19,560 matches
-
și întradevăr, în câteva săptămâni de la lansare, Adempiere se poziționează între primele cinci proiecte de pe SourceForge.net, lucru care confirmă puterea bazarului descris de Raymond. Următoarele subiecte sunt atinse de aplicația Adempiere: Adempiere a moștenit "Dicționarul Activ" din proiectul Compiere™. Arhitectura permite extinderea Dicționarului Activ în cadrul aplicației, care la rândul său permite managementul entităților aplicației și regulile sale de validare, structura ferestrelor și logica de afișare a elementelor din acestea. Suportul pentru fluxuri de lucru (workflows), bazat pe standardele WfMC (Workflow
Adempiere () [Corola-website/Science/307290_a_308619]
-
-și dezvolte o fortificație independentă decât după ce a redevenit stăpânire regală, la începutul secolului al XIV-lea, în vremea domniei regelui Carol Robert. Prima incintă a fortificației medievale este încă o mare necunoscută, fiind speculată pe baza unor elemente de arhitectură niciodată legate de o cercetare arheologică concludentă. Ea va fi cunoscută mai ales din documentele din a doua jumătate a secolului al XV-lea, când va fi desemnată sub numele de "Ovar" (= Cetatea Veche). Tot astfel va fi surprinsă pe
Prima cetate medievală a Clujului () [Corola-website/Science/307296_a_308625]
-
T. E. Lawrence a fost tradus în limba română de Mircea Eliade. La Oxford, Lawrence a fost mult influențat de David George Hogarth, savant și arheolog preocupat de Orientul Mijlociu. Hogarth l-a încurajat să își scrie lucrarea de licență despre arhitectura militară a cruciaților și i-a dat studentului instrucțiuni detaliate când a plecat în Orientul Mijlociu, în iunie 1909, pentru cercetări pe teren. Călătorind prin Siria pe jos, singur, "trăind ca un arab, printre arabi", Lawrence s-a îndrăgostit de această
T. E. Lawrence () [Corola-website/Science/307302_a_308631]
-
de către Henning Schulzrinne (Universitatea Columbia, New York) și Mark Handley (UCL) începând cu anul 1996. Cea mai actuala versiune este specificata în RFC 3261 de la IETF Working Group. În noiembrie 2000, ȘIP a fost acceptat de către 3GPP ca element permanent pentru arhitectură IMS. ȘIP este foarte răspândit în prezent că protocol de semnalizare pentru Voce peste IP sau VoIP, împreună cu H.323. ȘIP are următoarele caracteristici:
SIP () [Corola-website/Science/307346_a_308675]
-
când s-au înfruntat în fața cetății armatele aliate polono-lituaniene și a cazacilor, conduși de hatmanul Jan Karol Chodkiewich (35.000 de luptători) cu armatele zaporojenilor, conduși de hatmanul Petro Konașevici-Sahaidacinîi. Cetatea Hotinului este cel mai mare monument istoric și de arhitectură din raionul Hotin. Este interesant de vizitat Muzeul Civilizației Populare, aflat într-un parc din centrul Hotinului. Lângă muzeu se află Biserica "Sf. Treime", care a fost construită în perioada 1867-1868. Cel mai vechi monument de arhitectură este Biserica "Sf.
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
istoric și de arhitectură din raionul Hotin. Este interesant de vizitat Muzeul Civilizației Populare, aflat într-un parc din centrul Hotinului. Lângă muzeu se află Biserica "Sf. Treime", care a fost construită în perioada 1867-1868. Cel mai vechi monument de arhitectură este Biserica "Sf. Nicolae", este situată în partea de sud a Hotinului. Biserica are un stil mai puțin întâlnit la bisericile de patrimoniu din Ucraina, care își are originile în tradițiile mănăstirilor atonite. Priveliști excelente ale satelor bucovinene sunt disponibile
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
1848, iar în 1864, an al marilor răscoale țărănești, când guvernul conservator încarcerează aici pe țăranii arestați, întregul ansamblu monastic este transformat în penitenciar. Intervențiile făcute pentru dotarea monumentului în scopul noii destinații, succedate de-a lungul deceniilor, au alterat arhitectura originală a majorității clădirilor. Aici au fost închise personalități ale vieții culturale și politice românești între care scriitorii Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
Mitropoliei Moldovei. În perioada stăreției egumenului Calistru Ene (1750-1778), mănăstirea a început să fie refăcută treptat. Biserica a fost reparată în anul 1766, dar nemaireușind să-și recupereze nici vechiul tezaur al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril a refăcut chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie a zidit un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Ukrainka, Ivan Franko, Marka Vovchka, Olga Kobyleanska, Vasil Stefanyk, Hnat Khotkevich. Aici și-au început activitatea de creație populară artiști ca Nazari Iaremciuk și Vasili Zinkevici. În orașul Vijnița se află mai multe obiective turistice cum ar fi: - Monumente de arhitectură - Muzee Vijnița și împrejurimile sale (reunite în Parcul Național Vijnița) este și o importantă zonă turistică cu multiple cabane, pensiuni agroturistice și piste de schi. Împreună cu localitatea Vijnicioara, erau încă din perioada interbelică stațiuni climatice de interes local, fiind situate
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
de unii cum că unul dintre altare ar fi fost catolic este pură fantezie. Ambele altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură tradiție bizantină. De altfel biserica se înrudește tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia, arhitectura bisericuței derivând tipologic din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detașabil de la anul 1761
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
din” care înseamnă religie, se poate traduce ca locul în care a învins religia). Sousse este un oraș cu o istorie tumultuoasă care și-a pus amprenta atât pe modul de viață al locuitorilor săi cât și în religia și arhitectura acestui oraș, el aflându-se pe rând sub dominația fenicienilor, cartaginezilor, romanilor, vandalilor, bizantinilor și otomanilor. Orașul a fost ridicat de fenicieni cu mult înainte de secolul al VI-lea î.Hr. fiind cunoscut sub numele de Hadrumète (sau Hadrim așa cum afirmă
Sousse () [Corola-website/Science/308561_a_309890]
-
(n. 23 mai 1899, Viena - d. 1 noiembrie 1960, Iași) a fost un arhitect, pictor și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România. Copilărește la Viena primii zece ani din viață, după care vine în România. Urmează cursurile liceului umanist din Montreux, dar obține diploma de bacalaureat la colegiul Sf. Sava din București la 1916. Participă ca voluntar la marele război
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
în România. Urmează cursurile liceului umanist din Montreux, dar obține diploma de bacalaureat la colegiul Sf. Sava din București la 1916. Participă ca voluntar la marele război,în luptele de la Mărășești și Soveja. Urmează ca și alți români cursurile de arhitectură la École des Beaux Arts la Paris, și în final va obține diploma de arhitect. Leagă prietenii cu oameni de cultură, atât din țară cât și din Franța. Amintim pe Simon Bayer, poetul Ion Barbu, Lucien Fabre, Paul Morand, George
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
de Petru Comarnescu. Primește titlul de cetățean de onoare al orașului New York, ca urmare a efortului său la pavilionul românesc la Expoziția internațională din acest oraș, la 1939. Va fi profesor până la arestarea sa de către autoritățile comuniste la Școala de Arhitectură de la București, Academia de Arte Frumoase și la Școala Politehnică din același oraș. Până la 1944 a ținut conferințe la Radio România. A colaborat cu cronici plastice și eseuri de arhitectură, estetică sau de cultură în general la Revista Fundațiilor Regale
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
profesor până la arestarea sa de către autoritățile comuniste la Școala de Arhitectură de la București, Academia de Arte Frumoase și la Școala Politehnică din același oraș. Până la 1944 a ținut conferințe la Radio România. A colaborat cu cronici plastice și eseuri de arhitectură, estetică sau de cultură în general la Revista Fundațiilor Regale, Viața Romînească, Revista Istorică Română, L'Architecture d'Aujourd'hui, Lumină și culoare, Simetria, Boabe de grâu, Contimporanul, Artă și tehnică grafică, Mișcarea. Despre opera sa se vor exprima G.
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
dar și încheiat activitatea de "reconsiderare" istorică, vor fi puține rememorări, amintim numele arhitectului Radu Patrulius. Va fi republicat după 1993, prin grija familiei sau a altor oameni de cultură. Opera sa va fi subiectul unor teze de doctorat în arhitectură sau în literatură, nu multe. Punctul culminant al cercetării operei lui G.M. Cantacuzino îl va fi reprezentat susținerea tezei de doctorat a domnului Dan Teodorovici la Facultatea de arhitectură și urbanism a Universității din Stuttgart la anul 2010, de publicarea
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
cultură. Opera sa va fi subiectul unor teze de doctorat în arhitectură sau în literatură, nu multe. Punctul culminant al cercetării operei lui G.M. Cantacuzino îl va fi reprezentat susținerea tezei de doctorat a domnului Dan Teodorovici la Facultatea de arhitectură și urbanism a Universității din Stuttgart la anul 2010, de publicarea ei în limba engleză la editura Ernst Wasmuth din Tübingen-Berlin în 2014, urmată de o expoziție itinerantă începută la Galeria Weissenhoff din Stuttgart. În anul 2016 la editura Simetria
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
om al renașterii în secolul al XX-lea", același nume având și manifestarea destinată să-i comemoreze opera, la Paris de "Societatea prietenilor lui " în 1965. Cunoscutul scriitor francez Paul Morand în volumul "Bucarest" scrie că tot ce știe despre arhitectură i se datorează lui George Cantacuzino. Facultatea de arhitectură a Universității din Iași îi poartă numele. 1931 - Sala Ileana, București 1932 - desene, București 1933 - Muzeul Toma Stelian 1939 - Căminul Artei (Crețulescu) 1942 - Librăria italiană 1947 - Sala Armand 1956 - Sala Parcului
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
nume având și manifestarea destinată să-i comemoreze opera, la Paris de "Societatea prietenilor lui " în 1965. Cunoscutul scriitor francez Paul Morand în volumul "Bucarest" scrie că tot ce știe despre arhitectură i se datorează lui George Cantacuzino. Facultatea de arhitectură a Universității din Iași îi poartă numele. 1931 - Sala Ileana, București 1932 - desene, București 1933 - Muzeul Toma Stelian 1939 - Căminul Artei (Crețulescu) 1942 - Librăria italiană 1947 - Sala Armand 1956 - Sala Parcului Herăstrău (3-5 octombrie), acuarele și picturi. Adrien van Tieghem
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
tome I, PUF, 1968. J-P. Midant, "Dictionnaire de l'architecture du XXe siècle", Fernand Hazan, 1996. După planurile sale au fost construite următoarele clădiri, în stil renascentist: O reinterpretare contemporană a stilului tradițional românesc poate fi regăsită în următoarele construcții: Arhitectura modernă, având la bază principii clasice de compoziție și volumetrie, poate fi regăsită în următoarele construcții: Cantacuzino, G. M., "Scrisorile către Simon, "Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Există și alte ediții. Tratatul "Despre arhitectură "al lui Vitruviu, în traducerea și îngrijirea lui
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
tradițional românesc poate fi regăsită în următoarele construcții: Arhitectura modernă, având la bază principii clasice de compoziție și volumetrie, poate fi regăsită în următoarele construcții: Cantacuzino, G. M., "Scrisorile către Simon, "Dacia, Cluj-Napoca, 1993. Există și alte ediții. Tratatul "Despre arhitectură "al lui Vitruviu, în traducerea și îngrijirea lui G.M. Cantacuzino, Grigore Ionescu și Traian Costa, publicat la Editura Academiei R.P.R. (colecția „Scriitori greci și latini”), 1964. 1927 - «L'Architecture roumaine», în "L'Architecture, "vol XL, nr. 10, Paris. 1931 - «Paul
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
în "Revista Fundațiilor regale, "anul I, nr. 12. - Rezumatul memoriului justificativ al Planului Director de Sistematizare a Capitalei, întocmit de Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, ing. T. Rădulescu, în "Bibilioteca Urbanistică", nr. 33. 1935 - „Considerațiuni asupra arhitecturii funcționale”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 1. - „Modernismul și arhitectura românească”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 3. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr.
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Planului Director de Sistematizare a Capitalei, întocmit de Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, ing. T. Rădulescu, în "Bibilioteca Urbanistică", nr. 33. 1935 - „Considerațiuni asupra arhitecturii funcționale”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 1. - „Modernismul și arhitectura românească”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 3. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 8. - „Cronica plastică”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul II, nr. 10. 1936 - „Impas și temă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr.
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Fundațiilor regale, "anul II, nr. 10. 1936 - „Impas și temă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 5. - „Cronica plastică. Câteva probleme: material și formă. Tradiție și formă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 11. 1937 - „Despre posibilitățile unei arhitecturi românești”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul IV, nr. 1. 1939 - „Arhitectura românească de azi”, în "Viața Românească, "anul XXXI, nr. 4. - „Experiența americană”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul VI, nr. 9. 1940 - „Arhitectura românească după restaurație”, în "Revista Fundațiilor regale
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 5. - „Cronica plastică. Câteva probleme: material și formă. Tradiție și formă”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul III, nr. 11. 1937 - „Despre posibilitățile unei arhitecturi românești”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul IV, nr. 1. 1939 - „Arhitectura românească de azi”, în "Viața Românească, "anul XXXI, nr. 4. - „Experiența americană”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul VI, nr. 9. 1940 - „Arhitectura românească după restaurație”, în "Revista Fundațiilor regale, "anul VII, nr. 6. 1944 - „Cronica plastică”, în "Viața românească, "anul
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]