137,849 matches
-
și scrisul te va salva de la moarte, te va echilibra, te va ajuta să te regăsești.” Îmi spusese ceva similar și când trăia, dar acum... Am întrebat-o pe bunica: Când va fi asta, Omama, că eu acum n-am vreme de scris. Vei vedea tu când va fi.” Nu mi-a spus nimic despre ceea ce va urma cu plecarea băieților la Domnul și toate cele necazuri pe care le-am îndurat în timp. M-a cuprins în lumina dumneaei ca
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
a spus nimic despre ceea ce va urma cu plecarea băieților la Domnul și toate cele necazuri pe care le-am îndurat în timp. M-a cuprins în lumina dumneaei ca într-o îmbrățișare extrem de vie. Am mai stat ațipită o vreme, apoi l-am auzit pe Andrușca și m-am ridicat să-l iau în brațe să eructeze, să-l alint și să-l adorm. Alte întâlniri le-am avut cu Andrei apoi cu amândoi băieții, după ce au plecat la Domnul
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
lapte pentru Teodor de la cineva care venea mereu cu lapte proaspăt în colțul magazinului din apropiere. Înainte să ajung la acel domn cu laptele, m-am oprit la un magazin de brânzeturi și lactate, cum mai erau încă la acea vreme și am cumpărat șase banane. Trei urmau să le dau așa cum primisem sfat de la Andrei în vis. Una i-am dăruit-o doamnei care vindea și care mi-a spus că este însărcinată. A doua i-am dăruit-o omului
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
tot, care transmitea un fior de mister și teamă. Așezat pe o piatră, băiețelul de treisprezece anișori, cu fața arsă de soare, cu pieptul dezgolit și plin de sudoare urmărea în văzduh o pasăre mare, ce se rotea de multă vreme deasupră-i prevestind parcă un eveniment. Deodată, pasărea se opri din zbor în apropierea unor tufe, spre uimirea și curiozitatea băiețelului : - Vai, ce frumusețe, ce minunăție de pasăre!, își zise ca pentru el, băiețelul. După câteva minute, pasărea își luă zborul
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Maretia_smereniei_stefan_popa_1393527389.html [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
Păi eu îmi iubesc țara așa de mult, că-mi e rușine că sunt român!". Același Emil Cioran, la maturitate, spune răspicat: “Iubesc istoria Romaniei cu o ură grea”. Nu cumva trecem toți prin aceleași etape, maturizându-ne cu trecerea vremii, cu sau fără voie? Faptul că până și cele mai luminate minți au căzut în păcatul de a se rușina pentru că sunt ruși, germani, români sau orice altceva, nu e un alibi, nici pentru noi. Fără pretenția de a minimaliza
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_romanii_gabriela_calutiu_sonnenberg_1351983520.html [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
anihilată. Niciodată nu am agreat inchizitorii, falșii moraliști, amorurile interesate. Nu fac parte dintre răscolitorii de cufere și debaralele altora, n-am stofă de anchetator, nu investighez, decât , eventual, frumusețea lumii. Cealaltă față, shimonosită, o văd zilnic și n-am vreme s-o impun atenției. Grație unui om deosebit, am rezistat tentației încropirii, mi-am reprimat avântul sterp. Pentru că, nu-i așa, în noi sălăsluiesc, laolaltă, ego-ul și demonul. Lumina poate veni, iată și din Septentrion. Aurorele boreale sunt fantastice, dar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/bucuria-destainuirilor/ [Corola-blog/BlogPost/93271_a_94563]
-
o asemenea consistență și intesitate, la alți teologi. Iar acest ceva este duhul Părinților Filocalici în care Părintele Dumitru a scris și a trăit, fiind bine ancorat în contemporaneitate, în spiritul și în realitățile duhovnicești, eclesiale și teologice ale acestor vremuri. Menționăm faptul că Părintele Dumitru Popescu s-a născut la data de 29 iunie anul 1929 în comuna Călugăreni, județul Giurgiu, într-o familie preoțească înstărită, tatăl său fiind preotul Gheorghe Popescu, preotul parohiei Călugăreni iar mama sa fiind preoteasa
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
Dumitru Popescu constituie un izvor nesecat de idei care pot formula un răspuns consistent și substanțial înaintat provocărilor actuale. Dragostea sa față de Adevărul - Hristos l-a făcut pe Părintele Dumitru Popescu să nu fie de acord cu concepțiile eronate ale vremii, ci să se ridice împotriva lor și să le demasce. Așa se face că el a avut mult de suferit de pe urma regimului comunist. În acest fel, se poate spune că teologia sa este și jertfelnică dar și eshatologică. De aici
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „unul din vestiții părinți ai Bisericii Ortodoxe Române”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Dumnezeu să
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
scurg ochii de fiecare dată când vedeți vreo știre la TV despre party-urile de pe plajă și despre oamenii suficient de norocoși cât să fi ajuns deja la mare. Sau la munte. Dar stați liniștiți, dragi prieteni, va veni și ea, vremea în care ne vom strânge fiecare dintre noi bagajele și vom pleca în vacanță. Ceea ce nu am înțeles eu prea bine este următorul lucru: de ce la TV vedem doar oameni incredibili de fițoși, incredibil de beți sau incredibil de proști
Vacanța by http://www.zilesinopti.ro/articole/5720/vacanta [Corola-blog/BlogPost/97768_a_99060]
-
două sute de ani în urmă. La 1789 izbucnea Revoluția Franceză la Paris. Ea răsturna un regim, o orânduire, o lume învechită și punea bazele unui nou mod de gândire și de simțire. Scânteia declanșată de poporul francez a bântuit multă vreme prin Europa, ridicând popoarele la luptă unul câte unul, fie sub formă de revoluții, fie sub formă de răscoale. Însăși Revoluția de la 1848 din țările europene nu este decât fiica Revoluției franceze. Ce-i drept, la vremea aceea valurile se
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Duhul_libertatii.html [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
a bântuit multă vreme prin Europa, ridicând popoarele la luptă unul câte unul, fie sub formă de revoluții, fie sub formă de răscoale. Însăși Revoluția de la 1848 din țările europene nu este decât fiica Revoluției franceze. Ce-i drept, la vremea aceea valurile se propagau cu greutate, de-a lungul multor decenii, fiindcă mijloacele de propagare a informației era incomparabil mai greoaie față de cele de azi. Atunci era vremea când informația se propaga prin poștalionul cu cai, azi se propagă cu
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Duhul_libertatii.html [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
țările europene nu este decât fiica Revoluției franceze. Ce-i drept, la vremea aceea valurile se propagau cu greutate, de-a lungul multor decenii, fiindcă mijloacele de propagare a informației era incomparabil mai greoaie față de cele de azi. Atunci era vremea când informația se propaga prin poștalionul cu cai, azi se propagă cu iuțeala gândului prin radio, televiziune, telefonie, internet. Și atunci tinerii din țările sud-est europene studiau în Apus și acolo s-au intoxicat de ideile noi, reformatoare ale vremii
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Duhul_libertatii.html [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
vremea când informația se propaga prin poștalionul cu cai, azi se propagă cu iuțeala gândului prin radio, televiziune, telefonie, internet. Și atunci tinerii din țările sud-est europene studiau în Apus și acolo s-au intoxicat de ideile noi, reformatoare ale vremii; și azi tinerii musulmani au împânzit Europa, America, la studii sau la muncă, au văzut și au înțeles că se poate trăi și altfel decât robind orbește pe domeniul feudal. Astăzi se ridică la luptă cu un entuziasm greu de
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Duhul_libertatii.html [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
abia peste vreo zece ani un alt șir de evenimente o vor face pe fetița devenită acum adolescentă să-și revendice originile. Ajutată fiind de un medalion din aur, o mică bijuterie cu Steaua lui David, dispărut și el o vreme, dar și de o serie de oameni care cred în povestea ei. Aparent, foarte simplu! O poveste nici mai captivantă nici mai plină de neprevăzut decât altele de acest gen. Doar că, privind lucrurile din altă perspectivă, aceea pe care
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405728782.html [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
care cred în oameni, poate reda acel paradis pierdut numit familie, în sensul cel mai larg al cuvântului, una din coordonatele fundamentale ale civilizației și culturii tradiționale, acea cultură care, singura, are șanse de a trece cu bine prin vâltorile vremurilor. Din nou doamna Francisca Stoleru ne face să gândim la una din formele agresive și înșelătoare ale pseudoculturii în care este promovată imaginea (tot cinematografică!) mitizată a eroului singur și neînfricat, întotdeauna biruitor, unul din clișeele intenționat amăgitoare ale culturii
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405728782.html [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
UNEI MORȚI ANUNȚATE, SAU DECESUL REVISTEI „OGLINDA LITERARĂ” Autor: Mariana Vicky Vârtosu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Această nedumerire-nemulțumire a mea vizavi de „moartea” revistei „Oglinda literară” a mocnit în sufletul meu multă vreme. Încă de la sfârșitul anului trecut, din octombrie, după depunerea cererii de finanțare, directorul revistei, scriitorul Gheorghe Andrei Neagu ne-a atenționat despre acest lucru. În așteptarea răspunsului la cererea depusă, răspuns al forurilor îndreptățite să decidă soarta revistei, răspuns ce
CRONICA UNEI MORŢI ANUNŢATE, SAU DECESUL REVISTEI „OGLINDA LITERARĂ” de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/mariana_vicky_vartosu_1462958990.html [Corola-blog/BlogPost/367052_a_368381]
-
ei și în fiecare clipită o dragoste nouă! Frunza ce pică vara, nu rărește pădurea, ci doar aceea smulsă de vânt la venirea toamnei pe poarta timpului. Dar actorii dau slavă și vigoare verii sufletești ce nu se sfârșește câtă vreme un neam, chiar și în lacrimile durerii clătește vișinile dulci ale Thaliei și le savurează gustând până la sâmbure fructul! Pe lângă soarele pentru grâul și vinul corpului, mai e un soare pentru viața sufletească: actorul! Fără actori, omul e mai învins
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451337405.html [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
la mâncăruri și la deșerturi și era bună la toate cele;pe scurt, avea mâini de aur,trăsătură pe care din păcate eu n-am mostenit-o. Mama îi delecta cu mese regești: ba cu pite fabricate de ea pe vremea când pitele erau mai puțin răspândite, ba cu tarte, după rețete românești și franțuzești( aluat nisipos="pate sablée), cu crème patissière și struguri, sau în formă de tort cu brânză( denumit Topfentorte în nemțește). Mama ieșea și la plimbare cu
DIN AMINTIRILE ALMEI(2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1449524263.html [Corola-blog/BlogPost/342618_a_343947]
-
oamenilor de cultură, artă și știintă” și cu antologia „Scriitori teleormăneni în viață”? Ion Al. STĂNESCU: M-a îndemnat gândul că Teleormanul a avut și are foarte mulți oameni de cultură, care fac cinste județului și țării și că la vremea respectivă nu exista o carte în care să-i găsești pe toți. Virginia Vini POPESCU: Dicționarul cuprinde 198 de personalități, antologia are 40... Cum ați reusit să strângeți materialele? Ion Al. STĂNESCU: Nu a fost ușoară nici adunarea materialelor, nici
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
Stanescu, când recunoști munca unui om nu-i dai nimic de la tine! Ion Al. STĂNESCU: Este adevarat, dar cine mai recunoaște acum munca altuia? Unora nu le ajunge timpul să o elogieze pe a lor... Virginia Vini POPESCU: În ultima vreme mintea și sufletul dumneavoastră s-au deschis spre alte orizonturi, spre o creație a maturității intelectuale. Ați început să scrieți monografii. Este o muncă laborioasă, de o valoare inestimabilă! Sunt eforturi nespuse, din toate punctele de vedere. Le-ați depașit
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
cei care au citit cărțile dumneavoastră. Am apreciat-o pentru că nu este virtuală, este o imagine reală. Domnule Ion Al. Stănescu, oamenii mari se prezintă singuri. Acest lucru nu înseamnă nicidecum lipsă de modestie, atunci când faptele lor îi sustin. Trăim vremuri în care modestia, frumoasa decorație a sufletului omenesc, pe care o apreciez din toată inima, mângâierea dulce-a lirei, nu se mai aude din cauza trâmbițelor. Vă apreciez profund și în același timp vă rog să-mi scuzați îndrăzneala de a
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1484040414.html [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
născut dintr-o fotografie pe care mi-a arătat-o un prieten, la sfârșitul anului 1918. Fotografia reprezenta o pădure plină de cehi spânzurați în dosul frontului austriac dinspre Italia. Fotografia m-a impresionat puternic și m-a urmărit multă vreme. Auzisem că execuții similare ar fi suferit și mulți români.” Bineînțeles, impactul fotografiei asupra lui Rebreanu fusese amplificat și de experiența fratelui acestuia, ofițer în armata austriacă și executat pentru încercare de trădare. Romanul camilpetrescian își are sămânța în cunoscutele
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
dar legătura dintre Gheorghidiu și Ela este pusă sub semnul întrebării încă din al doilea capitol al romanului: „Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală” . Cei doi trăiesc „pentru scurtă vreme un story conjugal perfect, în care Gheorghidiu aruncă asupra partenerei o sumă de proiecții idealizate”, lucru care se schimbă atunci când Ștefan primește moștenirea de la unchiul său. Dacă în romanul lui Camil Petrescu tema iubirii se constituie chiar într-o parte
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_adrian_diac_1494094599.html [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
ALE SATULUI Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului OBȘTEA SĂTEASCĂ. SEMNIFICAȚII ALE SATULUI Nu există în vocabularul arhaic niciun cuvânt pentru formațiuni mai mari de conviețuire socială. El nu cunoaște din vremuri străbune decât satul și cetatea, spunea Nicolae Iorga. Procesul de transformare a obștilor vicinale în unitatea administrativă a satului a fost îndelungat și complex. Două sunt elementele fundamentale care caracterizează transformarea obștilor în sate: teritorialitatea și statornicia. Satul reprezintă principala
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]