1,687 matches
-
îl conduce „spre o înțelegere superioară”, deoarece „învăluirea presupune participare, comuniune, consens liturgic”. Relația dintre autor și cititor este integratoare. În plină ofensivă a „gândirii slabe”, S. reactualizează, atât în eseuri cât și în proza de imaginație, tipul de creator vizionar. Considerat în raport cu generația sa, el este un solitar. Nu însă unul indiferent, ci definindu-se prin distanțare și diferențiere polemică. Încă de la romanul Vântul sau țipătul altuia scriitorul contestă statutul și finalitatea literaturii ca pură „aventură a limbajului”, ca „inginerie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
și iadul sau cum se întâmplă cu profesorul din romanul Muntele viu (1998). Alte personaje, ca preotul Matei Zarna, maestrul Isac Luria, Sorin Fieraru, Leon Templea, Horațiu Ionescu, studenta Camelia, Horia Cantacuzino ș.a., traversează cruciale experiențe transpersonale. Toți sunt niște vizionari, apărători ai spiritului, iar revelațiile lor vizează refacerea unității pierdute a individului și a lumii, recuperarea arhetipalului, a originarului. În Domnul clipei, contemplând un șir imens de crucificați, Sorin Fieraru are viziunea unei uniuni mistice, iar savantul Luria - în fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
cuvinte) și viață (iubire), între tragismul, prozaicul și absurdul existenței, explorând, asumând și refuzând oricare dintre ipostazele eului său: „Eu sunt viu eu sunt mort eu rămân” (Aurel Dumitrașcu citit de o zână). Deopotrivă liric și lucid, colocvial și ceremonios, vizionar și livresc, D. este actor, regizor și spectator al propriei drame: „într-o viață umblam într-o alta scriam” (Oraș cu Maria). Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
oricît de nesemnificativă ar fi, o anume competență a asigurat "evoluția" (sau mai degrabă "trecerea") cunoașterii umane de la stadiul experiențial-holistic al timpurilor inițiatice la cel experimental-analitic al timpurilor moderne. Pentru ca omul modern, prin excelență vizual, să recupereze și statutul de vizionar pe care amintirea încă apropiată a Edenului i-o îngăduia cîndva omului inițiatic, o știință specială s-ar cuveni întemeiată. Am putea numi "logică a lui Hermes" [Noica, 1986], "logică hermeneutică" [Dima, 1994:188] sau, schimbînd noi înșine accentul, "hermeneutică
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
urmează pe Miel oriunde merge, se referă la cei care s-au abținut de la idolatrie. În vechile culte idolatrice, de obicei, aflăm culte orgiastice, în care elementul sexual se dezlănțuie până-ntr-atât că ajunge să nege orice limită. Pentru vizionarul din Patmos, așa-numiții parthenoi, feciorelnicii, sunt cei care nu s-au amestecat cu idolatria. Idolatria, de obicei, se etalează în straie carnavalești și întotdeauna se identifică cu un exces de vitalitate desfrânată: sărbători, banchete, orgii. Așa-numiții parthenoi sunt
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
didactic în primele sale opere - a reușit mai ales de la volumul Poeme cu îngeri încoace, prin arta sa de a întrebuința imaginea și comparația poetică, integrând-o muzical și organic în însăși substanța versului, să ne dea cam în felul vizionar și puternic al evocărilor din Biblie - o realitate vie și apropiată simțurilor noastre, și totuși transcendentală și încărcată de taine infailibile. Poezia lui Voiculescu din acest punct de vedere este poezia cea mai interiorizată ce a avut-o vreodată literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1966, 35; Adrian Maniu, V. Voiculescu - omul, LCF, 1966, 44; Negoițescu, Scriitori, 168-179; Ion Pop, V. Voiculescu și tentația mitului, LCF, 1967, 13, 14; Tudor Teodorescu-Braniște, Emisiunile de altădată, „Presa noastră”, 1967, 8; Martin, Poeți, I, 12-19; Leon Baconsky, Modul vizionar. Dimensiuni interioare. În marginea poeziilor lui V. Voiculescu, ST, 1968, 4; Al. Andriescu, „Poezii”, CRC, 1968, 19; Dumitru Micu, „Poezii”, GL, 1968, 25; Manolescu, Metamorfozele, 31-32; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 12-20; Tomuș, 15 poeți, 153-164; Ion Voiculescu, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
atâtea obstacole și chiar atentate la libertatea interioară a scriitorului. Acesta se vede dintr-o dată izolat, străin, alienat, victimă a propriului său angajament. în opoziție, avangarda exemplul curent este folosită pentru rolul său negativist intrinsec, elanul său revoluționar, spiritul său vizionar, chiar mesianismul său. De îndată însă ce partidul politic de avangardă ajunge la putere (vezi situația din U.R.S.S. după 1917), scriitorul se vede constrâns sau eliminat, transformat în simplu instrument sau declarat inutil. Rolul său a încetat. De unde, incompatibilitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o raritate inaccesibilă, un simbol al eșecului etern al iluziei, ca și al fericirii nebuniei ridicole. De pretutindeni și de totdeauna. Doar că la noi prea de tot vulgară este înțelepciunea care-l compromite și-l ridiculizează. Soarta profeților, a vizionarilor, a «nebuniloră, la noi, e să ajungă la o criză de lehamite, să se scârbească, la un moment dat, de ideile lor. La limită, prin bășcălie, orice Golgota devine talcioc (p. 330). Drama este că suntem mereu prea deștepți, prea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
impor-tantă, devreme ce Jacques Attali se afla în strînse relații cu Yves Stourdzé, nu a scăpat tensiunilor. Acestea au apărut în special între președintele consiliului de administrație, Pierre Chavance 111, și Yves Stourdzé, considerat de colaboratorii săi un precursor, un vizionar, cu un spirit de pionier în tot ceea ce privea noile tehnologii 112. Pe de altă parte, proiectul EURÊKA, ce tocmai fusese acceptat de țările europene, a fost luat de la CESTA, care îl crease, în parte. Ministrul Cercetarii, Hubert Curien, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
deja aici. I-am chemat, au venit... și acum? Despre iubiri și umbre Mathieu Lindon e un jurnalist și un scriitor binecunoscut în spațiul literar hexagonal, deși mulți îl percep mai mult ca pe fiul lui... Jérôme Lindon, genialul editor vizionar de la Editions de Minuit, fără de care Noul Roman francez n-ar fi existat, și poate nici Alain Robbe-Grillet sau Marguerite Duras, ba poate chiar și Samuel Beckett ar fi ajuns mai greu la conștiința publicului. Or, iată că Lindon-fiul reu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Garnier urca spre izvoarele fluviului Mekong în compania doctorului Thorel, un alt savant bacteriolog atras de secretele bolilor din țările calde. Așadar, autor al cîtorva din cele mai importante descoperiri științifice din istorie, Alexandre Yersin ni se descoperă ca un vizionar ce a luat-o adesea înaintea timpului său, incomod și imprevizibil, sărind în permanență de la o idee sau un proiect la altele, acționînd mereu sub impulsul propriilor gînduri și emoții, dar avînd extrem de rara capacitate de a deveni imediat cel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți. COL. GR. LĂCUSTEANU Un amuzant reacționar este col. Gr. Lăcusteanu (1813-1883), văr al lui Vasile Cîrlova, scriind mult mai târziu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e o catapeteasmă spartă prin care curge nimicul, poetul stă sub "arcurile negre, cu stâlpi nalți suiți în stele" și întoarce marinărește "uriașa roat-a vremii". Eminescu tinde în opera mai târzie spre un lirism interior bizuit pe sentimentul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când le-nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea: Ce-i pasă unei lumi întregi De moartea mea!" Coșbuc este nu numai un desăvârșit tehnician, dar nu rareori și un poet mare, profund original, un vizionar, cu accent ardelean evident, al mișcărilor sufletești sempiterne. ALȚI SCRIITORI ÎNTRE 1890-1900 Revistele dintre 1890 și 1900 sunt niște adevărate osuarii. Veroica Micle (1850-1889) publica poezii patetice fără discreție intimistă și mai ales eminesciene. Gh. din Moldova (Gh. Kernbach: 1859-1909
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de mări și de oceane, Și morții reci pe care noi îi credem că dorm Trăiesc o nouă viață într-un ținut enorm De plante și mărgeane. Puțina operă poetică a lui M. Săulescu (1888-1916) se caracterizează prin tonul prelung, vizionar, printr-o neagră presimțire a morții. Săptămâna luminată, dramă într-un act, e copleșită de aceeași ceață sinistră, plină de sugestii (eroii au, expresionistic, nume generice), fiind vorba de înăbușirea unui muribund înainte de Înviere pentru ca să poată beneficia de grația divină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mârțoaga de G. Ciprian, de fapt un "mister" și unica piesă română veritabil mistică. Surprinzător este doar punctul de plecare al misticii. Un biet arhivar cultivă, ironizat de toți, un cal de curse rebegit, învinge și devine pentru toți un vizionar, un om cu intuiții divine, în fața căruia soția se prosternă religios. Un solid succes, meritat și acesta, a avut comedia Titanic-vals de Tudor Mușatescu, în care se produce tot un om umil și de treabă, Spirache, funcționar la prefectură și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
familie; n-are ce căuta în viața profundă și cu atât mai puțin în procesul de creație al artistului". Atent observator al realității din jur, dramaturgul ar scrie, după Lovinescu, o literatură mimetică ("din ochi și din urechi"), fără suflu vizionar și, prin urmare, fără pic de înțelegere nici pentru poezia lirică, nici pentru suferința obligatorie. De aceea, în romanul lovinescian Caragiale "vorbește" astfel: "bărbatul să fie bărbat, să știe ce vrea și să meargă de-a dreptul la țintă", fără
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fi cu noi. Concurența este deci posibilă nu numai în condiții de egalitate, dar chiar și de superioritate. Nimic nu oprește ca poporul român să ajungă din urmă pe celelalte neamuri. și chiar să le întreacă, așa cum preconizează în spirit vizionar socialistul utopic T. Diamant. pentru aceasta este însă neapărat nevoie: Să credem că înrâurirea asupra luminării nu va fi mai puțin strălucită decât au fost în acele țări... De unde această încredere totală? Ea decurge în spiritul epocii din constatarea rece
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Doctrină și spititualitate în opera Sfântului Ioan Cassian Despre opera Sfântului Ioan Cassian mulți și-au dat cu părerea pro și contra de-a lungul timpului. Dar nu se poate contesta de către nimeni că a fost un spirit complex, atât vizionar cât și programatic. El a susținut că prin viața în comun din mănăstiri se prelungește viața apostolică, viața în comun pe care o duceau primii creștini reuniți la Ierusalim sub conducerea Apostolilor. Prin afluxul păgânilor în Biserica primară și chiar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
productie similare, care vor fi ulterior puse în liberă circulație sau al mijloacelor de productie reinstalate în urmă reparării lor. 11. Opere de artă importate pentru a fi expuse în vederea vânzării lor. 12. Filme cinematografice, impresionate și developate, pozitive, destinate vizionarii înainte de utilizarea lor comercială. 13. Filme, benzi magnetice și filme magnetizate, destinate sonorizării, dublajului sau reproducerii. 14. Filme care prezintă, după caz, felul, funcționarea sau folosirea produselor ori materialelor străine, cu condiția ca ele să nu fie destinate unui program
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
p? r? seau pe Iorga cu durerea pe care o sim? im atunci c�nd renun?? m la iubirea tinere? îi noastre�. Iorga remarcă faptul c? i?a auzit de multe ori �peste um? r� pe oameni numindu? l �idealist ? i vizionar� �n cercurile politice 58. Pe l�ng? toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronic? a politicii sale; nici o prietenie (cu pu? ine excep? îi) ? i nici o ostilitate nu s? a manifestat pe fă??. O dat? cu revenirea lui Br? tianu la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din perspectiva noastr? asupra lumii (Iorga ar fi folosit termenul de �na? ionalism cultural�), atunci vom putea fi cru? a?i de spectacolul ��ntoarcerii celui alungat� ? i de toat? s?lb? ticia ? i brutalitatea implicate de o asemenea �ntoarcere�. De Gaulle vizionarul (numit uneori �ultimul supravie? uitor al secolului al XIX-lea�) avertiza: �Na? iunea este realitatea cea mai important? �. Dac? este a? a, atunci trebuie c? utat? o autoafirmare na? ional? compatibil? cu umanitatea. Era oare na? ionalismul cultural al lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alt? parte a Balcanilor. �n acest mod poate fi rezonabil? contradic? ia dintre autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o reprimare brutal?. Dac? vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac? nu ar fi fost �un om al secolului al XIX-lea� n? ar fi putut deveni vizionar, deoarece cu c�ț tehnologia avanseaz? , cu at�ț mai mult ies la suprafa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac? nu ar fi fost �un om al secolului al XIX-lea� n? ar fi putut deveni vizionar, deoarece cu c�ț tehnologia avanseaz? , cu at�ț mai mult ies la suprafa?? ? i vechile concepte. Un astfel de paradox nu a fost prefigurat nici de Marx, nici de Adam Smith ? i nici de Diderot. Pentru atingerea unui asemenea ? el al secolului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]