20,606 matches
-
Susțin unii că Uniunea Europeană ne cere să distrugem satele, să renunțăm la ele, să le abandonăm, așa cum a făcut Franța de exemplu, iar astăzi regretă. Adevărul e altul, ignorat și nesocotit de lumea noastră politică, comodă și ignorantă, dezinteresată de civilizația sănătoasă a viitorului. Minți bogate și sănătoase ne spun că Uniunea Europeană nu numai că ne permite, dar ne și ajută să menținem satul, să dezvoltăm agricultura, dar autohtonii nu au nici voință politică, nici proiecte, ci multă, foarte multă delăsare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de personaje oferită cititorului. Cartea asta în primul rând instruiește. Sunt obișnuit cu scrisul lui Ioan T. Morar, îl citesc de o viață, dar aici a venit cu ceva nou. El a fost foarte preocupat să stabilească un dialog între civilizații - între niște europeni și o lume care este descrisă prin metafora colibei cu antena de satelit. E o lume care este încă într-un fel de societate tribală, dar care face cu pași repezi saltul spre postmodernitate. Vor fi triburi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
din cuib și crescutul (uneori automat) al aripilor. Un film comparat cu peliculele lui Kusturica Cred că de-abia pe urmă vin americanii disciplinați și inocenți în ordinea lor structurală, și românașii simpatici, ridicoli, patetici - dar ai noștri -, și ciocnirea civilizațiilor ori a hormonilor, ori cea catarctică, de la final, necesară, dar ineficientă în termenii ritmului prea lent cauzat de lungimea filmului. (Filmul nu e cel lăsat de Cristian Nemescu, ci o variantă un pic mai scurtă, nu atât de scurtă cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
din România (care include și presa unită și cea a etniilor catolice minoritare: maghiară, germană) și o sondare a mass-mediei catolice din trei state cu o puternică tradiție religioasă și de presă și cu un grad ridicat de cultură și civilizație; ne referim la țări precum Spania, Italia și Franța. Vizăm analiza platformelor și a tematicii publicațiilor catolice (care nu au fost supuse până în acest moment unei evaluări complexe) și evidențierea factorilor care au condus la momentul de debut al presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement XIII (1758-1769) a explicat în enciclica Christianae Reipublicae salus 106 că era necesară combaterea cărților potrivnice credinței și moralei, deoarece "clătinau fundamentul civilizației creștine"107. În timpul pontificatului Papei Grigore XVI (1831-1846), presa avea influență asupra societății. Sf. Părinte a apărat drepturile Bisericii în contextul în care comunicarea liberă a ideilor era permisă mai multor organisme și partide, însă nu și instituției pe care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicație catolică de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial a fost Esprit, înființată în 1932 de Emmanuel Mounier, un cunoscut intelectual catolic, adept al personalismului. Esprit trata orice temă cu profunzime și căuta regenerarea culturală, deoarece directorul ei considera că civilizația trecea printr-o criză acută, fiind absolut necesară recuperarea valorilor creștine 246. Presa a luat tot mai mult avânt și în 1946 a ajuns la un tiraj de 15 milioane de exemplare pe zi (6 în Paris și 9 în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
editor), Săbăoani file de istorie, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Domenach, Jean-Marie, Propaganda politică, Editura Institutul European, Iași, 2004. Dumea, Emil, Istoria Bisericii Catolice din Moldova, Sapienția, Iași, 2006. Dumitrescu, Mircea, File din istoria presei românești, Editura Fundația Națională pentru Civilizație Rurală Niște țărani, București, 2000. Dumitriu-Snagov, Ion, Le Saint-Sièet la Roumanie moderne. 1850-1866, Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48). Elek, Jakab, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Budapesta, 1882. Ferrandina, A., Censimento della stampa cattolica in Italia. Note statistiche, storiche
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe, Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe, Bichicean Istoria Balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor de comunicare, Gabriel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bibliotecilor, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 1997, Sficlea Obreja, Designul cotidianelor între constrângeri și libertăți, Editura Artes, Iași, 2005, Victor Vișinescu, O istorie a presei românești, Editura Hyperion, București, 2000, Mircea Dumitrescu, File din istoria presei românești, Editura Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală "Niște Țărani", București, 2000, Ion Iliescu, Sondări în istoria presei românești, Editura Presa Universitară Română, Timișoara, 1999, Marian Petcu, Tipologia presei românești, Editura Institutul European Iași, 2000, Idem, Istoria presei române, Editura Tritonic, București, 2002, Mircea Popa, Istoria presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Curci, în La Civiltà Cattolica, între teză și ipoteză: în anumite situații, societatea poate tolera cultele non-catolice, dar nu poate admite teza conform căreia toleranța reprezintă regimul politic ideal. Era condamnată atitudinea laică contrară Bisericii, însă nu și lumea sau civilizația modernă. Această interpretare a fost felicitată de Papa Pius IX și s-a bucurat de sprijinul a sute de episcopi. Catolicii intransigenți precum Veuillot, episcopul Pie de Poitiers sau cei ce publicau revista Stimmen aus Maria Laach, condusă de iezuiții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau fenomene ca imigrarea, exilul, xenofobia. Scriitori, artiști și filozofi, ca Balzac, Kadare, Klossowski, Dickens, Homer, Hirschfeld, Shakespeare, Veronese, Derrida, Jabès, care au ilustrat, fiecare cu mijloacele și instrumentele sale, ospitalitatea sunt prezentați prin operele și ideile lor reprezentative în timp ce civilizațiile și religiile analizate permit compararea unor tradiții, ritualuri, obiceiuri în diversitatea și bogăția lor. Coordonarea acestui volum, adevărat eveniment editorial, devenit deja un titlu de referință pentru această temă, căruia o emisiune literară precum "Le Bateau Livre" i-a dedicat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și onoarea, o anumită imagine dorită cu ardoare. A nu avea oaspeții așteptați poate fi o rană gravă în narcisismul social, greu de reparat. De aceea un sistem de reguli și norme, diferite de la o epocă la alta, de la o civilizație la alta, guvernează actul de ospitalitate, încercând să facă din el o interacțiune, în care regula de aur este dată de simetrie și reciprocitate. Cum funcționează și, mai ales, cum nu funcționează acest joc de prestații și contra-prestații putem vedea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
constrânsă sau chiar furată poate fi o variantă a actului de ospitalitate; astfel în povestirea lui Vercors, invadatorul, un ofițer german, este impus ca oaspete unei familii franceze. În ciuda politeții și amabilității ofițerului neamț, cunoscător și admirator al limbii și civilizației țării ocupate, în ciuda dorinței sale de a fi acceptat și integrat de familia de a cărei fată se îndrăgostește, o serie întreagă de gesturi, de cuvinte nespuse, dispunerea chiar a mobilierului într-un anume fel, totul arată că ospitalitatea adevărată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai mult decât prezentarea legilor și regulilor ospitalității în cutare civilizație, prin cutare operă, la cutare autor. Ea ne oferă o interogație modernă asupra acestora, ne alertează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai mult decât prezentarea legilor și regulilor ospitalității în cutare civilizație, prin cutare operă, la cutare autor. Ea ne oferă o interogație modernă asupra acestora, ne alertează asupra pericolelor și derapajelor ospitalității și ne propune o deschidere spre problematica raportului dintre identitate și alteritate, atât de actuală, din perspectiva actului de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
când Ulise acostează pe un nou țărm, aceeași întrebare revine neîncetat: "Vai unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sânt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?" (13.200-202)65. Ospitalitatea este o dovadă de civilizație și umanitate și peregrinările lui Ulise schițează o geografie imaginară a universului uman, ele desenează contururi și marchează limitele culturii și naturii, ale civilizatului și sălbaticului, non-umanului. François Hartog, arată, în cartea sa Memoria lui Ulise că o hartă a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
orașului și a palatului lui Ulise". Unii se gândesc la portul Polis, alții la Aetos, alții între golful Polis și Phrykes. Durrel știe bine că numeroși arheologi s-au certat în această privință. Wilhelm Dorpfeld care a consacrat mult timp civilizației homerice, vede Itaca, cu Walther von Marees și Peter Goesler, în insula Leucada (Întoarcerea lui Ulise, 1924, Itaca cea veche, 1927). La fel cred Emile Mireaux 183 și alții, care subliniază că Leucada este singura insula unde poți să ajungi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este "O apologie pentru umanitate" și în care ține să demonstreze că ospitalitatea este o virtute originară a umanității, că acesteia nu i se acordă toată considerația pe care o merită, și că ea a fost serios pervertită de relele civilizației 278 încă din vremurile originare ale omenirii când ea înflorea, această frumoasă noțiune nu pare operantă pentru Jean-Jacques, din mai multe motive. În mod evident, conceptul nu există pentru el, nu are un loc în dispozitivul său filozofic și numeroasele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ale unui spațiu minunat al unei vieți noi într-o țară a posibilităților nelimitate. America, cu spațiile ei imense, a devenit la sfârșitul secolului al XIX-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică a unui întreg popor, ea este și aceea a unei renașteri cu riturile ei inițiatice aproape necesare. Țară de primire pentru emigrantul aspirant la un nou Eldorado
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
auzi cântecul sirenelor fiindcă pentru ele "numai tăcerea putea să vină de hac unui astfel de adversar". Ulise crede că ele cântă: el nu aude liniștea sirenelor, el ignoră existența lor din acest motiv. Ființă de limbaj, șiretul herald al civilizației, în neîncetată căutare de ospitalitate, este ființa cea mai neospitalieră fiindcă el nu poate să primească această tăcere. Civilizația ca proces de refulare se protejează de sirene și de zei, de Eros și de Thanatos, de această limbă în limbă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
că ele cântă: el nu aude liniștea sirenelor, el ignoră existența lor din acest motiv. Ființă de limbaj, șiretul herald al civilizației, în neîncetată căutare de ospitalitate, este ființa cea mai neospitalieră fiindcă el nu poate să primească această tăcere. Civilizația ca proces de refulare se protejează de sirene și de zei, de Eros și de Thanatos, de această limbă în limbă care este absența ei însăși și forța ei distrugătoare. Kafka sau tăcerea oaspetelui, fiind mereu în această situație liminară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reușind după îndelungi dezbateri să fie agreată ideea codificării și, în consecință, adoptată Rezoluția 1450 (prin care se creau premisele desfășurării Conferinței de la Viena).72 În concluzie, putem afirmă cu certitudine că diplomația este "cel mai bun mijloc pe care civilizația a fost capabilă să-l inventeze pentru a veghea că relațiile internaționale să nu fie guvernate numai de forță";73 cu toate acestea, "lumea actuala moștenește eșecul superputerilor de a tranșă dilemă securității pe baza polențialului militar de care dispuneau
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ca părți ale unui întreg. "Complexele de securitate există doar atunci când au interese și valori comune, se concep pe ele însele ca fiind legate de un set comun de reguli, participă la muncă instituțiilor comune și au o cultură sau civilizație comună".104 "Actualmente, Orientul Mijlociu Extins constituie un bun exemplu pentru o analiză cât mai cuprinzătoare, menționând că în definirea formei și a structurii complexelor de securitate modelele culturale și rasiale pot fi un factor de contribuție important, desi vin abia
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ci și în cea a altor cercuri extremiste, de sorginte politică, etnică sau religioasă; simbol al interferentei între sfera politicului și cea a religiei acest lucru amplifica impresia că omenirea se apropie de un conflict intercivilizațional, de un război al civilizațiilor. Concluzia principala privind situația complexă în care se găsește Orientul Mijlociu, determinată, pe de-o parte, de factorii ideologici și situaționali specifici regiunii, iar pe de altă parte, de actuala conjunctură internațională, rezidă în necesitatea creării unei stări de echilibru între
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
până la acest moment, alături de cele din Africa, Balcani și alte regiuni ale lumii. Ceea ce se întâmplă acolo pe pământul sfânt nu este doar un conflict local sau regional de data recentă, originile sale se pierd în istorie angrenând culturi și civilizații diferite. Conflictul arabo-israelian poate fi considerat o parte integrantă din acel conflict al civilizațiilor la care participă lumea creștină, lumea musulmană și cea iudaica. Pentru a înțelege în profunzime natură conflictului arabo-israelian vom avea în vedere câteva perspective de analiză
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]