16,567 matches
-
nr. 1.952 din 25 octombrie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 840 din 15 decembrie 2010, conform pct. 4 al art. I din același act normativ. Anexă 2 1.2. │Amenajarea teritoriului și urbanism 1.3. │Amenajarea și planificarea peisajului 1.8. │Proiectare și planificare urbană 1.9. 1.10. 1.11. 2.2. │Comunicare interpersonala în cadrul entităților publice 2.3. │Comunicare și relații publice 2.4. │Comunicare în limbi străine pentru administrația publică 2.7. │Gestionarea documentelor unei instituții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206494_a_207823]
-
de auditare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Analiza performanțelor existente, a politicilor de mediu și a practicilor managementului de mediu; ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Verificare externă/ independența a bilanțurilor de mediu/ declarațiilor de mediu/ rapoartelor de la societăți ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─ Evaluarea impactului de mediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Supravegherea ecosistemelor terestre ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Supravegherea ecosistemelor acvatice/ ape curgătoare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Peisaj/ evaluare vizuală ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Lucrări privind conservarea naturii ───────────────────────────────────────────��────────────────────────────────── Lucrări pentru planificarea teritoriului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Evaluări privind: praf, zgomot, vibrații, miros ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Modelarea/monitorizarea dispersiei poluării atmosferice ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Monitoring microbiologic/ toxicologic, audituri pv. Legionella sau azbest ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Audituri/ evaluări cu multe aspecte de sănătate și siguran��a în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154910_a_156239]
-
în repetate rânduri importanța pe care bogatele-i lecturi o vor avea în alchimia propriei creații literare. Bunicul după tată fusese arendaș al moșiei Fundoaia (ținutul Herța, fostul județ Dorohoi), de la numele căreia scriitorul își va crea mai târziu pseudonimul. Peisajele Moldovei și amintirile copilăriei petrecute acolo vor deveni materia lirică pe care poetul, în prima sa tinerețe, o va filigrana inconfundabil. Astfel, cele două rădăcini familiale se vor dovedi egal de fecunde în conturarea personalității sale. La Iași, unde familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
cunoscută atitudinea cititorului francez printr-o serie de articole plasate mai ales în „Cahiers du Sud”, ca și în „Revue philosophique”, „Les Nouvelles littéraires” ș.a. Va reuni câteva dintre contribuțiile asupra filosofilor contemporani în La Conscience malheureuse (1936). Locul în peisajul francez al epocii, cucerit prin succesul cărții Rimbaud le voyou, se consolidează prin apariția Falsului tratat de estetică, iar după moartea sa, a volumului Baudelaire et l’expérience du gouffre (1947), la care lucrase, fără a-l putea termina, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
scria, abia ieșit din copilărie, în 1917, „într-o Moldovă mică cât o nucă”, când „nimic din ce constituia acest lirism nu mai exista în realitate”, când poetul „privea curgând pe după geamuri armatele cenușii și tobele bătând moartea”. Și despre peisajul „bucolic” în care își compune Priveliștile: „Scuza poeziei lui descriptive stă înainte de toate în faptul că descripția lui nu avea un model real, ci se năștea din negura minții.” Acest „paradis pierdut” pe care-l caută i-l redă numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
toată seara aceeași diligență/ care debarcă aceiași ovrei ce se întorc” (Herța, IV) și rugându-se „între flăcări de sfeșnic”: „Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine/ de te-oi lua vreodată-n deșert, Ierusalime”(Herța, VI). Peisajul nu este însă bucolic, dimpotrivă: peste apa amintirii, prezentul rescrie urâtul. Simbolul seminței timpului prezent este concret, închipuit plastic prin volume mari, în mișcare lentă: „Trec porcii, cei cu suflet de baltă, spre noroi/ trec porci urâți, să doarmă stupid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
veni : „Vino; să stăm de vorbă cât ne mai ține vrerea; / ca mâne, peste inimi, va izbuti tăcerea” (Lui Taliarh). Exegeza acestor scrieri de tinerețe va privilegia concretețea poeziei „roadelor”, a „voluptății contactului cu forțele naturii” (G. Călinescu), va observa „peisajul de o rară prospețime” (Perpessicius), neîntârziind însă a pune în evidență, dincolo de aparența calmului agrest, semnele expresioniste, „întronarea de anarhie elementară în univers” (Ov. S. Crohmălniceanu). Expresionismul lui F. se exprimă însă deopotrivă prin „ideea de a opune mecanicii distructive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un neliniștit care nu caută alinare în peisaj - ca un romantic sau ca un citadin -, dar care aleargă în natură spre a-și exacerba suferința, pentru ca pe un fundal impasibil zbuciumul să capete o mai mare acuitate. Natura e un amplificator, în sensul că freamătul interior se izbește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
care S. definește opera ilustrului său părinte, evitând elogiile exagerate, mai ales pentru că era conștientă de valoarea creației acestuia. Revenind în sfera epicii, cu volumul Ploi și ninsori (1940) abordează proza de notație, de o molcomă vibrație lirică, unde conturează peisaje apuse, evocă atmosfera patriarhală a orașelor de odinioară sau scrie câteva adevărate incantații poematice de smerenie în fața naturii, sub vraja dangătului clopotelor, a foșnetului teilor, a „melancoliei” prunilor, a farmecului ninsorilor și a fanteziilor iernii. Proza poematică o conduce spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Dragolea, Reduta parantezelor, VTRA, 1996, 3; Andrei Bodiu, Discurs împotriva alienării, VTRA, 1996, 3; Al Cistelecan, Păcatul unui trecător prin teoria textului, VTRA, 1997, 1; Virgil Podoabă, Revelația livrescă, VTRA, 1997, 1; Dorin Ștefănescu, Indiferența creatoare, VTRA, 1997, 1; Grigurcu, Peisaj, II, 114-117; Al. Cistelecan, Exerciții de diletant, VTRA, 1998, 6; Mihai Dragolea, Resursele unei mari oboseli, VTRA, 1998, 6; Gheorghe Grigurcu, Un antinietzschean nietzschean: Livius Ciocârlie, VR, 1998, 9-10; Dicț. analitic, I, 205-207, IV, 296-298; Zaciu, Departe, 96-102; [Livius Ciocârlie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
fluența dialogului, acestea vor fi adunate în volumul Dispariția (1967). Li se adaugă, cu începere din 1970, seria pieselor de sorginte livrescă, rame ale dilemelor de odinioară și de azi, scrieri care aveau să îi confere un loc aparte în peisajul dramaturgiei românești. Reunite în volumul Socrate. Platon. Diogene câinele (1974), trei piese aduc în scenă spațiul Antichității elene și se fac ecoul unor meditații vizând problemele teatrului și al unor întrebări și reflecții privind contemporaneitatea. S. nu își propune să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289788_a_291117]
-
facilita comparația între stadiul nuvelei din 1949 și cel de-acum. Trebuie spus că progresul mult-așteptat încă nu se întrevede; nădejdile puse în forța stimulativă a concursurilor de nuvelă inițiate de diferite instituții: minister, edituri, cenacluri, încă nu se confirmă. Peisajul nuvelistic este bântuit de o serie de lipsuri: schematism, antirealism, obiectivism, formalism, ne-tipizare, ne-adâncire, ne-cunoaștere a realității. Totuși, spre toamnă, aflăm că nivelul nuvelei s-a ridicat simțitor, odată cu apariția nuvelei Desfășurarea de Marin Preda. Dar să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fie arme ascuțite în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului dramatic. Și pentru a nu văduvi imaginea acesteia prin lipsa informațiilor sau dezbaterilor din 1952, enumerăm mai jos aparițiile editoriale din acest an, întregind astfel peisajul dramaturgiei realist-socialiste: Cântecul libertății și Teatru de Aurel Baranga, Martin Rogers descoperă America de C. Constantin și A. Rogoz, Capul răutăților de Radu Costăchescu, De trei ori ca la brigadă de M. Davidoglu, În vizită de același autor, Scrisoarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
figuri de oameni ai muncii cu trăsăturile lor morale noi, cu avântul, cu dragostea de viață și hotărârea care-i caracterizează. Așa e, de pildă, Costache Spânu (...). Pagini izbutite, scrise cu un vizibil talent, cuprinde opera și sub raportul descrierii peisajului sălbatic în care, pas cu pas, omul își afirmă stăpânirea (...)., În bună măsură, romanul reușește să ilustreze prin câteva imagini sugestive procesul complex al formării unei noi intelectualități: cea mai mare parte din personajele principale ale cărții sunt ingineri și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
talentatului poet A.E. Baconsky a fost mai demult remarcată și combătută. Aceleași situații, aceleași atitudini, aceleași imagini, aceleași cuvinte chiar, se repetă la nesfârșit. Multe din poeziile lui Baconsky cuprind următoarea formulă compusă în mod inevitabil din câteva elemente, peisajul cu «atmosferă», poetul la fereastră privind lumea filosofând - la persoana întâia - despre scurgerea timpului etc. (...). Care sunt cauzele care duc la acea oglindire palidă, cenușie, monotonă care ia pe alocuri forma crasă a șablonului? (...) Din formulările unor poeți, prozatori sau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să-l credem pe Petru Dumitriu, și-l credem. Trei ani i-au trebuit lui „monșer” să-și asimileze și cealaltă condiție sine qua non pentru scriitorul român de după leatul 1948, timp în care a fost cu totul absent în peisajul literar. Și reușește prin Desfășurarea, pomenită elogios în furtunoasa plenară a scriitorilor din martie, medaliată, apoi, cu Premiul de Stat clasa a II-a. Cât s-o fi bucurat Marin Preda de succesul nuvelei, nu știm, dar Petru Dumitriu a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui M. Preda, ducând o luptă pe viață și pe moarte cu elementele naturaliste. În Desfășurarea, datorită însușirii adânci de către scriitor a concepției despre lume a clasei muncitoare, aceste elemente au triumfat ridicându-se la o deosebită înălțime și strălucire (...). Peisajul literaturii din primăvara anului 1941 era încărcat cu plante veștede și hidoase (...). Era momentul când burghezia renunțase să-și mai acopere fața cu trandafiri și gladiole artificiale și instaura cu ajutorul naziștilor dictatura fățișă (...). Literatura oficială, mânjindu-se cu sânge pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
renunțase să-și mai acopere fața cu trandafiri și gladiole artificiale și instaura cu ajutorul naziștilor dictatura fățișă (...). Literatura oficială, mânjindu-se cu sânge pe față și atârnându-și de brâu scalpelul, devenea un credincios paj al fascismului (...). În acest bolnăvicios peisaj, alături de creații realiste care continuau cele mai bune tradiții ale literaturii noastre și vădind influența acestora, a apărut prima schiță a lui Marin Preda, intitulată Salcâmul. În timp ce în maculatura literară a vremii omul era degradat și redus la trăsăturile unei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și redus la trăsăturile unei fiare, Marin Preda găsea întâmplări obișnuite, în aparență chiar neînsemnate din viața țăranilor, care-i dădeau posibilitatea să zugrăvească sentimente și atitudini omenești (...). De aceea, în schiță, tăierea salcâmului este ridicată la rangul unei crime. Peisajul suferă că este tăiat salcâmul și-l denunță pe ucigaș (...). De aceea Salcâmul este de fapt un poem în proză dedicat sentimentelor simple dar adânc umane ale poporului. Creația lui Marin Preda nu are nici o contingență cu literatura semănătoristă de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
conflicte mici - ca întindere - din viață, Marin Preda înfățișează conflicte complexe, cu ramificații bogate (...). Folosind aceste remarcabile mijloace artistice (...), Marin Preda va izbuti să creeze strălucite fresce literare ale luptei pline de dramatism și pasiune a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele și schițe scoase de cele două edituri de bază: E.S.P.L.A. și Editura Tineretului. Variat pentru că ponderea editorială a generației de prozatori interbelici (trăitori în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese). Interesant este faptul că aproape toate volumele de debut sunt comentate, criticii literari accentuând asupra originalității, noutății sau pastișei care intră, odată cu noile cărți, în peisajul poeziei. Despre volumul de debut al lui Aurel Rău, de pildă, se scrie în Almanahul literar 65 de la Cluj, în Contemporanul și în Viața românească. Reproducem fragmentar cronicile literare din ultimele două reviste, pentru că ultima suplinește sau infirmă opiniile celeilalte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fruntași, cât și a noilor ucenici; iar o dovadă elocventă în acest sens este însuși spectrul editorial al anului; bănuim că în anul viitor, conform protocolului festivist pe care l-am sesizat deja, tendința se va amplifica. Deci, nădejdea inovării peisajului liric se mai amână. Totuși, unele semne se artă; nu în volume, ci în apariții ocazionale în presă. Unul l-am amintit deja: A.E. Baconsky, semn devenit repede caz sancționabil, deci înăbușit (inclusiv de unii poeți) și deci anulat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
autorilor, oricând se simte nevoia. Scrisoarea tov. Peicu nu epuizează însă problemele ridicate de reportajul Capul Midia. De pildă în mod concret oamenii - totuși ei trebuie să fie văzuți de pictor dintr-o perspectivă revoluționară sau să se simtă în peisaj acțiunea transformatoare a omului”. La fel ca poezia, proza, critica literară, dramaturgia, creația tinerilor, creația ostășească, literatura pentru copii, și reportajul era urmărit în evoluția lui artistică și ideologică de Uniunea Scriitorilor. Astfel, la începutul anului 1951, secția de proză
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
spune mama, ridicînd ceainicul. Ce drăguț ar fi să se lege ceva! Am putea să desființăm zidul și să Întindem un cort uriaș, pe ambele peluze! — Mamă! Pe bune acum! Îmi dau ochii peste cap. Așa e ea, o fură peisajul și-și imaginează tot soiul de chestii ridicole... Ooo. Și copilul ar putea să le aducă verighetele la altar! CÎt Jess e la vecini, Luke citește ziarul, iar Tarquin le face baie la copii, Suze și cu mine luăm În
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]