18,079 matches
-
vechiul sat Murgeni, deoarece acesta avea să fie desființat de boierul Alecu Sturza a cărui moșie era. Viața satului se continuă din vechime - arheologic și scris până în anul 1844, dată la care ia ființă „târgul” Murgeni, iar satul vechi fiind desființat. Acest sat se întindea de la pârâul Elan în vest, până la mijlocul dealului la est, de o parte și de alta a pârâului Oița. După urmele arheologice satul vechi era destul de întins și populat. Apariția unor proprietari cu numele de „Murgu
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
măcar dacă boierii s-ar fi mulțumit cu atât dar și ei la rândul lor încărcau și mai mult obligațiile țăranilor năpăstuiți. Satul Murgeni de pe Oița mai este pomenit în documente de la începutul secolului XIX, pentru ca în 1844 să fie desființat datorită intereselor boierului Alecu Sturza. Dominația otomană a împiedicat dezvoltarea economică a Țărilor Române și în principal, a constituit un obstacol în calea dezvoltării orașelor și târgurilor din Moldova. Prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi - Dobrogea din anul 1774 s-a făcut
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
târg cu zi de târg și iarmaroace pe moșia sa din Murgeni”". Alege ca loc exact răscrucea drumurilor din actuala vatră a Murgeniului de astăzi, deoarece satul vechi Murgeni se afla dincolo de Elan și venea „peste mână” pentru târg. Așadar desființa vechiul sat și totodată scoate pe răzeșii din moșia sa având grijă să-l populeze cu țăranii împresurați de el. Constrânși din ce în ce mai mult țăranii vechiului sat s-au mutat în noul târg înființat, unii mai ușor crezând că vor găsi
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
mai ușor crezând că vor găsi un nou mod de muncă mai ușor prin meșteșuguri și negoț. Aceleași mijloace sunt întrebuințate și pentru strămutarea unei părți din satul Hănăseni cea care se întindea dincolo de pârâul Mihoanea. Practic satul Hănăseni este desființat atunci cu toate că în unele documente figurează până în 1860 dar cu o populație foarte redusă. În 1856 un foc năprasnic pârjolește târgul, ca răspuns la această calamitate naturală în loc să slăbească obligațiile târgoveților dimpotrivă le mărește. Aceste abuzuri ca și altele determină
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
centru de vinificare, piața pe o suprafață de 1800 mp s-au modernizat drumurile, construcția căminului cultural iar în 1957 a luat ființă liceul de cultură generală, etc. Multe dintre acestea sunt și astăzi dar tot la fel de multe s-au desființat ori s-au privatizat după perioada comunistă. În anul 2004 Comuna Murgeni sau Târgul Murgeni cum mai era numit devine oraș, un oraș ce se vrea a fi unul european, care este încă la început având perspective bune dar totodată
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
din regiunea Galați. În timp, zona a fost reorganizată administrativ, satul Străoane de Sus fiind transferat comunei Străoane de Jos, redenumită "Străoane", în vreme ce restul satelor fostei comune Străoane de Sus au format comuna Muncel. În 1964, comuna Muncel a fost desființată, satele Muncel și Talapani trecând la comuna Străoane, iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
comuna Străoane, iar satul Varnița la comuna Răcoasa. În 1968, comuna Străoane a trecut la județul Vrancea, satele Străoane de Sus și Străoane de Jos au fost comasate pentru a forma satul Străoane, iar satul Talapani a fost și el desființat și comasat cu satul Varnița din comuna Răcoasa. În comuna Străoane se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (fostă în satul Străoane de Sus), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în centrul satului Străoane, în incinta cimitirului. În
Comuna Străoane, Vrancea () [Corola-website/Science/301902_a_303231]
-
1369 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Hângulești a fost desființată și inclusă în comuna Vulturu. Tot atunci, satele Vulturu de Jos și Vulturu de Sus au fost comasate, formând satul Vulturu. Două obiective din comuna Vulturu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
Bordeasca Veche. În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Măicănești din regiunea Putna, apoi (după 1952) în cea a raionului Focsani din regiunea Galati. În 1968, comunele au trecut la județul Vrancea, iar comuna Obilești s-a desființat, fiind inclusă în comuna Mărtinești, denumită de acum Tătăranu, după noul sat de reședință. Tot atunci, s-a desființat și satul Obilești, acesta fiind contopit în satul Bordeasca Veche. Singurul obiectiv din comuna Tătăranu inclus în lista monumentelor istorice din
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
în cea a raionului Focsani din regiunea Galati. În 1968, comunele au trecut la județul Vrancea, iar comuna Obilești s-a desființat, fiind inclusă în comuna Mărtinești, denumită de acum Tătăranu, după noul sat de reședință. Tot atunci, s-a desființat și satul Obilești, acesta fiind contopit în satul Bordeasca Veche. Singurul obiectiv din comuna Tătăranu inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat la sud de satul Mărtinești, în zona stației
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
975. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, ele au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Colacu a fost desființată și inclusă în comuna Valea Sării. Tot atunci, satul Cornet a fost desființat și comasat cu satul Valea Sării. În comuna Valea Sării se află două biserici de lemn clasificate ca monumente de arhitectură de interes național: biserica „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), aflată la ieșirea din satul Prisaca înspre Nereju, și
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
din consemnarea condicilor vamale se regăsește în numele localnicilor, Băjenaru, dar și cele ardelene: Rizea, Cernatu și Stănilă. Intensificarea trecerilor peste munți are loc după anul 1761, cînd împărăteasa Maria Tereza a dat ordin că Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei să fie desființată, fapt ce a determinat și dărâmarea a 150 de mănăstiri și desființarea a peste 100 de sate românești.(Biserică Românească din Transilvania în secolele XIV-XVIII http://www.patriarhia.ro/ro/structura bor/istoric bor 3b.html) Astăzi, cu toată campania de colectivizare și
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
comunelor rurale din 1931. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, au fost trecute la județul Vrancea, iar comuna Faraoanele a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Vârteșcoiu și satul Rotărești desființat și comasat cu satul Vîrteșcoiu. Șase obiective din comuna Vîrteșcoiu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
1951 cu cărțile de propagandă specifice acelei epoci. În localul școlii vechi care a funcționat între anii 1924-1971, s-a mutat căminul cultural unde erau difuzate și filme o dată sau de două ori pe săptămână. După 1990 cinematograful s-a desființat. În anul 2007, această clădire a fost renovată radical și în ea au loc diverse spectacole sau repetiții ale trupelor de teatru amator și fluierași.
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. După reorganizarea administrativă din 1968, a fost transferată la județul Vrancea, alipindu-i-se și satele comunei Păulești, care a fost desființată atunci. Comuna Păulești s-a separat din nou în 2004, dată de la care comuna Tulnici are componența actuală. Două obiective din comuna Tulnici sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
celor câțiva evrei speculanți din sat. De asemenea, țăranii răsculați au atacat trenul care transportă spre închisoarea Tâmpești (Fălticeni) țăranii arestați în Ruginoasa, eliberandu-i. 1910 - S-a înființat Bancă Populară "Albina", care a existat până în 1948, când a fost desființată de autoritățile comuniste. 1912 - Recensământul din acest an menționează în Dolhestii Mari: "522 clădiri locuite și 32 nelocuite, 547 menaje, 1183 bărbați și 1221 femei, un total de 2404 suflete" 1912 - s-a construit școală veche, pe locul celei din
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
și vest), comuna Horodnic de Jos (la nord). Denumirea de Horodnic de Sus se pare că vine de la faptul că principalele așezări ale comunei au fost ridicate pe coasta dealului Osoi. Comună de sine stătătoare până în anul 1950, a fost desființată și trecută ca sat component al comunei Horodnic. În anul 2003 prin divizarea comunei Horodnic a redevenit comuna Horodnic de Sus. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horodnic de Sus se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Horodnic de Sus, Suceava () [Corola-website/Science/301960_a_303289]
-
etnici germani în Germania. 1941 - familiile de evrei părăsesc localitatea. 1956 - se deschid primele mine de prospecțiuni, sunt descoperite zăcăminte de uraniu și mici zăcăminte aurifere de mare adâncime pe versantul sud/vestic și versantul vestic 1968 - comuna Gemenea este desființată de autoritățile comuniste, satul Gemenea și cătunul Muncel (împreună cu alte 4 sate va face parte din nou înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
o distanță de 9 km nord-vest față de centrul comunei. La ultimul recensământ al populației din anul 2002, populația comunei număra 3.728 de locuitori, cu 1.278 gospodării. Majoritatea locuitorilor sunt români. Prin Legea 2/1968 comuna Hănțești a fost desființată, satele trecând la comuna Adâncata. În urma referendului din 15 decembrie 2002 s-a hotărât reinființarea comunei cu satele Hănțești, Berești, Arțari ,consfințită prin legea 473/2003. Stema comunei Hănțești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
cursul vieții politice românești, în primul rând prin manipularea partidelor Național Liberal și Național Țărănesc și a unor grupări antisemite și din (ianuarie 1938) prin impunerea în 1938 a dictaturii regale. Pe 10 februarie 1938, Carol al II-lea a desființat partidele politice. În locul acestora, a creat organizația politică totalitară Frontul Renașterii Naționale. Fondatorii respectivului partid unic au fost Armand Călinescu, Grigore Gafencu, Petre Andrei, Mihai Ralea, M. Ghelmegeanu (excluși din PNȚ), C. Angelescu, M. Cancicov, Mitiță Constantinescu, Victor Iamandi, Victor
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
de pompă, șef de atelier, ofițer de serviciu, secretar, casier, doctor, comitet de revizie format din 3 membri supleanți și 2 gorniști. În perioada dintre 1879 și până în 1936 au fost 4 președinți ai asociației : În anul 1936 a fost desființată funcția de președinte. De la înființare și până astăzi, F.C.P. Zăbrani a avut următorii comandanți: În ziua de 10 septembrie 1879 cu ocazia aducerii primei pompe de incendiu s-a organizat o mare adunare cetățenească. Conducerea comunei a predat în mod
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
oficial, precum și în achiziționarea a 15 costume de protecție, o cască cu vizor și transferul unei mașini de intervenție Magirus care asigură o intervenție rapidă și eficientă. Având în vedere că după 1989 înmulte localități formațiile de pompieri au fost desființate, iar tehnica din dotare lăsată de paragină, Serviciul din Zăbrani a căutat să întrețină tehnica din dotare și să se doteze cu tehnică cât mai performantă pentru a putea interveni la orice situație de urgență. Ca o recunoaștere a tradiției
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
a funcționat școala și sediul CAP-ului. Datorită colectivizării multi tineri au plecat la oraș si numărul locuitorilor a scăzut drastic. În 1956 erau 514 locuitori în Corneni, în 2006 mai erau doar aprox. 160. În 1990 colectivul s-a desființat, dar cei plecați nu s-au mai întors. Prima biserică greco-catolică s-a construit în Corneni în anul 1730 în locul numit Pe Dâmb. Era o biserică mică din lemn care s-a menținut până în anul 1906 când s-a edificat
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
o școală confesională care funcționa în casa parohială sau într-o cameră închiriată de la un țăran din sat. În 1936 s-a construit școala din centrul satului. După 1950 școala a funcționat în castel. În anul 2004 școala s-a desființat din lipsă de elevi. Demetriu Coroianu, memorandist . A fost preot greco-catolic și a ocupat funcții în ierarhia înaltă bisericească. Informația este cuprinsă în cartea preotului greco-catolic Victor Bujor "Canonicii Diecezei gr.cat. de Gherla 1857-1937. Biografii cu un scurt istoric
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]