1,910 matches
-
navei, iconostasul și partea superioară a altarului au păstrat fragmente din pictura inițială, în multe locuri însă fiind rău degradată. Prin calitate, stil, scheme iconografice, pictura de la Groși trădează școala lui Ștefan Tenețchi, unul din cei mai renumiți pictori și zugravi de biserici din Banat.
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
sunt sculptate în formă de struguri și frunze de viță de vie. Ușile împărătești sunt sculptate în formă de flori și ornamente cu șase iconițe pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși, sunt în stil modern. În biserică se află
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală o îmbinare de motive populare specifice Văii Bistriței.
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
istoricul de artă Nicolae Stoicescu a dedus că preoții Petru și Ioan ar fi ctitorii bisericii, în timp ce Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu au susținut că preotul Petru ar fi singurul ctitor. Altarul bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
4.70 metri x 4.80 metri. Altarul este luminat printr-o fereastră, aflată în partea de est și având dimensiunile de 1.10 metri x 0.80 metri. Pictura altarului bisericii a fost realizată în anul 1808 de către Kiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn, iar bolțile sunt zugrăvite în culori simple. Biserica are în patrimoniul său patru evanghelii, trei icoane de valoare artistică, precum și două epitafuri mai vechi fără an și fără numele donatorului sau al
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
m, naosul este lung de aproximativ 7,5 m. După iconostas se află absida altarului, lungă de aproximativ 2,5 m. În urma renovării bisericii, pictura cu care era împodobită a dispărut. Cu toate acestea știm că a fost zugrăvită de zugravi formați la Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est al pereților se putea citi: ""această sfântă biserică s-o zugrăvit în anul 1857, de zugravii Șarlea Ștefan și Matei, amândoi frați născuți la Feisa, fiind paroh satului Filimon Chira
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
care era împodobită a dispărut. Cu toate acestea știm că a fost zugrăvită de zugravi formați la Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est al pereților se putea citi: ""această sfântă biserică s-o zugrăvit în anul 1857, de zugravii Șarlea Ștefan și Matei, amândoi frați născuți la Feisa, fiind paroh satului Filimon Chira, corator mare popa Vasilie""
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
efectuat o serie de lucrări care au avut ca scop conservarea și restaurarea lăcașului de cult. Între anii 1935-1938 s-a făcut o reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind pictat de zugravii Victor Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Biserica a fost resfințită la 25 noiembrie 1938, în ziua hramului, de P.S. Valerie Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Lucrări noi de restaurare au avut loc în 1954 când a fost curățată
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
anume Iulian în 1876 ("„Acest Iulian au zugrăvit biserica aceasta toată spre a sa veșnică pomenire”"). Între anii 1935-1938 s-a făcut o reparație generală de înfrumusețare și consolidare a monumentului, cu acest prilej lăcașul de cult fiind pictat de zugravii Victor Gallin și Ștefan Streynu din Botoșani. Pictura a fost curățată în 1954 și în 1976 și restaurată în perioada 1998-2008. Iconografia este executată în stil bizantin, cu tonuri de albastru și verde și scene pitorești, pline de narativism. Sfinții
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de formă dreptunghiulară, decroșată cu pereții laterali paraleli. Un acoperiș unitar adăpostește edificiul. Pe parcursul timpului, biserica a suferit unele modificări cum ar fi adăugarea clopotniței, lărgirea ferestrelor precum și tencuirea pereților exteriori. Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
precum și tencuirea pereților exteriori. Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din Deag. Este singura biserică de lemn din județul Mureș care are absida altarului, cu patru laturi și pereții laterali paraleli, decroșată. În prezent Biserica Greco-Catolica, are 40
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
Biserica a fost împodobită cu pictură tot prin grija zugravilor de la Feisa, moment consemnat de pisania: ""la anul 1848 s-au zugrăvit această sfîntă biserică și s-au plătit de tot satul, fiind paroh...Șarlea Ștefan zugrav de la Feisa"". Același zugrav a pictat și biserica de lemn Sf. Arhangheli din Deag. Este singura biserică de lemn din județul Mureș care are absida altarului, cu patru laturi și pereții laterali paraleli, decroșată. În prezent Biserica Greco-Catolica, are 40 de familii înscrise și
Biserica de lemn din Grindeni () [Corola-website/Science/317147_a_318476]
-
de închinăciune al schitului Horodnic până la desființarea lui, devenind apoi biserică parohială. Catapeteasma a fost zugrăvită în anul 1782 după cum menționează o inscripție cu litere chirilice aflată în partea stângă sus: "„1782, Vasilii Gradul au zugrăvit aceasta catapeteasmă, iulie 28, zugrav”". În anul 1854, preotul Nicolae Popescu marca cu o cruce locul din cimitir unde se înălța în vechime mănăstirea de maici. În 1911, acoperișul de șindrilă al Bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci” a fost înlocuit cu unul de tablă zincată. Ca
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
două scânduri, pe cea din dreapta continuând inscripția de la partea superioară a ancadramentului. Lăcașul de cult prezintă urme de pictură doar pe bolta naosului, o zugrăveală în albastru decorată cu stele. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă au fost realizate în 1782 de către zugravul Vasilii Gradul, după cum reiese din inscripția aflată pe icoana împărătească Maica Domnului: "„1782 Vasilii Gradul au zugrăvit aciastă catapeteasmă”". Același zugrav a lucrat și un tetrapod pentru cărți. Lăcașul de cult dispune de 13 icoane pe lemn (reprezentându-i pe
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
bolta naosului, o zugrăveală în albastru decorată cu stele. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă au fost realizate în 1782 de către zugravul Vasilii Gradul, după cum reiese din inscripția aflată pe icoana împărătească Maica Domnului: "„1782 Vasilii Gradul au zugrăvit aciastă catapeteasmă”". Același zugrav a lucrat și un tetrapod pentru cărți. Lăcașul de cult dispune de 13 icoane pe lemn (reprezentându-i pe Mântuitor și pe cei 12 apostoli și provenind de la o catapeteasmă) aflate pe peretele pronaosului și datând din secolul al XVIII
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
pridvor deschis, iar deasupra, susținută pe patru stâlpi, închisă cu blane, se găsește turla cu clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn situată în partea stângă a tindei. A fost renovată și tencuită în anul 1885 de zugravul Ion Oprișan, având pictați pe pereții exteriori Sfinții Profeți, iar în dosul altarului, în medalion, Sf.Fecioară Maria și Sf.Ioan Botezătorul. În anul 1916 a fost jefuită de trupele de invazie germane, iar în anul 1925 a fost restaurată
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
reparat în anii 2001-2003, lăcașul a fost repictat în perioada 2003-2004, în tehnica “tempera grasă”, de Emil Goțiu din Ilia. Execuția registrului icoanelor împărătești, asociată cu ampla renovare din 1802 (tradiția locală îi conferă caracterul de rectitorire), a fost atribuită zugravului de la Valea Lungă, pe nume Ioan (era poreclit, probabil, Urean cel Tânăr); intervenția “pictorului” Franz din Toc (jud. Arad), din anul 1904, nu a alterat, de această dată, calitatea execuției originale. Lăcașul apare menționat în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]
-
cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită în anul 1835 în cimitirul satului, pe vârful dealului. Iconostasul bisericii a fost pictat de către preotul Ioan Ursu Zugrav. Între anii 1994-1998, biserica a fost reconstruită pe aceeași temelie ca urmare a faptului că era într-o stare avansată de degradare. I s-a schimbat aspectul inițial și structura interioară. Lucrările de reconstrucție au fost realizate de către meșterul Petre
Biserica de lemn din Obrijeni () [Corola-website/Science/317241_a_318570]
-
asigură accesul în sfântul lăcaș. Cu prilejul restaurării din 1935 (se luase in calcul și posibilitatea ridicării alteia mai trainice, din piatră), fațadele au fost tencuite, iar suprafața interioară a bârnelor a fost cptușită cu scânduri. Din vechea tâmplă, datorată zugravului Ioan din Deva, se mai păstrează doar registrul icoanelor împărătești, alterate de intervenția neinspirată, din anul 1904, a celui care semnează „Franz”. Pe spatele unei icoane a „Mântuitorului Iisus Hristos” se află pisania: ,Aeste patru icoane le-au făcut robul
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
actuala biserică de lemn a fost construită de Ștefan cel Mare. În afară de tradiție, nu există nici un izvor care să documenteze existența aici a unui lăcaș monahal decât unele toponime din zonă: „Poiana Călugărului”, „Moara Călugărilor” sau numele localității - „Mănăstioara”. Ioan Zugrav crede că monahii au părăsit schitul imediat după 1775, fugind în Moldova neocupată, el afirmând că în jurul bisericii se vedeau pe la 1926 urme de chilii. Specialiștii datează construcția bisericii la începutul secolului al XVIII-lea. Documente vechi atestă că biserica
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Teaca, tencuită și modificată. Iconostasul bisericii s-a efectuat de către cioplitorul Sandu Cotoară din comuna Băla, sub îndrumarea preotului paroh de atunci, fondatorul parohiei Băla, Dănilă Rusu. Biserica s-a zugrăvit pentru prima oară în anul 1888, iunie-august, de către maestrul, zugrav Teodor Tecariu și de maestrul Gheorghe Belingern, ambii din Nicula. Biserica s-a sfințit în anul 1888 sub preotul Rusu Dănilă, de către excelența sa Ioanu Vancea, de la Blaj. Biserica este construită din material lemnos (bârne) cu pământ bătut în pereți, pe
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
David Zugravu. Inscripția de pe ușa diaconească atestă:"...s-au zugrăvit la anul 1764. David Zugravu". La ușa „proscomidiei”, inscripția reamintește numele talentatului pictor de biserici: „să se știe că acsete dveri amu zugrăvitu eu David zugravu ...” Precizările anului și numele zugravului sunt date deosebit de importante pentru conturarea vieții și activității celui care a fost cu adevărat un mare artist al vremii sale. Un număr de 14 icoane pe sticlă, toate lucrate de pictorii iconari de la Nicula, împodobesc pereții bisericii. Dintre icoanele
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare. În registrul al doilea sunt cele 12 portrete ale Sfinților Apostoli, portrete delimitate de
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
nați la proscomendie prin stăruința dl. Costandin ...tru cop... cruce[r]... pro[ta] Costandin ...”". Numele ctitorilor picturii interioare de la 1868 se regăsesc detaliat în pomelnicul de la proscomidie, în altar. Aici se disting ctitorii mari, cei mici, ctitorii străini, precum și pomelnicul zugravului Rafail și al preotului Constantin. Anul 1863 se găsește zgâriat ușor pe ușa bisericii, împreună cu o reprezentare a Mariei cu pruncul. O scurtă însemnare pe peretele de sud reține o reparație mai semnificativă, probabil la acoperiș: "„1878 7387 de când sau
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]