, într-o comunitate de romi din Ostroveni
Bordei () [Corola-website/Science/319307_a_320636]
-
anul 2009. Piața vinului este estimată la 500 milioane euro în anul 2008, față de 450 milioane euro în 2007. Industria vinului asigura locuri de muncă pentru 50.000 de oameni, iar alte 500.000 de persoane își asigură traiul din viticultura și vinificație. În anul 2009, suprafața cultivata cu vită de vie era de aproximativ 188.000 de hectare din care circa 96.000 de hectare cu vie nobilă și circa 92.000 de hectare cu hibrid interspecific. Suprafață exploatată pentru
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
demonstrează existența premiselor obiective pentru formarea în viitor a complexului de producție interstatal al Dunării de Jos specializat în cadrul comunității țărilor socialiste în petro-gazo-chimie și în unele ramuri ale construcției de mașini... în agricultura irigată intensiv profilată pe cereale, legume, viticultură și în ramuri ale industriei alimentare..."”. Bulgaria a acceptat planul Valev, dar în cazul românilor reacția a fost violentă, comuniștii români apreciind că propunerea Moscovei înseamnă practic o dezmembrare a teritoriului național. România a respins planul, prevalându-se de prevederea
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]
-
Biserica de lemn din Drăguțești se păstrează în Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești și provine din fostul sat Drăguțești, astăzi cuprins în localitatea Cotmeana, județul Argeș. Este datată din anii 1813-1814. Este una dintre cele mai monumentale și reprezentative biserici de lemn din Argeș, ridicată prin participarea unui grup
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
crucerul care a executat iconostasul și icoanele trebuincioase precum și data ridicării ei, anul 7322 al erei bizantine, adică anii 1813-1814 ai erei noastre. Biserica de lemn din Drăguțești a fost salvată de la dispariție prin transferul și conservarea sa în Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești, în a doua jumătate a secolului 20. Biserica este ridicată în formele tradiționale, cu o bute destul de înaltă încheiată cu boltă, protejată de un acoperiș comun în patru ape și marcată pe vest, peste tinda-pronaos, de
Biserica de lemn din Drăguțești, Argeș () [Corola-website/Science/321265_a_322594]
-
și vin / conducător st.: // Conferință Științifică a studenților, masteranzilor și doctoranzilor, dedicată celei de-a 75-a aniversări de la fondarea Universității Agrare de Stat din Moldova / Univ. Agrara de Stat din Moldova. - Ch., 2008. - În curs de ed.; Vinificația și viticultura în Moldova. - 2008; Виноделие и виноградарство Молдовы. - 2008. - În curs de ed. <br> 112.Cucu, I. Modernizarea procesului și schimbătorului de căldură pentru tratarea termică a mustului / conducător st.: Ion Panașescu // Conferință Științifică a studenților, masteranzilor și doctoranzilor; dedicată celei
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
a 75-a aniversări de la fondarea Universității Agrare de Stat din Moldova / Univ. Agrara de Stat din Moldova. - Ch., 2008. - În curs de ed. <br> 113.Florean, V. Utilizarea energiei solare pentru fabricarea stafidelor / conducător st.: Ion Panașescu // Vinificația și viticultura în Moldova. - 2008; Виноделие и виноградарство в Молдове. - 2008. - În curs de ed.<br> 114.Tomuz, I. Modernizarea procesului și instalației de obținere a șucului de struguri concentrat prin vaporizare / conducător st.: Ion Panașescu // Conferință Științifică a studenților, masteranzilor și
Ion Panașescu () [Corola-website/Science/321326_a_322655]
-
și un muzeu. În 2010, biblioteca continua să existe, dar patrimoniul său inițial fusese pierdut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, păstrând totuși un tablou semnat de Toma Gh. Tomescu. A organizat și a finanțat cursuri agricole gratuite în viticultură și cultura pomilor fructiferi pentru toți locuitorii comunei, în interiorul fermei sale, situată pe proprietatea conacului Socolescu. Toma T. Socolescu a fost preocupat și de pictură. A realizat numeroase acuarele care au fost considerate de un real succes. Printre prietenii săi
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
amenajând în jurul anului 1830 un parc în jurul conacului. El și-a adus aici soția, Smaranda, fiica boierului Iorgu Radu din Ținutul Tutovei. Ei obișnuiau să locuiască la conac de la începutul verii până la sfârșitul toamnei ocupându-se de agricultură și de viticultură. Au avut împreună doar un singur copil: Petre P. Carp, care s-a născut la Iași, la 29 iunie 1837. Petre P. Carp a urmat studii liceale la Berlin și apoi studii superioare la Facultatea de Drept și de Științe
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
procedeul de tratare a matelor bogate cu acid sulfuric, în scopul colectării metalelor prețioase în reziduul plumbos insolubil și prelucrării metalurgice până la plumb bogat. Soluțiile de sulfat de cupru sunt prelucrate pentru obținerea sulfatului de cupru cristalin, cu utilizare în viticultură. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii 5 ani sunt introduse rețelele interioare de circulație, tip cale ferată îngustă, și se construiește o centrală electrică proprie și laboratorul
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
proveneau din zona Basel-ului, care se confrunta cu mari dificultăți economice. De altfel, în Basel există chiar și în prezent o stradă care se numește "Bassarabien Strasse". Alții proveneau din zona Vaud, de lângă malul lacului Geneva, renumită în epocă pentru viticultura ei. Cel care a fost artizanul aducerii elvețienilor în Basarabia a fost perceptorul împăratului rus Alexandru I, Frédéric-César de La Harpe. Acesta a obținut, în anul 1821, un ucaz imperial, care oferea elvețienilor un teritoriu însemnat pentru ferme, scutiri de serviciul
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
1840, este menționat noul sat Furești format prin aportul pandurilor care s-au căsătorit cu fete din satele învecinate. La 1890 toate trei satele, ceea ce azi este comuna Dobrești, aveau 258 familii și 1052 locuitori. Principalele ocupații erau agricultura (pomicultura, viticultura, creșterea animalelor și păsărilor, legumicultura) si activitatile mestesugaresti: rotăritul, dogăritul, țesutul la război, torsul manual (ulterior mecanic la foarte puțini meșteri), croitul și cusutul elementelor de îmbrăcăminte și al vestitelor costume populare, confecționarea de încălțăminte, etc. Erau două categorii de
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]