16,386 matches
-
raportul persoanelor: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Pe Iisus Hristos îl mărturisim ca fiind din Sfânta Treime cu propriul său trup, deși nu după trup face parte din ființa Treimii. În domeniul antropologiei și soteriologiei, Ioan Maxențiu operează cu liberul arbitru (conștiința morală) și cu harul pe care credinciosul îl primește prin credință. După el, Adam a fost creat drept. Prin călcarea poruncii, Adam și-a provocat moartea trupului și vinovăția sufletului; vigoarea rațională a acestuia a fost înlocuită de pofta
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
o lege contrară, ca păcat, în mădularele sale. Mântuirea se obține numai prin darul harului Sfântului Duh în credința numelui lui Iisus Hristos. Ioan Maxențiu se deosebește în această privință de înaintașul său, Sfântul Ioan Casian, care admitea și liberul arbitru ca element component în progresul mântuirii, alături de har. Admirator al Fericitului Augustin, dar probabil, și sub influența formulei „Unul din Treime a suferit cu trupul”, Ioan Maxențiu optează pentru supremația harului, criticând aspru pe episcopul Faust din Galia, care, în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
adică: cluburi de fotbal, cluburi de popice etc. 9262.13 Alte servicii conexe evenimentelor sportive n.c.a. Această subclasa elementară include: - servicii cu privire la evenimentele sportive, cum ar fi servicii ale sportivilor individuali și atleților individuali, pe cont propriu, ale arbitrilor, membrilor juriilor sportive, instructorilor, profesorilor, antrenorilor etc. - servicii ale academiilor de echitație și ale altor școli sportive - servicii ale grajdurilor pentru căi de curse și ale garajelor cu atelaje aferente - servicii ale ghizilor montani și de vânătoare - servicii referitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
în mod partinic și cu ajutorul organizației de partid, el alegea întotdeauna calea de mijloc, șovăielnică, de a rezolva el singur atât cu organizația de partid, cât și cu tov. responsabil pe linia profesională, în mod individual, având o atitudine de arbitru și nu de conducător al unui asemenea serviciu, motivând această metodă de lucru, ca oamenii să nu aibă frământări și să nu sufere din cauza aceasta serviciul. Această poziție șovăielnică și neprincipială s-a răsfrânt în întreaga muncă a serviciului, ducând
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de c? tre Hitler. �nc? din 1920, dup? ce Ungaria semnase Tratatele de Pace (numite �n Ungaria �Tratatele de la Trianon� pentru c? fuseser? semnate �n Palatul Trianon), s? a anun? at un concurs pentru compunerea unei rug? ciuni ungure? ți. Rolul de arbitru �n selectarea rezultatelor a fost jucat de Academia Maghiar? de ? tiin? e, iar textul care a c�? tigat competi? ia, purt�nd titlul de Hiszek�gy (�Credin?? unic? �) era zilnic recitat de to? i ? colarii. Autorul acestei c? r? i ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce susține comportamentele individului (Kohlberg, 1981). Pe de altă parte, suferința intensă, de durată, precum și situațiile de criză stârnesc trăiri imature și dependente, diminuând liberul arbitru în judecată și autonomia în acțiunile subiectului. Violența instituțională este o formă de violență colectivă având la bază interesele unei instituții. rândul acestor violențe se numără acțiunile regimurilor totalitariste împotriva unor grupuri sociale, acțiunile violente ale unor grupuri religioase în numele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
preocupare în domeniul științelor umane, avându-și originile în secolele XVII-XVIII. Filosofi ai acestei perioade romantice a gândirii au dezvoltat câteva principii de bază în înțelegerea crimei și stabilirea pedepsei. Aceste principii susțineau faptul că: 1. Oamenii dispun de liber arbitru în alegerea comportamentelor lor. 2. Prevenirea comportamentelor violente se poate face ținând seama de faptul că ființă umană este hedonistă, căutând plăcerea și evitând durerea, și în același timp este rațională, având posibilitatea de a cântări costurile și beneficiile fiecărei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
extindere a UE spre Est - au moștenit de la fostele regimuri comuniste un sistem etatist de elaborare a politicilor publice, În care statul se comportă ca un antreprenor clasic 2: coordonează, organizează și supervizează singur acest proces, fiind și jucător, și arbitru pe piața politicilor de gen. Acest sistem cu un singur actor puternic În prim-plan3 - uneori, secondat de sindicate care nu cer altceva decât reglementări protective - este „rezultatul prăbușirii comunismului și al globalizării, care a găsit În societățile În tranziție un
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la grevă. Nici faptul că, după sesizarea organului teritorial care a făcut concilierea, art. 62 alin. (3) precizează că, și în această situație de arbitraj, se va urma procedura prevăzută de art. 32-39 din Legea nr. 168/1999, iar un arbitru din cei trei va fi desemnat de către sindicatele reprezentative sau, după caz, de către reprezentanții salariațiilor (art. 33 lit. b), respectiv, acest drept de a desemna un arbitru nu are relevanță câtă vreme s-a ajuns la arbitraj, în mod unilateral
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
urma procedura prevăzută de art. 32-39 din Legea nr. 168/1999, iar un arbitru din cei trei va fi desemnat de către sindicatele reprezentative sau, după caz, de către reprezentanții salariațiilor (art. 33 lit. b), respectiv, acest drept de a desemna un arbitru nu are relevanță câtă vreme s-a ajuns la arbitraj, în mod unilateral, prin voința doar a conducerii unității (?!). Încălcând, în mod evident, dreptul la grevă, art. 62 trebuie abrogat, susțin cele două comisii ale O.I.M.24 De altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de la Haga din 15 iunie 1955, dar care nu avansează nici o conotație pentru aceasta, în art.1 alin.(4) dispunând, ambiguu și negativist, că "numai declarația părților referitoare la aplicarea unei legi sau la competența unui judecător ori a unui arbitru nu este suficientă pentru a conferi vânzării caracter internațional" (este însă necesară? la răspunsul afirmativ, Convenția ar fi superfetatorie...), ceea ce a condus la concluzia că nu este necesară o calificare în text, în primul capitol al Convenției configurând "câmpul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în toate celelalte cazuri când situația dă loc la un conflict între legile unor state diferite, afară de cazul când un atare conflict rezultă numai din alegerea de către părți a legii aplicabile, chiar asociată cu desemnarea unui judecător sau a unui arbitru". Textul nu prezintă nici o asemănare cu art.1 alin.(1) al Convenției din 15.VI.1955, ci mai degrabă cu art.1.1. CVIM, dar fără a fi identic cu acesta. El circumscrie în principiu domeniul său de incidență, anume
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care nu ar îndeplini această condiție, atunci când situația dă loc la un conflict între legile unor state diferite, afară de cazul când un atare conflict rezultă numai din alegerea de către părți a legii aplicabile, chiar asociată cu desemnarea unui judecător sau arbitru (art. 1 b). 6ș. Ținând cont de obiectul Convenției soluționarea conflictelor de legi în contractele de vânzare de mărfuri este firesc ca și câmpul de incidență al acesteia să comporte unitate logică, omogenitate. De aici rezultă că, ori de câte ori părțile în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
legile unor state diferite; acest contract va fi sub incidența Convenției dacă conflictul de legi la care dă loc nu rezultă simplamente din alegerea de către părți a legii aplicabile, chiar când aceasta ar fi asociată cu desemnarea unui judecător sau arbitru (electio iuris cu sau fără electio iudicis). 7ș. Acest demers de stabilire a câmpului de incidență al Convenției, care se degajă din art.1 poate fi considerat cel puțin discutabil, pentru motivul că pornește de la efect, iar nu de la cauză
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Art.1 lit.b) dă răspuns afirmativ, și anume, că toate, mai puțin cele pentru care conflictul de legi rezultă exclusiv din alegerea de către părți a legii aplicabile, chiar când această alegere ar fi asociată cu desemnarea unui judecător sau arbitru; răspuns excesiv de generos, dar în aceeași măsură ilogic. Oricum, pactum de lege utenda nu este element de extraneitate și nici nu dă loc la un conflict între legile unor state diferite, ci dimpotrivă, îl rezolvă, în profitul uneia dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Oricum, pactum de lege utenda nu este element de extraneitate și nici nu dă loc la un conflict între legile unor state diferite, ci dimpotrivă, îl rezolvă, în profitul uneia dintre ele sau al uneia tertia lex, iar electio iudicis/arbitri, nici singură și nici asociată cu electio iuris, nu constituie per se element de extraneitate. Mai mult încă, nu se vede cum în ipoteza unui asemenea contract (cu pactum de lege utenda), ar mai putea fi vorba, prin oricare alte
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de vânzare de mărfuri cuprinzând clauza electio iuris, dar sub condiția ca acesta să dea loc la un conflict între legile unor state diferite, conflict care să nu rezulte exclusiv din electio iuris, chiar asociată cu desemnarea unui judecător sau arbitru și mărturisindu-și astfel descendența din Convenția din 15.VI.1955 căreia i se va subroga, Convenția de la Haga face proba unei ambiguități regretabile 14 în privința stabilirii câmpului său de incidență. Este, totuși, de consemnat o dispoziție consolatoare mărturisind subjacent
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în toate celelalte cazuri când contractul prezintă legături reale cu legile unor state diferite, exceptând situația când acestea rezultă numai din referirea părților la legea unui stat/legile unor state, chiar asociată/asociate cu desemnarea unui judecător sau a unui arbitru". Astfel, cel puțin se evită sintagma "dă loc la un conflict între legile unor state diferite", iar "alegerea legii aplicabile", care rezolvă conflictul de legi face loc recepțiunii contractuale, prin referirea în contract (per relationem), pentru rezolvarea unei probleme punctuale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ciocnesc uneori, fiind nevoie de principii mai profunde, măi generale care s] medieze conflictul. Oamenii caut] esență diferitelor reguli implicate și încearc] s] le pun] în balant]. Aceast] c]utare îi determin] adesea s] recug], la scar] larg], la un arbitru suprem - esență moralei în ansamblu. De aceea întrebarea noastr] inițial] este atat de complex]. Întreb care sunt originile eticii nu este la fel cu a întreb] cum au apărut meteoriții. Înseamn] s] întrebi de ce noi trebuie acum s]-i respect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Prin intermediul C]r]rii în Opt Trepte omul are posibilitatea de a atinge idealul suprem de moral] a budismului. iii. Filosofia moral] a budismului În viziunea lui Buddha, elementul premerg]tor oric]rui sistem etic este conceptul filosofic de liber arbitru, în al doilea rând, distincția dintre bine și r]u, iar în al treilea rând, noțiunea de cauzalitate în raport cu acțiunea moral]. Cel de-al treilea aspect este în strâns] leg]tur] cu ideea budist] a vietii de dup] moarte, întrucat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justifice cuvântul lui Dumnezeu. Discuțiile i-au determinat pe musulmani s] elaboreze și s] defineasc] anumite preocup]ri etice, si anume: 1) Semnificația atributelor coranice etice, cum ar fi „drept”, „obligatoriu”, „bine”, „r]u” etc.; 2) Problemă relației dintre liberul arbitru uman și voință divin]; 3) Capacitatea ființelor umane de a extrage, prin utilizarea rațiunii, cunoașterea adev]rurilor și a normelor etice obiective. F]r] a face o nedreptate procesului de dezbatere și discuțiilor dintre diferite grupuri musulmane, se poate susține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
una, asociat] cu Mu’tazila și cealalt], tradiționalist] (asociat], în general, cu tradiția Sunni din Islam). Mu’tazila afirmă c], având în vedere faptul c] Dumnezeu este drept și r]spl]teste sau pedepsește, ființele umane trebuie s] posede liberul arbitru pentru a putea fi considerate responsabile de actele lor. Ei respingeau ipoteza conform c]reia acțiunile ar putea fi predestinate. În al doilea rând, ei susțineau faptul c], de vreme ce noțiunile etice aveau un sens obiectiv, ființele umane posed] capacitatea intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de respectat. Acest respect trebuie înțeles pur și simplu sub forma unei conformit]ți; abținerea de la evaziunea fiscal], de la furtul sau prejudicierea altora de teama consecințelor, din respect pentru proprietate (principiul lui Locke) sau din respect pentru conceptul de liber arbitru (al lui Kant) sunt argumente lipsite de substanț]. Supunerea sau conformitatea în raport cu legea este singura care ne definește că persoane corecte. Acest gen de supunere, aferent concepției etice legaliste, nu este doar simplu și direct, dar și strict], cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cotidian] pentru că fiecare s] tr]iasc] viață pe care o dorește se dovedește a fi necorespunz]toare atât din punct de vedere normativ, cât și psihologic. Această pentru c] noi suntem membrii unei comunit]ți etice și nu doar liberi arbitri sau paznici ai propriilor noastre virtuți, fiind preocupați în același timp de soarta celorlalți, ca și de soarta comunit]ții în ansamblul ei. Expresia acestei preocup]ri nu este dat] de detașarea pe care o sugereaz] noțiunea primitiv] de respect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
independent], posibilitatea ca aceast] acțiune s] genereze schimb]ri la nivelul caracterului este admisibil] în aceeași m]sur]. Criteriile de distincție între actele demne de laud] și cele damnabile, modul de formare a manierelor personale precum și concepțiile proprii asupra liberul arbitru, subliniaz] ideea c] oamenii pot s] își dezvolte său s] își modifice caracterul în mod deliberat. Limită pan] la care este posibil] aceast] modificare a tr]s]turilor și a caracterului personal este un aspect care dep]șește subiectul eseului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]