16,392 matches
-
vor ca el să devină o persoană normală. Atitudinea negativă a părinților poate fi însă percepută dureros de către copil. Pentru cei mai mici, atitudinea negativă a părinților intensifică nevoia de securitate care nu poate fi obținută decât prin intermediul unor relații abuzive sau ostile cu părinții. A se considera rău și a-și merita pedeapsa este una dintre primele strategii psihologice folosite pentru întărirea sentimentului de securitate. Sentimentul de vinovăție este cu atât mai puternic cu cât copilul resimte o anumită ostilitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
imagine de sine negativă. Continuarea maltratării astfel justificată de către copil fixează în mintea acestuia o auto-percepție devalorizantă și nu-l împiedică să considere lumea un loc ostil. La adolescență, pedepsele părinților intensifică în mod paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un mijloc eficient pentru atingerea obiectivelor ( prin observarea modelului oferit de adult). Forma extremă a acestei duble achiziții poate fi verificată la copiii maltratați. Un studiu efectuat pe 34 de familii care-și maltratează copiii indică că jumătate dintre părinții abuzivi au fost crescuți în familii în care ei înșiși, frații și surorile lor sau un alt membru al familiei au fost maltratați fizic (Silver, Dublin și Laurie, 1969). Datele nu arată totuși că a fi martorul sau victima unei agresiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost maltratați fizic (Silver, Dublin și Laurie, 1969). Datele nu arată totuși că a fi martorul sau victima unei agresiuni crește probabilitatea maltratării copilului. Nu se poate de asemenea ști câți copii care nu au fost abuzați au devenit părinți abuzivi și câți dintre copiii abuzați nu au devenit părinți abuzivi. Este totuși logic să credem că copiii abuzați riscă mai mult să devină la maturitate abuzivi cu proprii lor copii și că faptul de a fi fost crescut într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
arată totuși că a fi martorul sau victima unei agresiuni crește probabilitatea maltratării copilului. Nu se poate de asemenea ști câți copii care nu au fost abuzați au devenit părinți abuzivi și câți dintre copiii abuzați nu au devenit părinți abuzivi. Este totuși logic să credem că copiii abuzați riscă mai mult să devină la maturitate abuzivi cu proprii lor copii și că faptul de a fi fost crescut într-un mediu abuziv reduce inhibiția față de folosirea agresivității. Ce se întâmplă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
poate de asemenea ști câți copii care nu au fost abuzați au devenit părinți abuzivi și câți dintre copiii abuzați nu au devenit părinți abuzivi. Este totuși logic să credem că copiii abuzați riscă mai mult să devină la maturitate abuzivi cu proprii lor copii și că faptul de a fi fost crescut într-un mediu abuziv reduce inhibiția față de folosirea agresivității. Ce se întâmplă cu adulții? În mai toate sistemele juridice actuale, pedepsele cele mai grave sunt folosite pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
câți dintre copiii abuzați nu au devenit părinți abuzivi. Este totuși logic să credem că copiii abuzați riscă mai mult să devină la maturitate abuzivi cu proprii lor copii și că faptul de a fi fost crescut într-un mediu abuziv reduce inhibiția față de folosirea agresivității. Ce se întâmplă cu adulții? În mai toate sistemele juridice actuale, pedepsele cele mai grave sunt folosite pentru a-i convinge pe criminali să nu mai comită acte de violență și pentru a-i determina
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și în acțiunea oamenilor? În primul rând, pentru că cel puternic sau cel care exercită puterea asupra unei colectivități (stat, societate, partid, spital, închisoare, școală etc.) se confruntă cu o stare de rezistență, ori ce câte ori deciziile sale sunt fie abuzive, fie contrare intențiilor majorității, pentru că omul modern are, în structura sa mentală, dorința de a fi puternic și de a deține puterea. Acest arhetip al subconștientului uman face ca puterea să fie, mai tot timpul, însoțită de rezistență, de contestare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și libertăți universale. Dacă această putere politică nu poate garanta o serie de drepturi și libertăți universale (dreptul la muncă, la fericire, la viață privată etc., libertatea de exprimare și de gândire etc.) atunci avem următoarele situații social-politice: 1) menținerea abuzivă a unei contra-puteri; 2) demisia. Un rol- cheie îi revine societății civile, acela de a combate aceste abuzuri de putere. Puterea politică e capacitatea fiecărui individ de a participa la construcția unui proiect social-politic, comunitar. Așa-numitele "funcții înalte" devin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vizează cel de-al doilea regim al cunoașterii, despre care am scris mai sus, Foucault este angrenat în dinamica istoriei, în istoria-trăire, considerând relele istoriei ca fiind derivate nu din acțiuni sau din fapte infame, cât dintr-o prezență excesivă, abuzivă a acestor fapte infame în limbaj, în discursul cotidian. Negativizarea istoriei e produsă de interpretări, de instrumentalizări ideologic-lingvistice. Istoria, pentru că se ocupă de un acțional al omului, are în ea relații de putere, astfel că nu este deloc întâmplătoare încercarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ocupă de un acțional al omului, are în ea relații de putere, astfel că nu este deloc întâmplătoare încercarea utopică și niciodată pe deplin reușită a regimurilor politice de a-și subordona istoria scrisă prin control instituțional, prin decizii arbitrare, abuzive și prin monopolizarea mijloacelor de exprimare în masă. Utopia oricărui regim politic ar fi controlul absolut al istoriei. Romanul lui Orwell, 1984 vizează și el această utopie. De ce nu poate fi controlat discursul istoric în totalitate? Pentru că istoria ca disciplină
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
precum: Țara sub guvernul de sdrențe al Camarilei, Guvernul conspirației; Guvernul călău al conștiinței naționale 398 au determinat guvernul să suspende ziarul "Mișcarea", după 19 noiembrie. Reluându-și apariția în 5 decembrie, oficiosul liberalilor georgiști a semnalat opiniei publice măsura abuzivă a guvernului și și-a continuat atacurile la adresa lui. Guvernul era acuzat că hotărâse, prin Jurnal al Consiliului de Miniștri, dizolvarea "Gărzii de Fier" în decembrie 1933. Partidul protesta față de încălcarea legilor de către autorități, subliniind că se crea primejdia nesocotirii drepturilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
La Botoșani, Buzău, Brașov, Râmnicu-Vâlcea, Iași, în județul Trei-Scaune și în Oltenia, ziarele locale ale partidului au fost împiedicate să apară; în mai multe județe au fost confiscate arhiva locală a partidului și manifestele electorale și au avut loc arestări abuzive 537. Măsurile restrictive ale guvernului vizau însă și alte partide politice, fapt care l-a determinat pe Gheorghe Brătianu să adreseze șefilor de partide o scrisoare, prin care propunea retragerea întregii opoziții din alegeri și adoptarea unor măsuri comune ale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de răspuns, Ion Mihalache admitea doar că acțiunea prin care Gheorghe Brătianu adusese la cunoștința regelui abuzurile și teroarea în care se desfășura campania electorală era binevenită, la fel ca și ideea organizării unei "poliții comune în alegeri"540. Măsurile abuzive ale guvernului au culminat în ziua de 13 decembrie, când s-a ajuns la violențe între angajații ziarului "Mișcarea" și reprezentanții autorităților. Arestat și eliberat la scurt timp, Gheorghe Brătianu s-a prezentat la Parchet, unde a declarat că era
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
încercase să răspundă cerinței impuse de puterile occidentale, de a înăbuși curentele naționaliste. Acest comentariu apărea cu o zi înainte de interzicerea "Gărzii de Fier", prin Jurnal al Consiliului de Miniștri 718. În perioada imediat următoare, învinuirile aduse guvernului pentru dizolvarea abuzivă a "Gărzii de Fier" și arestarea arbitrară a fruntașilor ei au fost exprimate explicit în ziarul partidului. Georgiștii erau informați despre măsurile care au urmat interzicerii "Gărzii de Fier" (internarea legionarilor în închisori și în lagăre de concentrare, închiderea sediilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
electoral. Explicația constă în faptul că, prin tenta naționalistă a programului adoptat după 1933, georgiștii s-au apropiat de unele din punctele de vedere susținute de legionari, respingând însă aspectele extremiste ale naționalismului lor, precum șovinismul și violența. Semnalând desființarea abuzivă a acestei organizații, în noiembrie 1933 și măsurile dure luate de guvern față de legionari, în 1937, georgiștii dezaprobau aceste acte, învinuind guvernul că încălcase legile statului, care își pierdea, astfel, calitatea de "stat de drept". Pactul de neagresiune electorală, încheiat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de apă curgătoareă. Poluarea termică are efect sinergic fenomenului de eutrofizare. 3.3. Scăderea biodiversității prin supraexploatarea resurselor biologice Odată cu creșterea demografică și cu intensificarea exploatării resurselor biologice în vederea satisfacerii necesităților umane, intervenția omului în ecosferă a căpătat un caracter abuziv, ceea ce a condus la scăderea diversității specifice, la creșterea instabilității biocenozelor, determinând dezechilibre ecologice grave. Defrișarea pădurilor Pădurile reprezintă factorul determinant în menținerea echilibrului ecologic, climatic și hidric, fiind ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
biologice, cu ecosisteme capabile de o mare productivitate. Prin urmare, exploatarea lui în mod intensiv, mai ales în apropierea țărmurilor a dus la apariția unor dezechilibre ecologice, ale căror efecte se vor vedea mult timp de acum înainte. Pescuitul intensiv, abuziv chiar al unor mamifere uriașe (cetaceeăa condus la dispariția unora sau amenințarea cu dispariția a anumitor specii de balene). Producția piscicolă anuală în 1985 era de 200 milioane tone. Ihtiofauna marină cuprinde aproximativ 30000 de specii, dar numai 20 de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
parte integrantă a biosferei a acționat asupra componentelor acesteia fie direct, prin vânătoare, pescuit sau combaterea dăunătorilor, fie indirect, producând dezechilibre ecologice, cu efecte întârziate asupra florei și faunei. Ca și în cazul resurselor oceanice, omul a acționat necontrolat și abuziv asupra faunei terestre, reducând prin acțiunile sale potențialul genetic al biosferei, fapt ce a determinat dispariția unor specii de plante și animale, precum și reducerea numărului de indivizi ale unei categorii taxonomice. Dintre animalele care populează mediul terestru, cele mai afectate
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și să pretinzi răzbunare împotriva lor, și, tot așa nici atitudinea germanilor de pe vremea ocupației române nu trebuia zgândărită 19. În această direcție mergea, în mare măsură, acea dispoziție a marelui stat-major, emisă în preajma intrării în Transilvania, care interzicea îndepărtarea abuzivă a semnelor de demarcație de la frontieră. Despre comportamentul față de naționalități, textul consemnează că doar față de germani și maghiari "trebuie arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare față de români și față de alții trebuia "să fie echilibrat
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
dacă ea venea din partea românilor sau a comuniștilor 20. Comandanții de districte și județe nu aveau voie să instrumenteze numiri definitive sau să facă promisiuni în acest sens. Armatei i s-a interzis rechiziționarea de alimente, de utilități sau folosirea abuzivă a locurilor de cazare. S-au interzis distrugerile de orice fel și s-a precizat: "Fără motive dovedite nimeni nu are voie să fie alungat". Dispozițiile ulterioare lăsau libertate suficientă asociațiilor deja existente ("atât timp cât nu vor da dovadă de atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ancorat Însă Într-un sistem religios și poetic - spre exemplu, mitul lui Prometeu; c) sensul extins: ansamblu de concepții colective, credință vagă, element de cult religios sau de adorație laică - spre exemplu, miturile vedetelor, ale sportului, ale vitezei; d) sensul abuziv: fabulă, poveste mincinoasă, neverosimilă - spre exemplu, ideea că poetul Verlaine Își scria poeziile numai În stare de beție. Primele două familii de sensuri sunt utilizate mai ales În antropologia culturală (primul În studiile de mitologie comparată, al doilea cu predilecție
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de beție. Primele două familii de sensuri sunt utilizate mai ales În antropologia culturală (primul În studiile de mitologie comparată, al doilea cu predilecție În cercetările de tip etnografic). Sensul extins apare În multe investigații de tip sociologic, iar sensul abuziv În studiile literare, În semiotică, În politologie sau În cultural studies. Cele mai multe dintre definițiile pe care le consider adecvate perspectivei antropologice și ancorate Într-o investigare substanțială a unor documente de teren sau de arhivă sunt construite prin acumularea de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
autorului de a exploata în registrul comicului greșelile de construcție sintactică, se înscriu și mostrele de stil birocratic: C.F.R. Raport către șeful mișcării din partea șefului unei gări, În stilul și cu sintaxa" Monitorului Oficial". Pe de altă parte și concentrarea abuzivă, conducând la omiterea unor termeni esențiali pentru clarificarea sensurilor, generează comicul prin paralogisme 121 ale spunerii, de tipul ,,Cuțitu os" sau ,,Pupat toți piața independinți" (Telegrame). Așadar agramatismele constituie marca cea mai stridentă a limbajului specific personajelor caragialiene. Deficiențele de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Teodoreanu, relativ puține aspecte lingvistice din scrierile impregnate de un suav umor patristic ale lui Damian Stănoiu amintesc de limbajul personajelor caragialiene. Unul dintre aceste aspecte ține de revalorificarea potențialului comic al stilului telegrafic. Generatoare de paralogisme derivate din concentrarea abuzivă responsabilă de lipsa de precizie a anunțurilor, telegrama este și la Damian Stănoiu utilizată ca mijloc de informare denaturată. În microromanul Cazul maicii Varvara, poznașa notiță din telegrama prin care Trilifia informa mitropolia în legătură cu incidentul din mânăstire, are un conținut
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]