3,844 matches
-
Weisser, un german de origine austriacă, simpatizant al unui partid de dreapta, după ce s-a Întors de la o petrecere cu prietenii, ajungând acasă, a coborât din pod o femeie gonflabilă, pe care o ținea ascunsă acolo Într-o ladă de zestre, alături de rochia de mireasă a mamei sale și de costumul de infanterist al bunului său tată, decedat pe front; a umflat-o cu o pompă achiziționată din talcioc și s-a băgat cu ea sub pătură. Presimțind că În dormitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Pentru Mini era totuși limpede că amorul pasional al Lenorei, ofensat grav, după credința ei, reacționa prin acea repulsiune. Era un rezultat matematic și absurd. Ce era încă mai rău, era că începuse să revizuiască toate cheltuielile făcute cu Elena: zestre, trusou. . . Să pretindă că ceea ce i-a dat e disproporționat cu ce a rămas celorlalți. Cum venea Hallipa acasă, începeau socotelile. Nu se mulțumea cu discuția, îi cerea să revie, să facă tot felul de acte. Să asigure partea lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ne-a tăiat calea o pisică. Fetița s-a oprit brusc și mi-a spus: - Bunicule, hai să ne întoarcem acasă! Nu mai merg la grădiniță pentru că o să mi se întâmple ceva rău. M-a surprins prezența acestei superstiții în zestrea ei de cunoștințe pentru că la noi în familie nu erau agreate și utilizate asemenea prejudecăți. - Cine ți-a zis ție că dacă îți iese pisica în cale ți se va întâmpla ceva neplăcut? - Narcisa mi-a povestit că ei îi
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
atunci primii pași în realizarea idealului lor profesional, acela de a deveni învățători. Erau 36 de copii, băieți și fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
devenind unul dintre izgoniții din viața activă. Cu sufletul cătrănit, m-am cățărat pe aripile speranței și, având credința că nu este totul pierdut, m-am alăturat căutătorilor de diamante în galaxia lexicală a frumoasei noastre limbi străbune. Din vasta zestre a experienței acumulate, sub impulsul divinei inspirații, am selectat cu migală, fapte și evenimente, învățăminte și reflecții, îndemnuri și sugestii pe care le-am orânduit în câteva volume și le-am oferit potențialilor cititori. Nu m-am iluzionat că bobii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
sfera activității educative. Am actualizat doar câteva idei în folosul celor ce se află la începutul carierei didactice, al celor ce intenționează să o îmbrățișeze, precum și al celor ce diriguiesc politica educațională. Dotare nativă Fiecare om moștenește la naștere o zestre ereditară mai mare sau mai mică alcătuită din particularități anatomice și fiziologice ale analizatorilor sau ale sistemului nervos, din predispoziții sau din unele conformații structurale ale unor organe ori aparate. Pe baza acestora prin exersare și educație adecvată de la caz
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
caută să le descopere cât mai devreme înclinațiile pentru anumite domenii de activitate și nu precupețesc nimic pentru a le cultiva dotările native. Școlile vocaționale reprezintă o șansă pentru ca asemenea copii să-și pună în valoare și să-și perfecționeze zestrea ereditară. În ceea ce mă privește, nu cred că am manifestat preocupări și interese deosebite pentru desen. Încercările mele cele mai timpurii le probam, după câte îmi amintesc, pe suprafețe de pământ, negru sau galben, netezite și transformate în planșete. Și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cutia, adăpostind-o de ploaie. În scurt timp va fi predată unchiului ei și cu asta va ajunge într-un punct mort. Îi scrisese că deja i-a găsit un soț. Cel puțin, spuneau femeile mai bătrâne, va avea o zestre considerabilă, mult mai bună ca a altor fete de vârsta ei. Ar trebui să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru asta. În jumătate de oră, praful s-a transformat în noroi. Cu tot cortul lui, Forrester e ud până la piele. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un paradis al femeilor și al apei curgătoare. Sunt probabil peste o sută de femei acolo, de la babe până la copile. Unele sunt concubinele sau soțiile nababului. Altele sunt servitoare sau cameriste, descendente ale femeilor sosite la Fatehpur făcând parte din zestrea cuiva, asta dacă nu s-au născut ca proprietate a nababului. Câteva sunt căsătorite cu bărbați de la palat și au preferat să-și ducă viața aici și nu în afara pereților. Altele au ajuns aici prin ciclul universal al obligațiilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
raiul îngeresc. Vii capilare smulse din adâncuri Și altele urzite-n sfântul cer, Mă-mbrățișează-n licăriri de veacuri Să uit prin noapte, toamne lungi sau ger. Și ancorată-n venele terestre, Legată de arterele cerești, Firava-mi inimă primește zestre Comori neprețuite, sufletești. Iubire răstignită îți frângem trupul sfânt în Răstigniri, Cu rătăciri adânci Te-am sfârtecat, Dar rănile-Ți fierbinți rodesc Iubiri Să spele-n sânge nesfârșit păcat. Zdrobit și sfâșiat cu vina noastră, Te mistui în tot chinul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
baligă. Sub var, pe la încheieturi, se vedeau nodurile de la furci. Era în schimb proaspăt văruită, căci lelei Ghența îi plăceau înfloriturile cu coloare albastră. Găzduiam în odaia mare care avea două paturi. Pe cel cu tăblii din lemn zăcea clituită zestrea. Eu dormeam în cel de alamă. Pe jos, petecarele miroseau a muced. Pe perete gazda se fudulea cu o Răpire din serai iar lîngă ușă era bătută o ramă băițuită, plină cu puchiței albi de vopsea. În ea ședeau, băgate
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a colaborat chiar la cîteva publicații. Pe numeroșii săi copii îi trimisese să se instruiască la școala normală iar aceștia făcuseră din urmașii lor tot învățători, astfel că, în școlile din toată țara, erau răspîndiți vreo optsprezece Gărgăuni. Din păcate zestrea acestora nu s-a ridicat niciodată la valoarea întemeietorului. Doar unul rămăsese în Dobrina, cu o nepoată care acum era directoarea școlii. Fără prestigiul unui descălecat și nici prea numeroasă, dinastia Tomuleștilor era alcătuită din gazdele mele, cu feciorul și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
derivat, înseamnă că nu a apărut de la început. Posibil ca, odată cu condițiile care l-au născut, acest simț să dispară. Nativ, simțul proprietății se manifestă acum în țăran datorită faptului că pămîntul e mijlocul său de existență. Moștenit, luat ca zestre ori cumpărat, nu pămîntul l-a creat pe om. Acest instinct nu are o justificare biologică, ci una socială, adică perisabilă. Prin urmare, îl voi pune pe țăran să se folosească de bunurile create prin muncă reunită: să locuiască într-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
învoială? N-a fost nici o învoială. Am primit pămînt pentru că am luptat pe front. Omul femeii isteia a murit în Tatra. De asta i-a dat statul pămînt. Acu i-l cere și pe cel care l-a avut de zestre? Dacă asta vrai, ține-ți pămîntul pe care mi lai dat. Pămîntul tatii nu ți-l dau: s-ar răsuci moșneagul în pămînt. Pentru ogorul nostru a vărsat el sînge la Oituz. De fapt nimeni nu voia să dea nici un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la acel necaz; cuiva Îi fugise sora Într-un sat vecin, iar tânărul era chemat să ia și el parte la ciomăgeala cu neamurile celui ce o răpise pe neprihănită și după aia, ca s-o ia cu acte, cerea zestre ca pentru o fiică de Împărat; un altul avea de primit o moștenire; foarte mulți erau declarați de părinți drept niște firi simțitoare, cu dor nespus de casă și familie - părinții lăsau să se Înțeleagă că le era teamă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
picura ambrozie În gură. Vasul era de lut - nu din sticlă chioară cum se fac acuma, de-și pierd gustul toate câte se pun Înăuntru: gogonele, prune, castraveți, gogoșari, gutui, pere, conopidă, varză roșie și sfeclă - și făcea parte din zestrea mamii, a bunicii, a bâtei. Dincolo de valoarea sentimentală care nu poate fi prețuită În bani, sălășluie cea de obiect istoric și de artă: cu acel vas anticii noștri strămoși cărau spre capitala lor vinuri dulci grecești și uleiuri de măsline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce se umple cu jar și care netezea ca nealtul, dar și cu valoare artistică dată de capacul dantelat și mânerul În formă de sirenă cu sânii feciorelnici goi și coadă solzoasă de pește , dulapuri din lemn masiv, lada de zestre a mamei adusă - cu multe generații În urmă - ca marfă de contrabandă din țara nu tocmai prietenă pe ai cărei negustori sași oamenii lui vodă Țepeș Îi vămuiau la sânge chiar și la modul propriu (lada ajunsese În părțile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de război; după ce doamna țața Gherghina a fost surprinsă În pat cu un alt bărbat de către soțul legitim, i s-a aplicat tratamentul tradițional: a fost dezbrăcată la piele, unsă cu păcură, tăvălită prin fulgi, urcată În căruță dimpreună cu zestrea ei - două preșuri Împletite din cârpe, un rățoi, trei găini și o cratiță smălțuită -, plimbată prin tot satul și depusă, În cele din urmă, În bătătura rușinaților ei părinți, care i-au aplicat, la rându-le, o corecție corporală binemeritată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se părea că‐s zmei. Ca dascăli i‐ au fost vântul și cerul, și pământul Ea nu știa să scrie, dar avea sfânt cuvântul Ce l‐a deprins la școala atotcuprinzătoare, Hrănind lumea cu lacrimi, cu lapte și sudoare. De zestre a primit o sapă, o furcă, o coasă și se lupta cu viața și soarta‐i nemiloasă Tot răscolind pământul să‐i afle taina lui, Storcând mereu din struguri licoarea vinului. A lustruit pământul umblând pe el desculți, Făcându‐ l
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
vine Rămân pe meleaguri străine Când mama‐ i plecată de‐acasă, Oare cine‐ i mai cheamă la masă? .......................................... Copii fiți cuminți, luați seama Nu toți semănați cu mama. Ca boala să nu ia proporții, Păziți de necazuri nepoții Dați‐ le zestre de datini Nu ură, mocirlă și patimi. 29.03.1984 MAMA NOASTRĂ Sub poală de codru verde În târla perjerilor, Te‐ ai născut precum se cade La aripa oilor Când bunica fericită Te‐ nfășa cu țoalele În copaia de răchită
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
că mi-a oferit cărți bune de citit, cu rugămintea de a le face prezentarea în paginile „Academiei Bârlădene”, urmarea fiind aceea că de trei ani sunt prezent cu diferite recenzii în această revistă și, indirect, a contribuit la sporirea zestrei mele intelectuale. Pe lângă cei amintiți țin să mulțumesc celor care s-au aplecat cu răbdare asupra debutului meu după cum urmează: Elena Popoiu: Profesorul Alexandru Mânăstireanu, „Călător... prin vâltoarea vremii”, Ion N. Oprea, Consăteanul meu, prof. Al. M., debut literar la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
zambilele albastre și de narcisele galbene, care și-au făcut apariția, răspândind parfumul pătrunzător, cu mulțumirea omului care se simte sănătos fizic și într-o bună, chiar foarte bună stare psihică, stau liniștit și-mi adaug încă un an la zestrea anilor mei. Împlinesc 91 de ani! În liniștea și confortul ce-l am în casă, nu pot să nu mă simt fericit, mai ales când am primit numeroase telefoane de felicitare - semn al aducerii-aminte - punând pe primul plan telefonul și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
calendar, poftim de mai înțelege ce spune Nichifor, Mitropolitul Moldovei, rânduit de vodă să ia seama la plângerea lui “Gheorghie copil în casă”. --Și ce durere avea acest Gheorghie. --Copilul în casă se însurase, iar soacra “i-au giuruit câtăva zestre întru carea și o dugheană în Cizmărie”. Cumnații lui însă “întorc ca să-i ia dugheana” pentru faptul că tatăl lor - socrul lui Gheorghie - “au rămas dator cu 15 lei și ei nu au cu ce plăti”. Mitropolitul spune mai departe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în Cizmărie”. Cumnații lui însă “întorc ca să-i ia dugheana” pentru faptul că tatăl lor - socrul lui Gheorghie - “au rămas dator cu 15 lei și ei nu au cu ce plăti”. Mitropolitul spune mai departe: “Noi așea le-am curmat: zestre și dugheana ce s-au dat... să fie dată... iar pentru datorie... (soacra) 5 lei și feciorii ei 5 lei iar Gherorghie (ginerele) 5 lei”. Ei? Cum ți s-a părut judecata mitropolitului? --Drept să-ți spun, vere, am rămas
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
descrierea ucenicilor, câteva chipuri de părinți din secolul al XX-lea; într-un capitol am prezentat câteva obiecte de cult care au aparținut mănăstirii și despre care astăzi nu se știe dacă mai există; iar în alt capitol am prezentat zestrea de valori bisericești pe care o mai avem și o găsim expusă pentru vizitare în muzeu. În lucrare găsim explicații despre dezvoltarea artei picturale și a unor elemente de arhitectură, precum și câteva obiecte de cult din metale prețioase și broderii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]