2,112 matches
-
îți atrăgeau atenția ca un magnet. Preotul și dascălul își făceau din nou datoria. Odată cu "Dumnezeu să le ierte", au început să sune înfundat lopețile de pământ pe sicriele celor care au fost bapțea și Silvia. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-Și-a aminte că țărână suntem. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; așa va înflori. Că duh a trecut printr-însul și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște încă locul său. (Psalm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
eu exist și altfel decât fizic, am aflat că, de fapt, adevărata mea esență este una energetică, subtilă. Aceasta este realitatea mea în starea ei cea mai pură. Prin Sahaja Yoga am descoperit frumusețea creației lui Dumnezeu, am conștientizat perfecțiunea zidirilor Sale și am învățat cum pot să mă întorc la această formă pură, primordială. Iar interfața pe care, în iubirea Lui, ne-a pus-o la dispoziție Creatorul, a fost SHRI MATAJI NIRMALA DEVI. Recunoscând în personalitatea lui SHRI MATAJI
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
eviden‑ țiem ce au reușit guvernele noastre să adauge standar‑ dului de viață, dar și zestrei comune. Dacă privim în istorie, prin simplă comparație, vedem că numai în 20 de ani societatea românească interbelică a reușit fapte de toată isprava, zidiri memorabile, iar dacă n-ar fi interve‑ nit prăbușirea frontierelor în 1940, apoi războiul, în ambele direcții, urmat de ocupația mai întâi militară, apoi ideo‑ logică, distanța dintre noi și țările din Occident, cu care de două secole ne tot
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1466), bătălia cea mare la Codrul Cosminului (acum Ceahor, Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert și 40.000 de români sub Ștefan cel Mare (1497), moartea neuitatului Domnitor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Molodia), între 80.000 de poloni sub regele Albert și 40.000 de români sub Ștefan cel Mare (1497), moartea neuitatului Domnitor al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare și depunerea oaselor lui la Mănăstirea Putna (2 iulie 1504), zidirea capitalei Viena (1505), introducerea tutunului în Europa (1560), mutarea reședinței domnești de la Suceava la Iași de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564), aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oaselor lui la Mănăstirea Putna (2 iulie 1504), zidirea capitalei Viena (1505), introducerea tutunului în Europa (1560), mutarea reședinței domnești de la Suceava la Iași de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564), aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa Grigoriu XIII (1582), aducerea barabulelor la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa Grigoriu XIII (1582), aducerea barabulelor la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică prin întâia carte bisericească scrisă românește (1631), răpirea moaștelor S. Ioan cel Nou prin Ioan Sobieski, regele Polonilor și aducerea lor la Zolkwa în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Paiu, părinții prot. Bucevschi, A. Tăutul, I. Petruc, Gh. Velenorschi, Gh. Negură, S. Reli, O. Sorocean, N. Lazariuc. Redacția își informa P.P.C.C. Părinți și Prea onorații credincioși și cititori că „începând publicarea acestei reviste cu scop de luminare, îndemnare și zidire religioasă și morală ortodoxă”, să binevoiască a o sprijini „în această grea întreprindere, dar absolut necesară pentru vremurile de față...” Cerându-le părerea despre publicație și ceea ce s-ar vrea ea să fie, cititorii erau avertizați că „redacția își rezervă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-ți aperi hotarul Moșia străbună, fii gata să-ți aperi!... Vrăjmașului țării, de-i scapără-amnarul - Spre pieptu-i, fii gata, din flintă să-i scaperi!”... Viața merge înainte. În 1939, 332 pagini, în 1940 alte 240 de pagini.. * Credința, foaie de zidire sufletească a Mitropoliei Bucovinei de sud, anul XVI, numărul 1, ianuarie 1947, cu apariție lunară, în redacția și administrarea Consiliului Eparhial Suceava, redactor Pr. C. Antonescu, își relua activitatea cu articolul intitulat „ Cum putem dobândi pacea?” Cel ce întreba, oferea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
136 de pagini, cu același redactor - C. Antonescu, dar și cu noi nume de autori: preot I. Gh. Ivanciuc, preot Enache Tocilă Sibianu, Gavril Mihai, Pr. Florea Chișcan, dar și cu rubrici noi: Știri din țară și străinătate. Foaia de zidire sufletească a Arhiepiscopiei Suceava, Credința, tipărită tot la Suceava, a creat și în 1949 alte 130 de pagini, cu adaosul din frontispiciu: Apare cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Sebastian, sub îngrijirea uni comitet de redacție. Nu mai era nominalizat expres. Dr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
românilor două decenii... * Al. Stejaru, exprimând altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă alt regret, văzând cât de cu vrednicie o înlocuiește, publicația domnului Gh. MaximBurdujanu Crainicul Cetății. Ajunsă acum la capătul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poporului rus. Dar nu găsește decât spoiala unei false civilizații... Sate pustii, oameni vârstnici, femei și copii murind de foame după ce șiau amăgit stomacul cu frunze și rădăcini de copaci... Zeci de mii de lucrători pierind în muncile istovitoare la zidiri de uzine uriașe și la săparea de canaluri... Drumuri pavate cu oasele morților, schingiuiri și temnițe, iată peisajele noii Rusii, în care acest tânăr zvăpăiat a căutat fericirea... Până și caii de rasă, coborâtori din hergheliile din vremea țaristă, sunt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
omenesc”, cum Îl numește autorul lui Zarathustra, bucuria de a fi, de a simți natura și propria-mi materie vie, de a avea memorie și imaginație fertilă, puternică, de a fi descoperit cuvântul, logosul, apt de a Îngheța cortegii și zidiri ale minții ce ne Înalță nu numai deasupra celorlalte viețuitoare, dar ne și rup, ne salvează de cosmosul gigantic de piatră, foc și gaze; cuvântul care poate da un sens Întregii acestei mișcări a materiei, deschisă nouă, prin legile pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un sens Întregii acestei mișcări a materiei, deschisă nouă, prin legile pe care le Înstăpânim, dar și misterioasă prin propria ei fecunditate de a crea misterul. Misterul - pe care marele și singurul nostru filosof care a Îndrăznit o astfel de „zidire a minții” ce se cheamă sistem, Lucian Blaga, l-a pus ca ax al Întregii sale construcții armonice -, misterul materiei din noi și din cea care ne Înconjoară, vizibilă sau nu, care În cele din urmă nu e decât semnul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de lângă Urali, unde oasele lui Kant nu știu ce mai caută, ce să mai spun de „Leningrad, gorod gheroi”, zis Sankt-Petersburg, dar împănat de semnele C.C.C.P.-ului, ca și mai curata Moscovă de altfel, ce să mai spun de Minskul cu mari zidiri musoliniene-hitleristo-staliniste și cu străzile lor Kommunisticeskaya, Komsomolskaya, ce să mai spun de cultul lui Lenin la Smolnîi și de statuia lui Kalinin din fața gării din Königsberg? M-am întrebat de ce, dacă totul e „istoria noastră”, cum se spune prin acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de moment contra „acelor scriitori care se lasă atrași de farmecele otrăvite ale literaturii burgheze, occidentale, uitând de comandamentele partidului și ale vremii noastre care ne arată adevărata cale de urmat în cultură, servirea clasei muncitoare și forțelor noului, a zidirii noii societăți etc. etc.!”Ă. Nu i-am ascuns nici lui planul meu și al nostru de a-l ataca pe Barbu la plenara ce se anunța, și el a încercat, folosindu-și întreaga putere de persuasiune, să mă facă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
într-o țară târziu unificată, ei au contribuit, uneori eroic - vezi cazul Rebreanu, ce a scăpat cu puțin de plutonul de execuție maghiar, evadând de sub escortă din comenduirea austriaco-maghiară în Bucureștii anilor 1916! -, au contribuit, nu puțin, la unificarea și „zidirea” sentimentului și identității naționale a tuturor românilor! După secole de risipire și umilințe inimaginabile, acești creatori au insuflat românilor bucuria și mândria de a fi o națiune puternică, liberă, aptă de creație majoră, cu o istorie milenară, în urma eforturilor cărturarilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
adevărului”, suntem noi, față cu istoria trăită, indiferent că e personală sau colectivă, națională, suntem noi demni de o reală „mărturisire”? Cu atât mai gravă atunci când ea este făcută publică, tipărită într-o carte ce poartă numele nostru pe „frontispiciul zidirii de hârtie”, care ar trebui, și ea, să înfrunte, dacă nu secolele, măcar anii, poate deceniile, în unele, rare, cazuri?!... Aici, în acest „punct” se cere morală, simț etic, reală onestitate și categorică din partea autorului: în capacitatea de a nu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
oameni. Cei care au câștigat astăzi cel mai mare și mai înfricoșat război al Istoriei vor izbuti, mâni, o victorie pașnică mai hotărâtoare pentru binele omenirii. Mă simt mișcat presimțind această "facere" nouă ce se va adăoga definitiv la totalitatea zidirii dintăi; mă închin gânditorilor cutezători care au putut alege calea adevărului în întunericul și confuziunea lumii de ieri. * Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două țărăncuțe care descifrează silabisind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost zidită de logofătul Toader Bubuiog, fratele lui Petru Rareș. Mânăstirea Putna. I-au trebuit lui Ștefan cel Mare nouă ani de domnie ca să poată ridica un lăcaș de cult, ce avea să devină necropolă domnească. După Analele putnene, zidirea bisericii de la Putna, cu hramul Adormirea Sfintei Nascătoare de Dumnezeu, a început la 4 iunie 1466 și s-a terminat la 3 septembrie 1469, după biruința asupra tătarilor la Lipnic (Lipinți). După alte informații, zidirea a început la 4 iulie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
necropolă domnească. După Analele putnene, zidirea bisericii de la Putna, cu hramul Adormirea Sfintei Nascătoare de Dumnezeu, a început la 4 iunie 1466 și s-a terminat la 3 septembrie 1469, după biruința asupra tătarilor la Lipnic (Lipinți). După alte informații, zidirea a început la 4 iulie și s-a terminat în 1470, iar zidul împrejmuitor, cu turnul de la intrare au fost ridicate în 1481, așa cum se poate vedea pe pisania așezată la baza turnului. Sfințirea bisericii a avut loc la 3
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea bisericii, domnul a dăruit mânăstirii Dobrovăț mai multe sate. Nepoatele lui Ivan Damianovici schimbau, la 26 noiembrie 1499, cu domnul, satele lor de pe Dobrovăț, anume Rușii, unde a fost curtea lui Stan al lui Popa, satul Călugărenii, unde a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici după domnia lui Ștefan cel Mare. Prima biserică, zidită în 1487, a fost cea a Înălțării Sfintei Cruci de la Pătrăuți. În Repertoriul..., pe primul loc apare biserica din Milișăuți. Dar pe pisania de la biserica din Pătrăuți se menționează că zidirea a început la 13 iuni 1487, în timp ce pe pisania bisericii de la Milișăuți se menționează că zidirea a început la 8 iulie, deci la o lună după cea de la Pătrăuți. Nu se menționează data când s-a terminat biserica de la Pătrăuți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Înălțării Sfintei Cruci de la Pătrăuți. În Repertoriul..., pe primul loc apare biserica din Milișăuți. Dar pe pisania de la biserica din Pătrăuți se menționează că zidirea a început la 13 iuni 1487, în timp ce pe pisania bisericii de la Milișăuți se menționează că zidirea a început la 8 iulie, deci la o lună după cea de la Pătrăuți. Nu se menționează data când s-a terminat biserica de la Pătrăuți, știm însă că zidirea bisericii de la Milișăuți s-a încheiat la 13 noiembrie 1487. Începută mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
13 iuni 1487, în timp ce pe pisania bisericii de la Milișăuți se menționează că zidirea a început la 8 iulie, deci la o lună după cea de la Pătrăuți. Nu se menționează data când s-a terminat biserica de la Pătrăuți, știm însă că zidirea bisericii de la Milișăuți s-a încheiat la 13 noiembrie 1487. Începută mai devreme cu o lună, este de presupus că biserica de la Pătrăuți a fost terminată mai devreme decât cea de la Milișăuți. Dintre bisericile zidite în Basarabia în timpul domniei lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]