16,853 matches
-
(nume la naștere Froim Bernard) (n. 1933) este un jurnalist de radio (1949-1958) și televiziune (1960-1990) din România, fost redactor-șef adjunct în decembrie 1989 la programul Actualități din TVR. În 1947 Brateș era ajutor de mecanic. În 1948 a fost scos din producție și încadrat ca activist UTC la București. După un an de activitate ca activist a fost
Teodor Brateș () [Corola-website/Science/322861_a_324190]
-
în decembrie 1989 la programul Actualități din TVR. În 1947 Brateș era ajutor de mecanic. În 1948 a fost scos din producție și încadrat ca activist UTC la București. După un an de activitate ca activist a fost transfertat ca redactor la Radioteleviziunea Română, de unde, în 1953, a fost trimis la « Școala de științe sociale „A.A. Jdanov” » (devenită ulterior Academia Ștefan Gheorghiu). În 1955, în timpul studiilor, a devenit membru al PCR. În 1956 a absolvit « Școala de științe sociale „A
Teodor Brateș () [Corola-website/Science/322861_a_324190]
-
său vitreg a fost arestat în 1947 după ce a comis o serie de ilegalități pe când făcea parte dintr-o comisie de preschimbare a banilor, și că a fost împușcat când a încercat să fugă de sub escortă. În decembrie 1989 era redactor-șef adjunct la programul de Actualități din Televiziunea Română și a fost „amfitrionul" Revoluției la TV, transmițând în direct aproape 70 de ore în zilele de 22, 23 și 24 decembrie 1989. În prezent (decembrie 2014) este senior editor al Revistei
Teodor Brateș () [Corola-website/Science/322861_a_324190]
-
Pamfil Șeicaru, C. Rădulescu-Motru, Al. Dima, Romulus Vulcănescu, Ion Minulescu, George Topîrceanu, Emil Gârleanu, Lucian Blaga, Gib I. Mihăescu, Radu Gyr, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Tudor Vianu etc. În august 1964 Ramuri este reînființată în serie nouă, avându-l ca redactor-șef pe Ilie Purcaru. În ziua de 5 decembrie 2005, revista și-a sărbătorit centenarul, ocazie cu care, la actualul sediu al redacției, a fost dezvelită o placă memorială cuprinzând numele directorilor, respectiv redactorilor-șefi, ai revistei de la începuturi și până
Ramuri (revistă) () [Corola-website/Science/322838_a_324167]
-
rezervă în Armată Română, fiind mobilizat în cadrul Pirotehnicii din București. În primăvara anului 1942, Hariton Borodai a fost expulzat peste graniță, stabilindu-se în orașul Kameneț-Podolsk din regiunea Hmelnițki (URSS), ce se află sub ocupație germană. Acolo a lucrat ca redactor la ziarul „Podolianen“. Singura modalitate de comunicare între soții Borodai rămâne corespondență. Poetul îi trimite soției scrisori în versuri în care își exprimă speranța într-un viitor mai bun. Pentru Hariton Borodai, perioada 1942-1944 este o perioadă poetica fecunda. Citește
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
(n. 26 august 1952, București) este un scriitor, editor și redactor SF român. s-a născut la București, pe 26 august 1952. A absolvit Facultatea de Aeronave, secția sisteme propulsie aerospațiale și, în 1982, a debutat ca scriitor cu romanul Zee, apărut în colecția Fantastic club a editurii Albatros. În 1990
Sorin Ștefănescu () [Corola-website/Science/322052_a_323381]
-
birourilor, iar cea din spate - tipografiei. Palatul era împărțit după cum urmează: la parter era sala de așteptare, ghișeuri și un oficiu telegrafic; la etajul I erau birourile directorilor, sala de consiliu și contabilitatea; la etajul al II-lea erau birourile redactorilor, reporterilor, dactilografilor, stenografilor, secretariatul de redacție și serviciul contencios; la etajul al III-lea erau biroul de traduceri, celelalte publicații anexă ale Universului, biblioteca, colecțiile și o parte din arhivă; la etajul al IV-lea erau birouri, iar la mansardă
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
A absolvit Liceul Pedagogic din Deva, iar în 1957 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editură Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". Colaborează la numeroase reviste, iar opera îi este tradusă
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
Deva, iar în 1957 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editură Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". Colaborează la numeroase reviste, iar opera îi este tradusă în limbile franceză, germană, engleză
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editură Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". Colaborează la numeroase reviste, iar opera îi este tradusă în limbile franceză, germană, engleză, rusă, maghiară, sârbo-croată. Manuscris - versuri, București 1962 Fântâni - versuri, București
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editură Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". Colaborează la numeroase reviste, iar opera îi este tradusă în limbile franceză, germană, engleză, rusă, maghiară, sârbo-croată. Manuscris - versuri, București 1962 Fântâni - versuri, București 1966 Drumul Gomorei, București
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editură Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". Colaborează la numeroase reviste, iar opera îi este tradusă în limbile franceză, germană, engleză, rusă, maghiară, sârbo-croată. Manuscris - versuri, București 1962 Fântâni - versuri, București 1966 Drumul Gomorei, București 1967 Ultima vânătoare de toamnă - versuri, București
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
predat religia creștină la școala duminicală din Bagdad și la Școala Sf. Traducători ce aparține Uniunii Tineretului Bisericii. În paralel, a publicat o serie de articole în revistele armenești “Lăraper” și „Țain”. În perioada iulie-octombrie 1996 a îndeplinit funcția de redactor al săptămânalului „Lăraper” al Patriarhiei Armene din Constantinopol, publicând o serie de articole. Timp de un an a activat pe lângă Sfântul Scaun de la Ecimiadzin, predând la școlile de duminică și la cursurile de pregătire a profesorilor de religie și ținând
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
și versuri. Ca student frecventează Cenaclul Sburătorul. Regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică în lagărul de la Periprava, din cauza convigerilor sale de extrema dreaptă. A fost întemințat în perioada 1948 - 1960. În perioada șederii sale la Buzău a fost redactor la revista „"Carnetul literar"”, în perioada 1931 - 1934 și la ziarul „"Gând nou"”, între anii 1933 - 1934. A colaborat cu revistele „"Universul literar"”, „"Luceafărul"”, „"Curierul"”, „"Viața literară"”, „"Albatros"” (revista Asociației Studenților buzoieni „Alexandru Marghiloman”), „"Tomis"”, „"Acțiunea Buzăului"”, „"Avântul"”, „"Liberalul Buzăului
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
literatură medicală, corespondență, etc. Astăzi ea deține oficii editoriale la Londra, Beijing și New York. Fost organ al Coleguilui Medicilor din Marea Britanie, "The Lancet" a fost cumpărată în 1991 de către uriașul concern publicistic Elsevier care, în 1995, l-a înlocuit pe redactorul-șef al revistei, dr. Robin Fox cu Richard Horton. În anul 2014 revista avea un factor de impact de 45.217, pe locul a 2-lea pe lista celor 153 de reviste de specialitate înregistrate, precedată de "The New England
The Lancet () [Corola-website/Science/329582_a_330911]
-
de medicamente, precum Merck. Achiziționată de Elsevier, The Lancet a devenit vasul amiral al acestui uriaș concern internațional, care a folosit tot felul de manipulații pentru a-i păstra poziția dominantă în presa medicală, în pofida tendințelor de politizare introduse de redactorul-șef Richard Horton. Sub conducerea acestuia The Lancet a devenit singura revistă medicală din lumea democrată care publică articole de opinie politică. Este vorba de editoriale paramedicale, lipsite de peer review, bazate pe surse evident-implicate, manifeste, scrisori de protest, etc.
The Lancet () [Corola-website/Science/329582_a_330911]
-
FM, Căușeni - 101.5 FM, Mîndreștii Noi - 102.9 FM, Cărpineni - 104.1 FM, Criuleni - 104.6 FM, Florești - 106.8 FM Alexandru Covalenco - Director General, Sergiu Răileanu - Director de Programe Gheorghe Corman - Director de Publicitate și Marketing, Xenia Efros - Redactor Muzical, Anatol Guzic - Prezentator, Diana Enache - Prezentator, Vitalie Țapu - Prezentator, Doina Danielean - Prezentator, Dragostina Vîlcu - Prezentator, Alex Rusu - Știrist, Diana Josu-Braniste - Știrist, Doina Sîrbu - Realizator rubrici, Dorin Marcoci - Director Tehnic.
Radio Plai () [Corola-website/Science/329645_a_330974]
-
preocupări literare și de natură etno-istorică (2) (3) (4) (5) (6) (8)(9). A mai fost caracterizat ca fiind ,etnolog, prozator,istoric cu studii de dacologie ce conturează perspective noi" (10) Activitatea de jurnalist : Între anii 1976 -1989 a fost redactor angajat al ziarului ,Delta" Tulcea - organul de presa al comitetului județean P.C.R. În anul 1990 a înființat și condus gazeta ,Cronicarul" Tulcea - săptămânal informativ-independent.A colaborat la mai multe publicații, printre care : Steaua Dobrogei- Tulcea, Cetatea culturală - Cluj, Dacia Magazin
Gheorghe Șeitan () [Corola-website/Science/329698_a_331027]
-
încăpătoare, pentru a face parte din cercul câștigătorilor." Cât despre recenziile înregistrare în România,putem spune același lucru: s-au bucurat de această poveste terapeutică mai bine 31.508 spectatori conform Cinemagia. Tot în cadrul aceleași platforme de film, Gloria Sauciuc,redactor Cinemagia, și critic de film, își exprimă părerea vizavi de varianta dublată și filmul "Turbo", în genere: Pe canalul oficial de Youtube, DreamWorks Animation, a debutat primul trailer cu dublaj în română în premieră , Alte voci: Muzica: Studio dublaj: Ager
Turbo (film) () [Corola-website/Science/329680_a_331009]
-
un autor, blogger, dramaturg, eseist, poet, om de cultură, romancier, scriitor și traducător român contemporan, originar din Basarabia, dar care trăiește și activează în România. Este fratele mai mare al lui Alexandru Vakulovski. Cei doi sunt fondatorii și parte a redactorilor redacției uneia dintre primele publicații culturale on-line de limbă română, revista "Tiuk! (k-avem kef)". , născut în Chișinău, Republica Moldova, este fiul lui Alexei Vakulovski, profesor de limbă și literatură română care "a refuzat să devină scriitor sovietic" (fiind evocat și de
Mihail Vakulovski () [Corola-website/Science/329842_a_331171]
-
(n. 15 ianuarie 1946, Găureni, Nisporeni) este un autor, pedagog, istoric, memorialist, profesor universitar, om politic și scriitor român din Republica Moldova, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990-1994. A fost redactor-șef al editurii „Cartea Moldovenească", director al editurii „Universtas”, redactor-șef al revistelor „Patrimoniu" și „Revista de istorie a Moldovei". este unul din cei 278 de deputații ai primului parlament al fostei R.S.S. Moldovenească (devenită apoi Republica Moldova), care au votat
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
n. 15 ianuarie 1946, Găureni, Nisporeni) este un autor, pedagog, istoric, memorialist, profesor universitar, om politic și scriitor român din Republica Moldova, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990-1994. A fost redactor-șef al editurii „Cartea Moldovenească", director al editurii „Universtas”, redactor-șef al revistelor „Patrimoniu" și „Revista de istorie a Moldovei". este unul din cei 278 de deputații ai primului parlament al fostei R.S.S. Moldovenească (devenită apoi Republica Moldova), care au votat în unanimitate Declarația de Independență a Republicii Moldova, la 27 august
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
rezultate semnificative. Propunerile de afiliere al alte partide nu l-au atras, și chiar din 2001 s-a retras definitiv din politică, dedicîndu-se întru totul activității științifice, publicistice, literare și celei didactic-profesorale. Ca editor, s-a remarcat prin activitatea de redactor-șef al celei mai mari edituri de stat din Moldova, „Cartea Moldovenească”, unde a deținut această funcție în anii 1989-1990. În anul 1993 a revenit la această editură, care își schimbase între timp denumirea în „Universitas”, în calitate de director, și a
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
1996, cînd a fost lichidată prin hotărîre de guvern. În anul 1990 a înființat revista de lectură istorica „Patrimoniu”, pe care a scos-o pînă în anul 1993. În aceeași perioada a editat și „Revista de istorie a Moldovei”, în calitate de redactor-șef al acesteia. În anii ᾽90 a desfășurat o largă activitate publicistică, în special prin propagarea unor teme istorice necunoscute și care în trecutul sovietic fuseseră interzise, precum mișcarea națională românească din Basarabia în anii 1917-1918, foametea organizată de sovietici
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
Yehuda (în ebraică: יהודה לייב קופרשטיין, 30 aprilie 1904 - 17 septembrie 1992) a fost publicist, pedagog, scriitor, redactor și traducător israelian, originar din Basarabia. s-a născut în colonia agricolă Mărculești din Basarabia, pe atunci parte a Imperiului Rus. El era fiul unic al lui Sară și Shimshon Kuperstein, aparținând unei familii evreiești numeroase din care proveneau jumătate
Leib Kuperstein () [Corola-website/Science/329920_a_331249]