16,776 matches
-
de societăți. Cel puțin din punctul de vedere al celor care nu acceptă ordinea socio-rasială americană. Acesta a fost un moment de răscruce În analiza teoretică a rasismului, ca și În reprezentările acțiunii antirasiste. Nu mai era vorba despre câțiva americani albi care erau rasiști (ei și numai ei), ci America albă În Întregime era rasistă. Rasismul Însemna puterea albă, care domnește În mod obișnuit În societatea albă, și, În același timp, apărarea dominației albilor, legitimarea subordonării unui grup rasial față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1981, p. 416) ă, cât și valorile ca autonomia, realizarea personală sau inițiativa individuală (Pettigrew, 1989; Bobo, 1989), care se raportează la ceea ce se numește de obicei „etica modernă a autenticității” (Taylor, 1998). Dacă urmăm linia propusă de acești teoreticieni, americanii „albi” opun rezistență În fața ideii de egalitate Între rase, precum și În fața practicilor sociale care ilustrează ideea normativă de tratament egal În special În numele valorilor și normelor individualiste. Desigur, acest conglomerat de prejudecăți rasiste și de valori individualiste trebuie interpretat și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mare măsură invizibil pare a fi doar un alt mod de a spune că acesta a scăzut spectaculos” (D’Souza, 1995, p. 258) sau, așa cum subliniază Sniderman și Piazza, că „nu mai are puterea de a domina gândirea politică a americanilor de rând” (Sniderman și Piazza, 1993, p. 28). El persistă totuși, chiar dacă nu mai este dominant. Această relativă persistență este oare un semn al dispariției În curs? Marea noutate În domeniu pare să fie că existența Însăși a rasismului, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar opune egalității, ci pentru că sunt de părere că li se Încalcă astfel libertatea individuală” (Lipset și Schneider, 1978, p. 44). De unde o reinterpretare a faptelor observabile: conflictul fundamental ar avea loc „Între două valori care constituie miezul credo-ului american: individualismul și egalitarismul” (ibidem, p. 43). Acești autori afirmă că „majoritatea este favorabilă egalității În drepturi și egalității șanselor” (ibidem, p. 38) și semnalează că există și În rândurile albilor un sprijin considerabil pentru „acțiunile compensatorii” În favoarea negrilor ă de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de psihanaliză, echipe de psihosociologie clinică, precum cea a lui Theodor Adorno și a colaboratorilor săi, au Întreprins prin Personalitatea autoritară o cercetare fundamentală În anii ’40, În Statele Unite (Adorno et alii, 1950). Era vorba de studierea atitudinilor și ideologiilor americanilor, mai ales ale celor cu prejudecăți despre grupurile minoritare. Autorii presupuneau că oamenii care au mai multe prejudecăți decât media au și o personalitate mai rigidă, conform ipotezei lui Sigmund Freud despre originea conflictuală și familială a nevrozelor. O primă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cambridge (Mass.), Blackwell Publishers. GUILLAUMIN Colette (1972), L’Idéologie raciste. Genèse et langage actuel, Paris și Haga, Mouton. HARRIS Leonard (coordonator) (1999), Racism, New York, Humanity Books. HERRNSTEIN Richard și MURRAY Charles (1994), The Bell Curve: Intelligence and Class Structure in American Life, New York, The Free Press. HERSCH Jeanne (1967), „Sur la notion de race”, Diogène, nr. 59, iulie-septembrie, pp. 104-113. JACOBY Russell și GLAUBERMAN Naomi (coordonatori) (1995), The Bell Curve Debate: History, Documents, Opinions, New York, Times Books. JAFFRELOT Christophe (1998), „L
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fr., Paris, Gallimard (prima ediție În limba portugheză: 1933). GARLAN Yvon (1984), Les Esclaves en Grèce ancienne, Paris, La Découverte. HEERS Jacques (1981), Esclaves et domestiques au Moyen Age dans le monde méditerranéen, Paris, Fayard. KOLCHIN Peter (1987), Unfree Labor. American Slavery and Russian Serfdom, Cambridge (Mass.), Harvard University Press. LEWIS Bernard (1982), Race et couleur en pays d’Islam, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție În limba engleză: 1979). — (1993), Race et esclavage au Proche-Orient, trad. fr., Paris, Gallimard (prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cultural. De la sfârșitul celui de-al doilea conflict mondial, ajutorul financiar dat de diasporă este departe de a fi neglijabil. În principalele țări occidentale, În special În Statele Unite, s-au Înființat grupuri de presiune. Spre exemplu, ajutorul acordat Israelului de către americani este de ordinul a trei miliarde de dolari pe an. Totuși, interesul evreilor din Israel nu coincide Întotdeauna cu cel al evreilor din diaspora, interesele acestora din urmă putând fi de altfel foarte diferite și contradictorii de la o țară la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționale sau etnice confirmă acest punct de vedere, chiar dacă stereotipurile se pot referi la orice individ, oricare ar fi caracteristicile sale de apartenență sexuală, socio-economică, religioasă sau fizică. Ne-am obișnuit să vorbim despre „mentalitatea” englezilor, despre „caracterul” germanilor sau americanilor, ca și cum ar fi vorba despre grupuri omogene. Ceea ce i-a tulburat cel mai mult pe primii cercetători (cf. Avigdor, 1953) a fost existența unei anumite regularități consensuale și a unei coerențe În definirea anumitor trăsături ale diferitelor naționalități. Stereotipurile privind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
op. cit., p. 92. 12 S. Rokkan, " Un modèle géoéconomique et géopolitique de quelques sources de variations en Europe de l'Ouest", Revue internationale de politique comparée, 2/1, 1995, p. 163. 13 G. Sartori, "Concept Misinformation in Comparative Politics", The American Political Science Review, LXIV/4, 1970, p. 1034. Termenul revine în scrierile lui Sartorini. Și anume, spre exemplu, în (G. Sartorini, "Comparing and Miscomparing", Journal of Theoretical Politics, 3/3, 1991, pp. 243-257. 14 G. Sartori, "Concept Misinformation...", op. cit., p.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politice la University of California at Los Angeles în 2001, a predat și la State University of New York at Buffalo. Autoare a cărții Ethnicity and Electoral Politics (Cambridge University Press, 2007) și a numeroase articole publicate în reviste precum Latin American Research Review, Comparative Political Studies, Reseach Policy și Studies in Comparative International Development. 1-2. Când și cum ați devenit interesată de România și Europa de Est? Ce făceați în 1989? Ați fost martora căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
1991), tradusă ca Originile înapoierii în Europa de Est (Corint, 2004), Essential Outsiders. Chinese and Jews in the Modern Transformation of Southeast Asia and Central Europe (University of Washington Press, 1997, împreună cu Anthony Reid) și Ethnopolitical Warfare. Causes, Consequences and Possible Solutions (American Psychological Association, 2001, împreună cu Martin Seligman). 1. Când și cum anume ați devenit interesat de România și Europa de Est? Ca student la Harvard am fost interesat în primul rând de Africa, cu atât mai mult cu cât am petrecut doi ani
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
atras recunoașterea printre istoricii de marcă ai Europei de Est și ai României din America. Această recunoaștere se datorează în parte norocului pe care l-am avut de a lucra cu și sub îndrumarea unor istorici de marcă britanici și americani specializați în studii est-europene. Pe lângă acești mentori, aș dori să menționez și influența altor specialiști în viața mea: Thad Weed Riker de la Universitatea Texas; James Clarke de la Universitatea Pittsburgh; John Campbell de la Council on Foreign Relations și Constantin Giurescu din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
văzut la televizor au crezut că fac campanie electorală pentru mine însumi. De fapt, simpatizam cu prietenul meu Ion Rațiu, în a cărui organizație intrasem în perioada exilului din Londra și America. În timpul alegerilor, a devenit clar chiar și observatorilor americani că Ion Iliescu câștigase, în ciuda protestelor lui Rațiu că alegerilor au fost falsificate. Costumele englezești și papioanele lui Rațiu pur și simplu nu au avut trecere la masele românești. Iliescu a devenit președinte și Petre Roman prim ministru. Stăteam la
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
post-Ceaușescu. Aceasta a fost urmată de alte 12 numiri care au solidificat relațiile cu largile comunități românești de pe cele două coaste și din Midwest. Eu am deschis parohii românești locale, am contactat studenți români de la universitățile locale și am informat americanii interesați de cultura și turismul românesc. Am organizat un program de vară pentru copii dotați români care continuă până în ziua de azi. În mod deosebit folositor a fost un lobby românesc (CORA), organizat de Armand Scala în contact cu Casa
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
toți studenții se rugau în parohia română, considerând că a început o nouă eră. Să nu uităm că aceste așteptări au sfârșit în dezamăgire. Atunci când a venit în America în timpul Președintelui Clinton, Președintele Constantinescu a fost rugat de către majoritatea românilor americani să le restituie proprietățile din România. Le-a răspuns că nu avea acea putere. În timpul președenției, am avut ocazia să-l cunosc puțin pe domnul Constantinescu: era un academic foarte prezent, dar din nefericire, profesorii sunt arareori politicieni abili, care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în tranșeele Războiului Rece într-o țară nordică mi-a alimentat interesul în adversarul nostru răsăritean. Mai apoi, după ce m-am mutat în Statele Unite, m-am numărat printre cei care studiau Uniunea Sovietică și sateliții săi după operațiunea Sputnik, atunci când americanii "aruncau cu bani" într-un domeniu pe care îl ignoraseră pentru mult timp. Exista foarte multă finanțare pentru asemenea studii și, după ce am absolvit universitatea, am descoperit că existau posturi din plin în acest domeniu. Aceștia au fost anii de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ale politicului și economicului necesare pentru ca noii membri ai Uniunii să se transforme în adevărate piețe libere. În România, "piața liberă" funcționează pe baza conecțiilor politice și de familie (pilele), în timp ce bacșișul încă dictează relațiile economice. Chiar și "robber barons" americani ai secolelor XIX și XX ar roși dacă ar vedea modul în care afacerile se desfășoară în noile state membre ale UE aflate pe ambele maluri ale Dunării. Trebuie să recunoaștem că tranziția de la o economie centralizată la una cel
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
80, am fost interesat de blocul sovietic, mai cu seamă de Uniunea Sovietică. Pe când studiam la Moscova, în 1984, am întâlnit pentru prima dată oameni veniți din Europa de Est; învățau, ca și mine, rusa, dar atitudinea lor era diferită de a americanilor. Acum, cititorul va asuma imediat că noi, americanii, aveam o imagine roză a comunismului, pe când est-europenii îl disprețuiau. Lucrurile nu au fost atât de simple. Toți iubeam cultura rusă. Vorbind numai în nume propriu, pot spune că am găsit ritualurile
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cu seamă de Uniunea Sovietică. Pe când studiam la Moscova, în 1984, am întâlnit pentru prima dată oameni veniți din Europa de Est; învățau, ca și mine, rusa, dar atitudinea lor era diferită de a americanilor. Acum, cititorul va asuma imediat că noi, americanii, aveam o imagine roză a comunismului, pe când est-europenii îl disprețuiau. Lucrurile nu au fost atât de simple. Toți iubeam cultura rusă. Vorbind numai în nume propriu, pot spune că am găsit ritualurile și formele culturii sovietice a fi foarte fascinante
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
90. Românii și vecinii lor au învățat cum să se protejeze de furtunile economice și, în sensul acesta, criza globală s-ar putea să aibă un impact direct mai scăzut asupra vieților românilor de rând decât asupra vest-europenilor sau a americanilor. 11. Cum sunt studiile românești și est-europene văzute în țara și in domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? Cariera mea se află la intersecția dintre politologie și istorie modernă, așa că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și la Universitățile Tulane și Cornell. Autor al volumelor Growth with Fairness: A Program to Rebuild America's Economy (în colaborare cu Milton Esman și Steven I. Jackson, Seven Locks Press, 1988), Money, Time and Politics. Investment Tax Subsidies And American Democracy (Yale University Press, 1993) și Budgeting Entitlements. The Politics of Food Stamps (Georgetown University Press, 2000) și a numeroase articole publicate în reviste precum American Political Science Review, Political Science Quarterly, Polity, Politics and Society, Policy Sciences, Journal of
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Frontului Salvării Naționale condus de o echipă secundă formată din membrii fostului Partid Comunist Român. Curând, însă, România a dispărut din presa internațională aproape complet. (La scurt timp după sosirea mea în această țară, am fost întrebat ce părere au americanii de rând despre România? Am răspuns, " Ce părere au românii de rand despre Bolivia?" Nu am avut, desigur, intenția să jignesc pe nimeni, ci doar să indic gradul de atenție acordat de majoritatea americanilor națiunilor mai puțin puternice ale lumii
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
am fost întrebat ce părere au americanii de rând despre România? Am răspuns, " Ce părere au românii de rand despre Bolivia?" Nu am avut, desigur, intenția să jignesc pe nimeni, ci doar să indic gradul de atenție acordat de majoritatea americanilor națiunilor mai puțin puternice ale lumii.) 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 era inevitabilă? Care a fost impactul ei asupra României postcomuniste? Trebuie să recunosc că am anumite rețineri să fac comentarii în această culegere. Ca străin, opiniile mele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ca economist pentru administrația americană și începeam să mă implic în programe internaționale. Evenimentele mi s-au părut monumentale și istorice și am așteptat, ca și restul lumii, să văd dacă Uniunea Sovietică avea să urmeze (cred că aproape toți americanii își amintesc cu rușine discursul Președintelui George Bush tatăl pe marginea "Puiului Kiev", în care acesta i-a avertizat pe lituanieni să nu se grăbească vis-à-vis de Moscova). Îmi amintesc că le-am spus copiilor mei câțiva ani mai târziu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]