2,538 matches
-
cu reacții mimice și pantomimice, folosite între interlocutori și recepționate cu ajutorul văzului, este cel mai important element al cultuii surzilor indiferent dacă acesta este sau nu recunoscut oficial. Limbajul acesta nu este o simplă traducere în semne a unei limbi vorbite, el este un limbaj cu structură, reguli și modalități proprii de exprimare, chiar dacă îi lipsesc anumite categorii morfologice (articolul). Surzii sunt o minoritate lingvistică pentru că ei se folosesc de limbajul mimico-gestual. Pe baza acestui limbaj care este “vizibil” pentru toți
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
sudat doisprezece/douăsprezece, nu și în cazul formei simple doi/două sau al numeralului compus douăzeci și doi/douăzeci și două, pentru care sunt folosite - corect - formele de feminin. În primul rând, trebuie să remarcăm că greșeala apare în limba vorbită (tărâmul tuturor inovațiilor, unele mai fericite, altele mai puțin), dat fiind că, în scris, numeralele care exprimă ora se notează cu cifre: ora 12. Dacă încercăm să formulăm o regulă de folosire a numeralului în exprimarea orei, constatăm că, de
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
doi/două (și ale celor compuse cu ele), adică se poate spune atât doi februarie, doisprezece mai sau douăzeci și doi iunie, cât și două februarie, douăsprezece mai sau douăzeci și două iunie. Iar impresia mea este că, treptat, limba vorbită va impune, în cazul acestor perechi, numai formele de masculin, care vor deveni "normă" (după modelul numeralelor compuse cu unu). 4. CONCLUZII Construcțiile cu numerale din limba română constituie, în momentul de față, un sistem cu puncte stabile și cu
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
indirect la educația integrată/educația incluzivă poate urca ori coborî În timp de la „Declarația universală a drepturilor omului (10 decembrie 1848) care legiferează „egalitatea În demnitate, În drepturi și libertăți a tuturor ființelor umane, indiferent de rasă, etnie, cultură, limbă vorbită, statutul social, politic sau juridic al țării sau teritoriului de care aparține o persoană”, până la legislația școlară În vigoare precum Legea Învățământului, ordine, note și notificări ale ministerului de resort. INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
Conform principiilor promovate În materie de educație la nivel internațional, se menționează că persoanele/elevii cu diferite tipuri de deficiență, inadaptare, etc. au aceleași drepturi fundamentale ca și ceilalți cetățeni de aceeași vârstă, fără discriminare pe motive de sex, limbă vorbită, religie, stare financiară sau orice altă caracteristică a persoanei În cauză sau a familiei sale. III. Școala pentru toți, școala pentru fiecare Privită din perspectiva integrării, școala reprezintă locul/spațiul unde are loc un schimb intercultural al valorilor, Într-o
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
-ul unei salamandre, ori s-au putut repara deteriorările produse de razele X în A.D.N.-ul celulelor. Acest fapt - posibilitatea reparării A.D.N.-ului - constituie deja o mare descoperire, de importanță medicală deosebită. Mai mult decât atât, chiar limbajul vorbit poate fi modulat folosind o frecvență purtătoare sonică pentru a avea un efect similar celui produs de lumina laserului, bineînțeles, cu o eficiență mult mai scăzută. Cercetătorii erau consternați și entuziasmați de noua descoperire - propriul nostru cod genetic poate fi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
nu identice, cu agenții reali. Structura nu e un lucru pe care s)-l putem vedea. Antropologul Meyer Fortes a demonstrat clar această. ,, Atunci când descriem structura”, a spus el, ,,ne afl)m pe terenul gramaticii și sintaxei, nu al cuvântului vorbit. Noi distingem structura în ‹‹realitatea concret)›› a evenimentelor sociale, doar în virtutea faptului de a fi stabilit mai întâi structura prin abstragerea din ‹‹realitatea concret)››” (Fortes 1949, p. 56). De vreme ce structura este o abstracție, ea nu poate fi definit) prin enumerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și a fenomenelor discutate nu ilustrează neapărat dinamica lor, dar pun în evidență o anumită specializare sau preferință manifestată în varietățile limbii actuale. Sub aspectul materialului faptic, mai interesante, pentru problema discutată, s-au dovedit a fi textele de limbă vorbită, cele științifice și cele administrativ-juridice. De aceea, corpusul analizat a fost alcătuit preponderent pe baza acestui tip de surse 1. 2. CUANTIFICAREA GRUPULUI NOMINAL Cuantificatorii grupului nominal introduc o precizare cantitativă, privind clasa de extensiune (sau de referenți) a substantivului
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
subiect, complement, inclusiv în construcții cu prepoziții) este însoțit uneori de niște, în contextele în care, de obicei, se preferă forma nedeterminată (vezi și Avram [1986] 1997a, ib.). Exemplele, mai puțin numeroase decât cele cu singularul, se înregistrează în limba vorbită, uneori în presă și rareori în limbajele specializate. Contextele sintactice și structura internă a grupului nominal sunt variate: pătura doctorilor care iau niște sume fabuloase [pentru sume fabuloase; complement direct, cuantificat] (CORV: 109, vezi și 110, 113, 140, 185, 232
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
că nu se face referire la alte caracteristici ale psihogenezei]. Fenomenul se manifestă în limbajele culte. 2.8. Cuantificarea redundantă Cumulul cuantificatorilor și/sau al altor elemente cu valoare (contextuală) cantitativă, în structuri redundante, este un fenomen frecvent, caracteristic limbii vorbite. Tendința spre subliniere a valorii cantitative afectează, într-o măsură mai mică, și registrul cult: saci a câte 80 de kilograme fiecare [corect saci a 80 de kilograme, saci de câte 80 de kilograme, saci de 80 de kilograme fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în vorbire, în presă (vezi Croitor et al., §. 9.1, în acest volum), dar apar și în unele texte științifice publicate recent: maxim un factor de risc dintre cei menționați [corect maximum] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul, ib.). În limba vorbită actuală se manifestă tendința (mai veche) spre redundanță, prin cumulul mărcilor de atenuare: zece-cincisprezece oameni acolo [acolo "aproximativ"] cam în jur de două pâini (CORV: 231 și în CLRA) în jur de o lună două (idem: 233) cam la în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
1.1.f). 5.8. Unele structuri populare și familiare se extind în limbajul presei și în alte varietăți ale limbii (2.10). Există, de asemenea, o influență a limbajelor specializate asupra presei și, în mai mică măsură, asupra limbii vorbite sau a celei familiare (2.1.5., 4.1-4.2). 5.9. Mărcile de aproximație sau de imprecizie și construcțiile în care apar sunt foarte variate, în toate varietățile limbii actuale (2.10). 1 Sursele de material utilizate sunt următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
și construcțiile în care apar sunt foarte variate, în toate varietățile limbii actuale (2.10). 1 Sursele de material utilizate sunt următoarele: Constituția - Parlamentul României, Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991; corpus radio-tv; CORV - L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită. Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 (și în CLRA); Curtui, L., Memorator de analiză matematică și trigonometrie, București, Booklet, [2007]; Halmaghi, M., Memorator de psihologie, [București], Booklet, [2006]; Hîrșu, M., M. Benguș, Colesterolul, București, Editura Medicală Antaeus, 2006; Huțanu, M., Memorator
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
informare, prin care "se exprimă sau se cer informații", sau ca subordonate ale verbelor dubitandi, valori actualizate și de verbul a vedea în contextele de mai sus. Solidar cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele contexte verbul fiind chiar coocurent cu a analiza (62): (59) bietu emil s-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a Innei sună așa pițigăiat și enervant. (www.blogfierbinte.ro) (b) doar adverbul: (255) Muzica suna interesant/*interesantă. (c) GPrep cu centrul prepozițiile ca sau a, exprimând o predicație comparativă sau categorizantă: (256) Vocea lui sună ca a ta. /Limba vorbită de ei sună a chineză. (d) GConj având drept centru locuțiunile conjuncționale de parcă, ca și cum/de parcă, exprimând predicații contrafactive: (257) Sună ca și când se grăbea să termine. (www.gamextv.ro) (e) GAdv cu centrul adverbul-substitut cum, interogativ sau relativ: (258) Cum
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Wulf Oesterreicher, Wolfang Raible (eds.), Language Typology and Language Universals, vol. 2, Walter de Gruyter, Berlin, New York, p. 1294-1309. Vendler 1974 = Zeno Vendler, Linguistics in Philosophy, Ithaca, London, Cornell University Press. Vulpe 1980 = M. Vulpe, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Willems 1983 = Dominique Willems, "Regarde voir. Les verbes de perception visuelle et la complémentation verbale", în E. Roegiest și Liliane Tasmowski (éds.), Verbe et phrase dans les langues romanes. Mélanges offerts a Louis Mourin, Gent
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
CLRA = Corpus de limbă română actuală. Cupride varianta electronică a unor publicații (cotidiene, săptămânale sau lunare) și a unor canale de televiziune. La acestea se adaugă varianta electronică a unor lucrări literare, științifice și juridice, precum și un material de limbă vorbită (corpusuri, forumuri, discursuri parlamentare). DLR = Academia Română, Dicționarul limbii române. Serie nouă. Redactori responsabili: acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Graur și acad. Ion Coteanu. Din anul 2000, redactori responsabili: acad. Marius Sala și acad. Gheorghe Mihăilă. București, Editura Academiei, Tomul XIII
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
demers de relativizare a rolului gînditorilor și scriitorilor. Am învățat să distingem ideea de carte, cum recomandă Alphonse Dupront, care subliniază efervescența deseori determinantă a "acestui univers folicular și pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris".32 Se vorbește de acum încolo mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere decît de tipăriturile înseși (periodice, almanahuri, broșuri, manifeste, afișe, caricaturi etc.). În tematica originilor, cultural înlocuiește intelectual
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
plutește, leagănă sau excită fără recul și mai ales fără a se eschiva. Să fi fost oare vederea noastră reeducată, ori mai degrabă dezeducată, de obiceiurile noastre sonore? Fax-ul ne obișnuiește, în mod delicios, cu un soi de scriitură vorbită, iar un telespectator urmărește postul său preferat așa cum altul ascultă un fond muzical vag, sau cum altul contemplă tablourile unei expoziții într-o zi de vernisaj, în trecere. Fără a întîrzia asupra lor. Ochiul contemporan survolează, adună, spicuiește informații. Copleșit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să zicem, căci orice scriere este de stat, iar dictarea e un act represiv. Ceea ce este ecologic, fiindcă scrierea este artificială, pe cînd vocea naturală. Ceea ce este democratic, întrucît copii defavorizați sau imigranți vor stăpîni cu mai mare ușurință franceza vorbită decît franceza scrisă. Ceea ce este complet idiot (antiistoric, antirațional, antidemocratic etc.), dar înlocuirea "locului de trai" cu "locul de studii" sună potrivit în "contextul" sonor. E "modernă". Ca și reforma ortografică, ce-și propunea să fonetizeze pe cît posibil codul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se coacă. Oricum, avem o limbă mai inteligentă decât populația. Întrebarea rămâne, pot fi folosiți asemenea oameni în niște proiecte de anvergură? Sau ei se vor mulțumi doar cu lucruri mărunte, cu nimicarnițe. Despre conceptul de „micuțism“ ar mai trebui vorbit aici. Concept inventat de niște autori români pentru a explica viziunea despre lume și viață a unor marginali, a unor indivizi mărunți, care văd toată istoria prin prisma microculturii lor. Istoria nu se împarte în înainte și după revoluție, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
parte ca pe un spectacol. Un fapt nu merita să fie povestit dacă nu lua forma unui spectacol care pe ei nu-i implica. Preferau statutul de observator celui de actor. Problemele apăreau atunci când erau și ei personaje. Când erau „vorbiți, bârfiți“. Se dezobișnuiseră să fie participanți. Oamenii s-au simțit descoperiți. Nu există ficțiune. Doar acte contabile, care să dea seama de ce au trăit ei. Mai ales pentru Farmacistu, un tip care se ocupă cu comerțul și are o altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
impunea Clerului, cu condiția deținerii unei instruiri adecvate, să depășească dezavantajul creat de acest neajuns. S-a dorit, pe drept cuvînt, ca el să fi adăugat o dezaprobare explicită a opiniei acelora care erau în favoarea oficierii sfintei liturghii în limba vorbită, opinie cenzurată de Biserică. Aceste observații și cele precedente au fost satisfăcute de autor în prezenta ediție. Mai mult, nemulțumindu-se numai cu observațiile făcute de ceilalți, autorul însuși, parcurgînd cu grijă lucrarea, a corectat în multe locuri, care nu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Biserica Cuvîntului; mort prin sine însuși, își așteaptă viața de la înțelepciunea Clerului. 19. Dar nu numai riturile vorbesc creștinilor. Acțiunii și semnelor vizibile, Cristos și Biserica, atunci cînd s-a instituit cultul, le-au adăugat și semnele auditive, deci cuvîntul vorbit, și acesta trebuie în mod necesar să se diversifice în funcție de diversitatea neamurilor. Totuși, împotriva acestui impediment al comunicării imediate, Providența i-a alăturat Imperiul Roman, care, formînd o singură comuniune din nenumărate națiuni, purtase limba latină pînă la capătul Pămîntului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]