34,796 matches
-
Sibiu" era și el poliglot și cosmopolit... Față de "Grupul de la Târgoviște" manifestam, de asemenea, afinități. Cultul stilului și lumea văzută ca text, o anumită subtilitate "evazionistă", discretă, dar tenace, irepresibilă. Suntem de părere că în poezia dvs. armonia și echilibrul, viziunea solară sunt rodul deschiderii către sacru; propensiune pe care am remarcat-o încă din anii când religia era un tabu ("călușul celest" dintr-un poem de A.P.). Ce părere aveți? Viziunea solară, luminozitatea anumitor proiecții s-ar putea să fie
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
de părere că în poezia dvs. armonia și echilibrul, viziunea solară sunt rodul deschiderii către sacru; propensiune pe care am remarcat-o încă din anii când religia era un tabu ("călușul celest" dintr-un poem de A.P.). Ce părere aveți? Viziunea solară, luminozitatea anumitor proiecții s-ar putea să fie rodul deschiderii mele spre sacru, ca și a unui temperament echilibrat-mediteranean, nu fără zone umbroase, o familiarizare cu peisajul italic. Îmi lipsește poate "simțul tragicului" cum s-a spus (Radu Enescu
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
linia expresiv-dramatică și de cromatismul abrupt al expresionismului, dar într-o variantă îmblînzită, rodată prin studiu și aburită de contemplație. Fin vlăguite, ele probează mai curînd un soi de postexpresionism distilat, distins, ușor mixat cu Jugenstilul. Grăunțele dure, colțuroase, ale viziunii au fost reținute de o sită ce-a lăsat să se prefire doar nisipul. Care e situația prozatorului? Neîndoios, acesta e legat organic de natura artistului plastic. Ochiul pictorului este adesea cel ce dictează scriitorului ecuațiile sensibile ale realului consemnat
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
de cameră simple, printr-un decupaj strict care nu lasă loc improvizației, actorii de teatru solicitați achitîndu-se impecabil de sarcinile impuse de priza directă, potrivit unuia dintre precepte: Acțiunea are loc aici și acum!" Menită să încheie manifestarea cu o viziune tonică a toate integratoare, Buturuga (Franța, 1999) de Danièle Thompson înfățișează tot o familie, francezi de origine rusă, evrei, cvasi catolicizați ce serbează Crăciunul și practică ori savurează muzica țigănească. O versiune "clasică" a dramei comportamentale asezonată cu umor și
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
lucrurile se termină fiind totuși eterne, și azi universul e de un albastru cenușiu, perlat, luminos cu distincție". Percepem ochiul pictorului care alcătuiește compoziția, aranjează nuanțele, sprijinindu-și opera de ceea ce găsește în natură. E un compromis între descripție și viziune: "Printre șine cresc smocuri de iarbă lucioasă, lumina strecurată pe sub castani le aprinde odată cu micul halo de praf dansînd calm în jurul lor. O lumină venind de nu știu unde, răcoroasă, largă, absorbită de cîmp și copaci. În vecinătatea acestui loc pacific, cochete
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
obiectiv, rezervîndu-și subiectivitatea pentru aura cromatică extraordinară cu care îi înzestrează evocarea. Rezultatul nu e atît o "comedie umană" cît una estetă, de forme și culori, de ritmuri și eufonii cu un fond moralist subiacent, precum o fabulă enormă a viziunii autorului, cu tîlcuri ale realului subînțelese. Sensul cel mai general și cel mai important îl reprezintă impactul dintre existența unui artist de excepțională vocație și mediul sufocant în care i-a fost dat a se desfășura. Mirarea noastră este că
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
lună clar." O Săptămână în lumina cartofului adună o poezie simplă, imagistică, de melancolie metafizică și cu evocări eterate: "Un somn de ulei/ în fereastra din câmp -/ Sunt o cămașă cu muzicuță/ În cleiul prunilor." În Nouă nopți cu Tremens viziunea e pe alocuri terifiantă și absurdă, sugerată și prin titlu, beția, narcoza fiind o abstragere din lume, din "vara cu miros de beton/ mai rece ca ochii pasărilor". Epitaful are un lexic ce trece în poezie prozaicul și grotescul într-
Toate drepturile rezervate... by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17124_a_18449]
-
ciorba de/ linte/ depășesc un/ tramvai și/ lovesc un/ pieton cu/ privirea mea tâmpă/ deschid/ ușa/ mănânc alune mucegăite/ beau ceai cu/ pesmet/ și/ arunc buchetul de/ mireasă pe/ care tu/ n-o să-l mai vezi/ niciodată/ în roz" (hipocondrie). Viziunile lui Gelu Vlașin se vor constitui în consecință după principiul "mozaicării" din "crâmpeie" de real, ele reproducând filmul discontinuu al vieții interioare, marcat de tensiunea dintre "timpul percepției" și "timpul amintirii". Iar rostirea va fi monologică, incoerentă, acompaniată de gesturile
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
face trimitere la Fântâna dintre plopi a lui M. Sadoveanu), dar și pe Hasdeu și Eminescu, pe N. Iorga și Ion Pillat, pe Dan Botta, N. Steinhardt și Nichita Stănescu. Poetul acesta proiecta asupra ei, ca și a Mioriței, o viziune metaforică ce rămâne memorabilă în sensul miturilor românești fundamentale: Toma Alimoș și Miorița sunt cele două dimensiuni ale noastre. Toma Alimoș este Iliada noastră, Miorița este Odiseea noastră". Împărtășind și el aceeași opinie, Iordan Datcu își încheie studiul nu numai
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
Henri Zalis La începutul anului un editor occidental mi-a comunicat intenția includerii în planul său de perspectivă a două-trei titluri de autori români sub același numitor comun: originalitate la nivelul viziunii, sensuri criptice în câmpul relatării, concizie. După primirea, din mai multe direcții, a sugestiilor promite să le examineze sistematic. Oferta m-a incitat să caut scriitori moderni, cu apariții sugestive valoric, în grad maxim deschise cititorilor străini. L-am preferat
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
momentele importante ale acestuia, s-a dovedit a fi și concertul - l-aș putea numi - fluviu, concert cameral desfășurat pe parcursul a opt ceasuri sub genericul provocator "Bach - Non Stop". Menționez aici, cu titlu de special interes, realizarea Variațiunilor "Goldberg" în viziunea unui tânăr maestru, cea a pianistului Viniciu Moroianu, un act al unei comunicări pe cât de coerente pe atât de sensibil spiritualizate. Dintre tinerii artiști... un progres evident poate fi observat în cazul clavecinistei Cipriana Smărăndescu; demonstrează o salutară orientare profesională
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
motivat. Căci, pe cînd bardul Nopții de mai era un himeric, nesatisfăcut de doza de idealitate a existenței, Adrian Marino ni se înfățișează ca un pragmatic decepționat de doza de raționalitate insuficientă a idealității. Problema d-sale nu e visul, viziunea corectivă, ci, dimpotrivă, raportul nemijlocit cu un real abordat în datele sale intrinseci, expurgat de toate ingredientele "literaturii". Mentalul d-sale realist este, așa cum singur recunoaște, incompatibil cu orice formă de "poezie". Să revenim însă la evoluția ideilor lui Adrian
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
fost destinate să o măsoare. Dar Cartea ceasului de nisip este departe de a se reduce numai la atît. La o lectură mai atentă ne dăm seama că toată cantitatea aceasta de informație funcționează mai degrabă pretextual. Grefată pe o viziune maniheistă asupra percepției duratei și pe o predispoziție marcat nostalgică, erudiția de-a dreptul năucitoare a scritorului german conduce discursul pe piste trasate cu eleganță, spre concluzia că timpul ceasului mecanic și acela al nisiparniței se exclud. La acest nivel
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
iar locurilor comune o prospețime neașteptată. Mai mult decît atît, am putea spune că farmecul acestei scrieri rezidă tocmai în imperfecțiunile ei, în faptul că ni se oferă șansa unică de a putea surprinde, în detalii infinitezimale, cristalizarea materiei și viziunii viitorului roman, întocmai cum am urmări, au ralenti, stadiile metamorfozei unei lepidoptere de la omidă la fluture. Ceea ce fascinează este tocmai caracterul de eboșă al nuvelei noastre, banalitatea și stîngăcia acestui crochiu, pe scurt nedesăvîrșirea, căci se știe, "divina necesitate de
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
se contopesc. Cele cîteva accente de umbră, distribuite circular în jurul feței, scot și mai puternic în evidență luminozitatea plastică a portretului și măreția melancolică a modelului. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator precaut și
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
ea se numește imperiul roman, fie cel al lui Napoleon, fie că va avea alt nume. Furtuna pe care imperiul de gheață o dezlănțuie vrea "să spargă cerul", adică să readucă totul la starea de haos. Istoria se repetă în viziunea eminesciană, repetare sugestiv exprimată prin adverbul "atunci" care introduce atît strofele dedicate cavalcadei antiromane, cît și celei pornite de același Nord împotriva "păcii eterne". Și pentru a înlătura orice dubiu, de mai poate exista vreunul, în ceea ce privește realitatea politică care se
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Rusiei și încearcă să-i deslușească resorturile adînci și invizibile la prima vedere. Articolele poetului referitoare la chestiunea orientală și la imixtiunea Rusiei în această problemă ar merita studiate în toată complexitatea lor. Pentru a înțelege însă ce înseamnă în viziunea eminesciană o supremație moscovită în această regiune, voi discuta un text care, cum se va vedea, consună cu gîndirea din Memento mori. Eminescu pornește de la următoarea constatare în articolul intitulat Tendențe de cucerire publicat în Timpul în aprilie 1878: "din nefericire
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
relatării de vise. E înregistrată de altfel ca atare în dicționarul academic al lui Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul II, partea I, F-I, 1934), cu explicația "a se ivi, a se arăta, a se desfășura înaintea ochilor cuiva" / "despre viziuni, arătări, visuri etc.", situația din română fiind întărită prin citarea unor paralele balcanice: din aromână ("s'fățea că..."), neogreacă, bulgară, albaneză.
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
patron din care să ciugulească și să-l curețe respectuos de insecte. Patronii treceau, nevoia însă rămânea. Culmea e că, în ultimul timp, patron și-l alese tocmai pe răzvrătitul bălai de odinioară, care-l beștelise. Azi, criticul vorbește de "viziunea fănușiană" ca de Faust, și-așa ajunse departe de tot, potrivit clasicului: cu iaurt, cu gugoșele, te făcuși vornic, mișele. Dar, care-i chestia?... Toată lumea, orice ar face, greșește, când lucrează. De-aia lumea și zice, dacă ai zbârcit-o
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
vrea să pozeze în scriitor. Peste patru sute de pagini pot constitui o sursă documentară pentru cititorul interesat de evoluția societății românești și din alte părți, de-a lungul unui secol, de pe la 1850 până în 1958. Dar importantă este, în primul rând, viziunea proprie asupra vieții trăite și asupra lumii cunoscute, din care transpare o autenticitate nouă, inconfundabilă. Priceperea de a surprinde o lume pe cât de complexă pe atât de vie este memorabilă. Ideile circulă neîntrerupt prin laitmotive și nuanțări, pe când unghiurile de
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
când îi ofer ocazia. A scos un întreg arsenal de foarfeci, scalpele și bisturie pentru a ataca, cu priviri înfierbântate și lingușirea piezișă care îl caracterizează, starea mea de grație. Această stare de grație îmi alterează, după el, judecata și viziunea asupra lucrurilor, făcându-mă să le văd și să mi le imaginez mai frumoase și altfel decât sunt. Capacitatea mea fericită de a transfigura realitatea nu este, în ochii lui, decât lipsă de curaj în fața realității, camuflare, supărătoare manie a
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
nu devine preocupare autonomă și nici nu aplatizează sentimentele, surprinse cu o mare intuiție a mișcărilor sufletești. S-a imputat operei lui Slavici rigorismul moral, considerîndu-se că "eticismul aspru de pastor" (l-am citat pe Pompiliu Constantinescu) ar fi dăunat viziunii creatoare a prozatorului. Incontestabil, moralitatea, adesea excesivă, e specifică prozelor lui Slavici și pare bine deplasată cititorului de astăzi. Întrebarea e însă dacă eticismul tulbură planul artei. Să repet mai întîi că Slavici a creat o literatură realistă și recrearea
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
sociale. Eroii din Pădureanca sau Gura satului, Ana din capodopera Moara cu noroc sau Persida din extraordinarul mic roman Mara sînt exemple concludente care demonstrează că Pompiliu Constantinescu n-a avut întotdeauna dreptate cînd spunea că rigoarea morală "a dăunat viziunii creatoare a lui Slavici". Confuzia de planuri dintre etic și estetic s-a făcut simțită mai acut după 1893, cînd echilibrul între cei doi termeni ai relației s-a rupt agravant, în favoarea unui eticism didactic și greoi. Excepție a făcut
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
de o parte, inexistența unor supape risca să ducă la o explozie, iar pe de altă parte la literatură și la teatru ajungea (și ajunge și astăzi) un procent minor din populație, și anume acei oameni care, cel puțin în viziunea autorităților comuniste, erau mai puțin periculoși. Intelectualii fac, eventual, planuri sofisticate, dar nu prea trec la fapte - aceasta pare să fi fost ideea, Dumnezeu știe cît de departe de adevăr. În același timp, puterea vremii știa că intelectualilor oricum nu
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Femeia, genul ignorat, va modifica radical canonul. Așa spera Nemoianu atunci. Astăzi, sîntem încă foarte la început cu acest tip de reformă a canonului. Mișcarea feministă este încă aproape inexistentă. Lucrările de teorie întîrzie să apară. Așa că, încă avem o viziune falocentrată asupra scriitoarelor. Hortensia este un bărbat care, accidental, a fost... femeie, în viziunea multor critici; în orice caz, așa se predă în școli. Ultima ofensivă este și cea mai îndepărtată de noi. însă ipoteza lui Virgil Nemoianu, deși poate
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]