1,716 matches
-
română să fie a cincea delegație națională după numărul de voturi. Merită evidențiat faptul că, la fel ca în majoritatea statelor recent intrate în Uniune, în România mișcarea politică ecologistă, verzii, nu și-au găsit mesajul, liderii și atractivitatea față de votanți. De asemenea, ei nu au dezvoltat o ideologie ci doar o sumă de valori pe care, însă, o afirmă cu consecvență. Un al treilea aspect important în alegerile europarlamentare îl reprezintă contextul în care s-au desfășurat aceste alegeri. Criza
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
1919, Vilnius, al cărui caracter polonez nu era contestat de nimeni, a fost ocupat în lunea Paștelui 1919 de către Pilsudski. La alegerile din 8 ianuarie 1922, comisia însărcinată cu întocmirea listelor electorale a înregistrat pentru Vilnius un total de 152400 votanți, dintre care 64% polonezi, 9% lituanieni, 11% evrei, 16% belaruși, ruși și letoni, iar din punct de vedere religios 78% erau catolici 547. În total au fost înregistrați 389825 alegători, dintre care s-au fost prezentat la urne 250000. Alegerile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
este unul îngrijorător prin coincidența cu situația existentă astăzi în viața parlamentară românească: "Este acela că, astăzi, parlamentarii englezi, cu excepția cîtorva membri ai cabinetului (și a cîtorva excentrici), nu sînt în mod normal altceva decît o turmă foarte disciplinată de votanți. La noi, în Reichstag, se obișnuia măcar ca, prin rezolvarea corespondenței personale la biroul din fața ta, să creezi aparența că lucrezi pentru binele țării. În Anglia nu e nevoie de asemenea gesturi; un membru al Parlamentului trebuie doar să voteze
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conferință județeană în stil nord coreean, în care Cepex-ul local al PDL-ului îl implora, precum Postelnicu pe Ceaușescu, să nu-i lase singuri, să nu cumva să părăsească jilțul de conducător, că ei numai pe El îl au, chiar dacă votanții i-au dat cu tifla), dar asta e, îmi pun cenușa în cap și admit spășit că domnul Cârlan sprijină reforma morală în partid, că luptă impotriva nepotismului și a principiului dinastic în politică, că vrea ca structura de finanțare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prezenței la vot și să determin o serie de factori care pot influența comă portamentul electoral al cetățenilor. În prima parte a capitolului voi analiza probabilitatea prezenței la vot prin intermediul raportului dintre costurile și beneficiile pe care le pot obține votanții de pe urma participării la vot. În cea deăa doua parte voi analiza influența stimulilor instituționali asupra probabilității de participare la vot. Ori de câte ori poate fi prevăzut raportul costurilor și beneficiilor, probabilitatea de participare la vot crește. Astfel, este rațional pentru votanți săăși
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
obține votanții de pe urma participării la vot. În cea deăa doua parte voi analiza influența stimulilor instituționali asupra probabilității de participare la vot. Ori de câte ori poate fi prevăzut raportul costurilor și beneficiilor, probabilitatea de participare la vot crește. Astfel, este rațional pentru votanți săăși vândă votul în schimbul obținerii unor beneficii directe. Mita electorală devine un mecanism instituțional de schimb între votanți și partide. Comportamentul rațional al partidelor le face să dorească o rată cât mai scăzută a prezenței la vot. Partidele devin astfel
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de participare la vot. Ori de câte ori poate fi prevăzut raportul costurilor și beneficiilor, probabilitatea de participare la vot crește. Astfel, este rațional pentru votanți săăși vândă votul în schimbul obținerii unor beneficii directe. Mita electorală devine un mecanism instituțional de schimb între votanți și partide. Comportamentul rațional al partidelor le face să dorească o rată cât mai scăzută a prezenței la vot. Partidele devin astfel interesate să reducă setul de votanți doar la cei radicali sau la cei accesibili, care pot fi atrași
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
unor beneficii directe. Mita electorală devine un mecanism instituțional de schimb între votanți și partide. Comportamentul rațional al partidelor le face să dorească o rată cât mai scăzută a prezenței la vot. Partidele devin astfel interesate să reducă setul de votanți doar la cei radicali sau la cei accesibili, care pot fi atrași prin stimulente selective, în măsură să asigure participarea și să echilibreze raportul costăbeneficiu. O a doua sursă a incertitudinii este determinată de o serie de factori instituționali care
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
votul individual reprezintă o pedeapsă sau o recompensă pentru adoptarea influența incertitudinii asupra competiției politice 23 sau ignorarea unui anumit tip de politici publice. Pentru a face o astfel de evaluare, politicienii ar trebui să poată analiza intensitatea preferințelor fiecărui votant și să poată raporta această intensitate la modul în care a votat individul. Abia în urma unui astfel de raționament, guvernul poate să identifice exact revendicările fiecărui cetățean. Având în vedere imposibilitatea unui astfel de demers, guvernul va avea acces doar
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
degrabă ca modalitate de influențare a comportamentului decât ca modalitate de deposedare de drepturi, această activitate este mult mai ușor de desfășurat și apariția ei este greu de controlat. Dacă vor adopta un comportament rațional, actorii (atât partidele, cât și votanții) vor recurge la această metodă care le aduce beneficii reciproce. Atunci când votantului îi sunt indiferente alternativele existente sau când diferența pe care o face între partide este mică, el nu va avea un beneficiu concret în urma exercitării votului. În momentul
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în raport cu alternativele disponibile poate fi atenuată prin oferirea unor stimulente selective pozitive care să modifice raportul dintre costurile și beneficiile participării la vot. Aceste stimulente sunt orientate spre cei care pot fi convinși, nu are rost să te orientezi către votanții celorlalte partide, ci către cei indiferenți. Un alt tip de comportament rațional în urma căruia partidele pot avea câștig constă în încercarea de creștere a gradului de incertitudine în rândul votanților. Se poate prezuma posibilitatea adoptării de către partide a unui comportament
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în rândul votanților. Se poate prezuma posibilitatea adoptării de către partide a unui comportament rațional prin care să intenționeze reducerea ratei de participare la vot cu scopul scăderii costurilor de convingere a votanților. Partidele pot fi interesate să reducă setul de votanți doar la cei radicali sau la cei accesibili prin stimulente selective. Una dintre presupozițiile pe care le voi utiliza în acest capitol ia în calcul raționalitatea partidelor (a competitorilor electorali), indiferent de scopul final pe care și-l propun. În
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
au afinități cu oricare dintre ele. Astfel, cu cât prezența la vot este mai scăzută, cu atât costurile de convingere a participanților sunt mai scăzute, iar alocarea stimulentelor selective devine mai eficientă. Atunci când participarea este redusă, e mult mai probabil votanții să aibă o opțiune clară pentru unul dintre competitorii electorali. În condițiile unei prezențe scăzute la vot se poate prezuma că votanții radicali ai partidelor angrenate în competiție vor putea influența rezultatul alegerilor și-și vor putea satisface preferințele derivate
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
cantitate crescută de informații. În aceste condiții, partidele politice trebuie să preia rolul de transmițător de informații votanților pe care doresc să-i atragă. Partidele furnizează doar acele informații care sunt necesare pentru atragerea unui număr cât mai mare de votanți. Un exemplu de informații ce pot fi ascunse sunt cele referitoare la eventualele alianțe postelectorale pe care le pot face partidele. În condiții de incertitudine, informațiile referitoare la posibilele alianțe pe care intenționează să le facă partidele pot deveni extrem de
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în ceea ce privește legătura dintre sistemele electorale și sistemele de partid. Regula pluralității limitează posibilitatea formării celui de-al treilea partid atât ca urmare a efectului mecanic care conduce la subreprezentarea partidelor mici, cât și a efectului psihologic care îl determină pe votant să adopte un comportament strategic. Reforma sistemului electoral din România poate afecta modul în care va decurge competiția electorală. Sistemul electoral poate influența sistemul de partide în sensul menținerii monopolului pe care-l au acestea în competiția electorală pentru că partidele
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
de alegere mai limitate. Într-un sistem bipartid, alegătorii sunt forțați să opteze pentru una dintre alternativele disponibile care este ceva mai agreată, deși ar putea avea o preferință mult mai intensă pentru o potențială alternativă situată la centru. Astfel, votanții au posibilitatea de a se abține de la vot. Cu alte cuvinte, sistemul de partide poate inhiba participarea la vot. În afara regulilor de desfășurare a competiției electorale, apariția unor partide noi poate fi împiedicată prin alte mecanisme. De exemplu, stabilirea unui
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
în care votează, influența unor stimulente selective negative (posibilitatea pierderii mandatului prin alegeri anticipate, limitarea resurselor alocate către colegiile lor etc.) poate impune un anumit tip de comportament de vot21. Această situație poate constitui o altă sursă de incertitudine pentru că votanții pot face în cel mai bun caz doar predicții referitoare la modul în care va arăta guvernul și la setul de politici care va fi pus în aplicare. În România, partidele au atât tendințe centrifuge, cât și centripete, ceea ce conduce
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
sistem clientelar și a slăbit astfel o altă "ancoră" majoră a consolidării italiene. Ca rezultat, noi grupuri și mișcări -"Liga de Nord", "Mișcarea referendumului" (a lui Segni), verzi, neocomuniști etc. - au găsit mai multe oportunități pentru a atrage simpatizanți și votanți anterior atașați "ancorelor" partinice și clientelare tradiționale. Al treilea factor stimulativ, rezultatul referendumului din aprilie 1993 (privind legea electorală pentru Camera Deputaților), a subliniat existența unei cereri de schimbare (în sensul realizării unei formule majoritare). S-a sperat că o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
piețele nu au nevoie de informație perfectă mai mult decât au nevoie democrațiile de informație perfectă. Supoziția că informația este costisitoare pentru participanții la piață, dar necostisitoare pentru actorii politici este nerealistă într-un mod extrem de distructiv. Nici politicienii, nici votanții nu au informație perfectă. Mai semnificativ este faptul că politicienii și votanții au un stimulent mai redus să achiziționeze cantitatea corectă de informație decât au participanții la piață, deoarece ei nu cheltuie banii lor. De exemplu, când politicienii cheltuie banii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
democrațiile de informație perfectă. Supoziția că informația este costisitoare pentru participanții la piață, dar necostisitoare pentru actorii politici este nerealistă într-un mod extrem de distructiv. Nici politicienii, nici votanții nu au informație perfectă. Mai semnificativ este faptul că politicienii și votanții au un stimulent mai redus să achiziționeze cantitatea corectă de informație decât au participanții la piață, deoarece ei nu cheltuie banii lor. De exemplu, când politicienii cheltuie banii din vistieria publică, ei nu au un stimulent să fie la fel de atenți
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din lumea reală condițiile ce caracterizează concurența. Pentru ca statul să fie agenția capabilă să miște piețele către o astfel de "perfecțiune", ne-am aștepta ca și acesta să fie produsul unei politici democratice "perfecte", în care un număr infinit de votanți și de candidați nu au niciun impact asupra măsurilor adoptate, toate politicile sunt omogene, iar informația despre costurile și beneficiile politicilor este necostisitoare. Așa ceva, în mod evident, nu se întâmplă niciodată. Metoda științifică de a alege între diferite opțiuni de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
legii este respectată, reprezintă în sine un bun public, în sensul în care consumul câștigurilor pe care le generează este non-rival (cel puțin printre cetățeni) și ar fi costisitor ca aceia care nu contribuie la menținerea sa (cum ar fi votanții informați) să fie excluși de la a se bucura de câștigurile create de acesta. Stimulentele pentru politicieni și votanți să producă un guvernământ just și eficient nu sunt foarte impresionante, mai ales când sunt comparate cu stimulentele pe care întreprinzătorii și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
generează este non-rival (cel puțin printre cetățeni) și ar fi costisitor ca aceia care nu contribuie la menținerea sa (cum ar fi votanții informați) să fie excluși de la a se bucura de câștigurile create de acesta. Stimulentele pentru politicieni și votanți să producă un guvernământ just și eficient nu sunt foarte impresionante, mai ales când sunt comparate cu stimulentele pe care întreprinzătorii și consumatorii le au pentru a procura bunuri publice cooperând prin intermediul pieței. Acest lucru nu înseamnă că statul ar
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tururi de scrutin cu liste complete, adică, numărul candidaților corespunde numărului de locuri disponibile. Pentru a fi aleși în primul tur, o listă trebuie să primească o majoritate absolută de voturi și un minim de un sfert din numărul de votanți înscriși. În cel de-al doliea tur, doar o majoritate este necesară. Dacă numărul de voturi este egal, atunci locul revine celui mai în vârstă dintre candidați. Și la acest nivel este posibil să se combine voturile pentru candidții aflați
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
antreprenoriat politic local mai dinamic. Și Yves Mény critică sistemul, pe care îl vede ca fiind responsabil de corupția din politică 37. Jean-Jacques Urvoas întrevede o problemă în sistemul fuziunii listelor dintre două tururi, ceea ce ar permite celor pe care votanții i-au respins în primul tur, să reapară în cel de-al doilea, și ar da partidelor posibilitatea de a manipula preferințele votanților în propria lor favoare 38. Sistemul electoral departamental: cantoanele Cantoanele sunt circumscripții electorale ale consiliilor departamentale (conseils
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]