18,714 matches
-
acum. - Stai liniștit, nu te-am cerut în căsătorie. Ți-am spus că nu ești genul meu de bărbat. Ajunși în camera de hotel, Leon comandă o sticlă de șampanie Pommeryun brevet franțuzesc. Se grăbi să toarne șampania în două pahare reci. Șampania avea acea caracteristică proprie, iar Carlina își aminti de perioada în care se cunoscuse cu Valentin și i se păru că istoria ei se repetă cu această băutură acidulată. Dintr-o dată simți că are un gust amar care
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu Valentin și i se păru că istoria ei se repetă cu această băutură acidulată. Dintr-o dată simți că are un gust amar care nu-i era pe plac. Leon la rândul lui, împins de dorință, începu să bea primul pahar după care și-l turnă pe al doilea așezându-se cât mai aproape de ea. Carlina stătea pe un colț de canapea, gânditoare, strângând la piept o pernuță. Lăsase șampania nebăută, iar simțurile încetară să-i mai funcționeze la parametri normali
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
am plecat, tata a fost de acord cu mine, dar mama nu. Știi cum sunt mamele duioase și fricoase. Într-o zi aș vrea să scriu o carte despre povestea vieții mele. În acest timp Leon își turnă vin în pahar dintr-o sticlă din frapieră și-l bău dintr-o dată. Când îl văzu o trecu un fior ca un fulger de intensitate mărită. Cafeaua fierbinte făcută la nisip începu să-i tremure, iar degetele abia mai puteau susține ceașca de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
fără o gură de apă să îl aștepte într-un loc atât de străin de ea. Nu îl mai recunoștea. În momentul acela nutrea o ură adâncă și își propusese să nu îl ierte niciodată. Era picătura care îi umpluse paharul cu amărăciune. Își dorise din toată inima ca măcar pentru un moment să rupă despărțirea dintre ei prin gesturi sublime. Era departe de acest vis. - Te întreb pentru a doua oară. Pentru ce m-ai chemat la tine? E oribil
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
dezgustul pentru faptul că mirosea a băutură. Am avut parte în viața mea doar de iubitori de alcool. Și nu vor să se debaraseze! - Uite, de exemplu, tu. Nu este zi să nu bei. - Hai, nu exagera! Eu beau un pahar sau două. Ce? Beau să nu mai știu de mine? Îți mai spun ceva? Când sunt singur nici nu mă apropii de băutură, numai când sunt cu cineva, când mă întâlnesc cu alții. - Când l-am cunoscut pe Leon era
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
plus o apoziție vestimentară. Această apoziție este iarăși opozitivă : față de ipostaza clasică a gangsterului pălărie trasă pe ochi, privire dură, țigară în colțul gurii , ni se propune o formă profund demistificatoare basc tras pe frunte, fular răsucit boem în jurul gâtului, pahar cu lapte. Procedeul constă în actualizarea unui romantism caracterologic funcțional și deci arbitrar : eroul bun cu chip hidos sau eroul rău cu chip angelic este aici un erou „complex”, cu un chip deconstruit. Dar, așa cum am văzut, esența lui dom
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de situație, una mai inventivă ca alta, senzația cu care pleci de la Occident este că trăim, de fapt, într-o Românie tristă, plină de umor și că asta produce filme bune, cu condiția să nu vezi doar jumătatea goală a paharului !... Cu alte cuvinte : situația e albastră, cultura i la pământ, tinerii țării se duc, se duc (când nu zac pân la pensie în vreun ”McDonald’s”...), dar, chiar și atunci când toți pleacă în Occident, rămâne întotdeauna cineva să stingă lumina
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
soți. Binecuvântarea de nuntă era un element indispensabil căsătoriei. Ea se realiza în cadrul ritualului de mai multe ori, prin diferite persoane de la tatăl miresei la actanții sacramentali. Un alt element iudaic este împreunarea mâinilor celor doi miri, precum și binecuvântarea unui pahar comun din care gustau tinerii căsătoriți, pahar comun care nu are nici o similaritate cu paharul de obște din ritualul creștin, acesta din urmă având alt itinerar istoric. Binecuvântarea care se dădea asupra cupei cu vin, în ambianța căruia avea loc
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
indispensabil căsătoriei. Ea se realiza în cadrul ritualului de mai multe ori, prin diferite persoane de la tatăl miresei la actanții sacramentali. Un alt element iudaic este împreunarea mâinilor celor doi miri, precum și binecuvântarea unui pahar comun din care gustau tinerii căsătoriți, pahar comun care nu are nici o similaritate cu paharul de obște din ritualul creștin, acesta din urmă având alt itinerar istoric. Binecuvântarea care se dădea asupra cupei cu vin, în ambianța căruia avea loc consacrarea religioasă era următoarea: „Binecuvântat fii Tu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mai multe ori, prin diferite persoane de la tatăl miresei la actanții sacramentali. Un alt element iudaic este împreunarea mâinilor celor doi miri, precum și binecuvântarea unui pahar comun din care gustau tinerii căsătoriți, pahar comun care nu are nici o similaritate cu paharul de obște din ritualul creștin, acesta din urmă având alt itinerar istoric. Binecuvântarea care se dădea asupra cupei cu vin, în ambianța căruia avea loc consacrarea religioasă era următoarea: „Binecuvântat fii Tu Iahve, Regele nostru, care ai creat totul intru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
odată ce-am cunoscut-o pe Livia, parcă întreaga mea structură s-a rearanjat. Femei ca doamna Tamara veneau la mine cu drag, de dragul aventurii; puțin le interesa confortul. O singură dată, o doamnă, izbucnind în rîs, rotind între degete paharul în care-i turnasem vodcă, mi-a spus: Bine, Mihai, așa inginer ești tu?! Află că-n apartamentul meu, numai holul de la intrare e mai mare și mai mobilat decît toată locuința ta... Da?! m-am mirat eu, și-atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o facem. Bine? Bine, răspund. Am băut lichior de cireșe, cafea și am vorbit mult, despre orice. După miezul nopții, așezată pe salteaua patului, întinsă jos și acoperită cu cearșafuri și pătură, cu spatele lipit de calorifer, rotind între degete paharul cu lichior, o aud exclamînd: Doamne!... și cînd te gîndești că între deznădejde și fericire nu-i decît un pas... Da, un pas, murmură ea, privind adînc în pahar, un pas pe care trebuie să ai putere să-l faci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cearșafuri și pătură, cu spatele lipit de calorifer, rotind între degete paharul cu lichior, o aud exclamînd: Doamne!... și cînd te gîndești că între deznădejde și fericire nu-i decît un pas... Da, un pas, murmură ea, privind adînc în pahar, un pas pe care trebuie să ai putere să-l faci... Dar ce rost are să ne cramponăm de asta, Mihai? exclamă ea, întinzîndu-mi mîna. Vino lîngă mine, te rog!... M-am așezat lîngă ea. Ne-am îmbrățișat lung, cu patimă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sat de la tata și-i aduceam vreun pachet trimis de taică-su. El vine pe la mine mai des. Băiatul mai mare al lui, cu care iese la plimbare, se joacă la mașina mea de scris, iar noi bem cîte un pahar de vodcă și ne amintim de copilărie. Nu-mi vorbește niciodată de familie, dealtfel nici eu nu-l întreb. Foarte rar, cînd se amețește, mai spune vreo vorbă despre vreo aventură de-a lui, mă întreabă dacă nu mă-nsor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
niciodată de familie, dealtfel nici eu nu-l întreb. Foarte rar, cînd se amețește, mai spune vreo vorbă despre vreo aventură de-a lui, mă întreabă dacă nu mă-nsor, eu îl întreb "cu cine?", rîdem, îi mai torn un pahar, el se uită la ceas, dă paharul peste cap cu sete și pleacă. O singură dată, la plecare, strîngîndu-ne mîinile, a exclamat: "Ce n-aș da să fiu ca tine!..." Dar n-am înțeles la ce s-a referit. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-l întreb. Foarte rar, cînd se amețește, mai spune vreo vorbă despre vreo aventură de-a lui, mă întreabă dacă nu mă-nsor, eu îl întreb "cu cine?", rîdem, îi mai torn un pahar, el se uită la ceas, dă paharul peste cap cu sete și pleacă. O singură dată, la plecare, strîngîndu-ne mîinile, a exclamat: "Ce n-aș da să fiu ca tine!..." Dar n-am înțeles la ce s-a referit. În ceasurile mele de insucces, mi-amintesc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de dragoste... Mîine vei începe să scrii romane polițiste, apoi comedioare..., cel mult o piesă filozofică. Nu ți-ai zis niciodată că ești unul dintre aceia care încep prin a face furtună în ocean și sfîrșesc prin a sufla în paharul cu apă? Dacă nu chiar în iaurt... Ce vrei de la mine, Vlade? Nimic. Nici măcar o explicație, așa, ca-ntre bărbați... Și pentru că ai adus vorba de fosta noastră prietenie, acum cînd te-nsori, îți dau un sfat: cască ochii bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
întîlnire. "Bine, a încuviințat fata, spune-mi unde locuiești." I-am dat adresa. La ora șapte a fost la mine. Vreun ceas am discutat despre literatură și filme. Am făcut cafele și-am vrut să torn lichior de cireșe în pahare. "Nu turna, mi-a spus, noi nu bem." Credeam că a greșit persoana de-a zis "noi", dar am trecut cu vederea și eu am băut. Mi-a răscolit cărțile, a admirat unele dintre ele și s-a mirat sincer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dezvelindu-și dinții. Măi Mihăiță, ai în tine un optimism care mă dezarmează, zău! Tu știi că eu am fost coleg cu directorul Popescu... Mi-ai spus. Acum, cînd e mai necăjit, ne mai întîlnim și noi; mai bem un pahar, mi se mai plînge și el, ca omul... ...că nu mai poate, completez eu. De unde știi?! sare Graur. Eu nu ți-am spus! Nu, Petre, îi zic, nu mi-ai spus tu. Știu de la o femeie. Femeile, între ele, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
poate, completez eu. De unde știi?! sare Graur. Eu nu ți-am spus! Nu, Petre, îi zic, nu mi-ai spus tu. Știu de la o femeie. Femeile, între ele, își fac confidențe. Femeia care a fost la mine a băut un pahar în plus și mi-a spus ce-a aflat: nu numai că, obosit cum era cînd s-a dus la bruneta aceea, Popescu n-a putut fi bărbat, dar am aflat că eu sînt o problemă pentru el. S-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
neîncrezător. Poți să nu mă crezi, Petre. Dar eu am principiul meu: cînd vreau să știu ce s-a mai întîmplat în sectorul alimentar, de exemplu, îi dau întîlnire unei șefe de magazin, care mă place. Cred că înțelegi: un pahar, o sărutare... Aduc vorba în treacăt despre... Ei dă-o naibii, nici chiar așa! Îmi vinzi tocmai mie povești literare?! Un exemplu e chestia cu Popescu... Asta ți-o poți închipui și singur. Un bărbat, care de-a lungul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
singur. Un bărbat, care de-a lungul unei zile muncește ca Popescu, seara nu mai are chef chiar dacă bruneta aruncă foc pe nări. Atunci, dacă tot am vorbit de sectorul alimentar, să rămînem acolo. Un alt exemplu. Seara, după cîteva pahare de coniac, în atmosfera creată de o muzică bună și mai ales de vorbele meșteșugite, pe care le port întotdeauna în ranița mea de vînător de fluturi, invitata mea din sectorul alimentar, o fată... largă la suflet, mi se destăinuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a băgat mîinile în buzunare și mă privește nedumerit, așteptînd continuarea. Era astă-toamnă, continuu eu, pe-o vreme mohorîtă și friguroasă, dar la mine în cămăruță era cald, invitata mea stătea pe pat, în penumbră, iar eu îi umpleam mereu paharul. "In vino veritas!", exclam. ...Iar ce nu scoate din om vinul, o face vorba dulce... Așa am aflat că pe piață nu se găseau ouă, dar sosise în gară un vagon cu vreo trei sute de mii, al căror termen de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
el: Mihăiță, povestea cu ouăle ți-a mărit creditul moral la banca sufletului meu. Și eu, la anii tăi, eram necăsătorit, aveam și eu "musafire", ce dracu'!, doar nu-s sloi, dar nu m-am gîndit niciodată să beau un pahar cu o femeie ca s-o trag de limbă. Ba dimpotrivă: mă enervau cele gureșe. Eh! strînge el din umeri, de-acum... o să-ți lipsească sursa asta de informare. Nu te cred eu pe tine în stare să o înșeli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mîna în buzunar, scoate de acolo o cutiuță de plastic în care sînt pastile "Diazepam", un medicament cu efect de liniștire a sistemului nervos -, scoate o pastilă, o aruncă în gură, o mestecă, apoi merge la chiuvetă și bea un pahar cu apă. Dificil om! murmură Don Șef, așezîndu-se în fotoliu. Închipuiți-vă ce-ar fi fost dacă ajungea președinte de sindicat pe secție... O clipă am senzația că cineva mi-a dat o palmă... Deci Don Șef nu e străin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]