16,776 matches
-
Profesor de antropologie socială la Universitatea din Lund, Suedia. A predat și la Universitatea din Copenhaga, Danemarca. Doctorat obținut la University of Massachusetts, Statele Unite. Articolele sale au apărut în reviste precum Theory and Society, Public Culture, The Annals of the American Academy of Political and Social Science, Bildtrag til Oststatsforskning, Sociologia Ruralis, Dialectical Antropology, Folk, International Journal of Romanian Studies și Critique: Journal of Socialist Theory. 1. Când și cum anume ați devenit interesat de România și Europa de Est? Am fost marxist
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
românești. Ne-am mutat la Cluj în anul 1996 pentru a lucra la un proiect finanțat de data aceasta de USIA și intitulat Programul de Dezvoltare a Curiculei în Științele Sociale (SSCD), administrat de International Research and Exchanges Board împreună cu American Council of Learned Societies. Programul SSCD m-a plasat în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrație Publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai, unde colegii mei de atunci au continuat să mă învețe tainele politicii românești. Prin intermediul programului SSCD, Gabriel Bădescu și cu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
atunci m-au făcut să tresar a venit din partea unui prieten, coleg și profesor, care m-a intrebat ce gândeam despre unificarea Germaniei. Ca unul născut și crescut în Germania de Vest, am fost pur și simplu mirat de naivitatea americanilor cum de nu vedeau că cele două state dezvoltaseră nu doar sisteme total diferite, dar s-au și dezvoltat diferit în toți acești ani, că unificarea va fi, prin urmare, un uriaș coșmar politic, cultural și economic (care va costa
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
efecte erau ignorate. „Mulți ani, Ceaușescu a fost blamat pentru legea Împotriva avorturilor. Ne-au trebuit apoi câțiva ani ca să aflăm că majoritatea statelor care compun Statele Unite au legi Împotriva avortului, pentru a perpetua glorioasa națiune americană. ș...ț și americanii ne trimit nouă rapoarte despre tragicul Auschwitz al avorturilor, pe care l-au fotografiat probabil prin satelit.” Singura critică adusă lui Ceaușescu a fost că nu epurase decât parțial kominterniștii care au dus și la căderea sa În 1989: „Eroarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de exemplu, Institutul de Igienă din București poate nu exista, fiindcă pe studii asupra igienei populației din România americanii au plătit mai mult decât noi. În tranziția postcomunistă, Soros a jucat un rol asemănător În privința științelor sociale, grav avariate de comunism. Au introdus instituția agenților sanitari, care veghea la păstrarea igienei localităților și a alimentației, au insistat asupra unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
domeniul eugeniei de dincolo de Atlantic. Eugeniștii români au călătorit În Statele Unite pentru a discuta cu colegii lor americani și au Încercat să emuleze - atât cât permitea contextul românesc - ceea ce ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a născut din contactul cu astfel de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lui Charles Davenport sau publicațiile Societății Americane de Eugenie, pe care le citeau studenții români din Viena sau Berlin. La aceste lecturi s-a adăugat ocazia la fel de importantă de a călători În Statele Unite și de a evalua astfel acțiunile eugeniștilor americani. Înainte de 1918, nu existaseră, practic, nici un fel de legături Între comunitatea științifică din România și cea din Lumea Nouă. A existat Însă o organizație care a contribuit esențial la schimbarea radicală a acestei situații: Fundația Rockefeller. Dedicată extinderii cât mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
58. Pare să existe o inconsistență În ideea că eugeniștii români și-ar fi căutat modelele atât În mișcarea eugenistă din Germania, cât și În cea americană, pentru că cele două au avut contexte de manifestare foarte diferite. În particular, eugeniștii americani și-au promovat ideile În cadrul unei democrații liberale parlamentare pe care nu au criticat-o În nici un moment ca fiind falimentară. Pe de altă parte, eugeniștii din Germania - În special Școala din München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
special Școala din München - Își fundamentau conceptele eugenice pe critica normativă a individualismului și a efectelor negative ale experimentului de democrație parlamentară, reprezentat de Republica de la Weimar. Poziția eugeniștilor români era mult mai apropiată de exemplul german decât de cel american, datorită propriilor afinități intelectuale, precum și felului În care percepuseră În trecut experiența politică a liberalismului. Eugeniștii români nu Își propuneau să aplice integral ideile eugeniste din Vest În România, pentru că Înțelegeau diferența foarte mare dintre contextul socioeconomic românesc și cel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
exemplul Statelor Unite, Începând cu fundamentele sale ideologice individualiste, până la fixația fordistă pentru eficiență, legislația privind imigrarea și sterilizarea, precum și figurile sale de bărbați extraordinari, În special cele ale lui Carnegie și Rockefeller 95. Pe scurt, Îndemnul său era „Să devenim americani!”96. Faptul că unii autori, precum Manliu, exprimau astfel de idei arată că nu toți intelectualii români aveau aceeași interpretare a teoriilor eugeniste. Perspectivele propuse În epocă erau eterogene În ceea ce privește viitorul dorit pentru România, precum și instrumentele și modelele pe care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pauly, „Essay Review: The Eugenics Industry - Growth or Restructuring?”, Journal of the History of Biology, 26, nr. 1, primăvara 1993, pp. 131-145; Dikötter, „Race and Culture”. 9. Richard Hernstein și Charles Murray, The Bell Curve: Intelligence and Class Structure in American Life, Free Press, New York, 1994. Numărul de articole care au apărut În urma publicării cărții The Bell Curve este impresionant. Pentru o colecție de articole conținând reacții la această carte, vezi Richard Lacayo, „For Whom the Bell Curves”, Time, 24 octombrie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
octombrie 1994, pp. 106-114; Alan Ryan, „Apocalypse Now?”, New York Review of Books, 17 noiembrie 1994, pp. 7-11. 10. William B. Provine, The Origins of Theoretical Population Genetics, University of Chicago Press, Chicago, 1971; Mark H. Haller, Eugenics: Hereditarian Attitudes in American Thought, Rutgers University Press, New Brunswick, N.J., 1963; Loren R. Graham, „Science and Values: The Eugenics Movement in Germany and Russia in the 1920s”, American Historical Revue, 82, nr. 5, decembrie 1977, pp. 1133-64; Diane Paul, „Eugenics and the Left
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
in the Nineteenth Century: Problems of Form, Function and Transformation, Wiley, New York, 1971; Adrian Desmond, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and Reform in Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989; Charles Rosenberg, No Other Gods: On Science and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976; Carl N. Degler, In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford Univesity Press, New York, 1991. 4. Adams, Wellborn Science. 5. Cazul țărilor scandinave era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989; Charles Rosenberg, No Other Gods: On Science and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976; Carl N. Degler, In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford Univesity Press, New York, 1991. 4. Adams, Wellborn Science. 5. Cazul țărilor scandinave era puțin diferit, pentru că eugenia se dezvoltase În aceste țări mai degrabă ca o strategie de modernizare pentru secolul XX. Vezi Broberg și Roll-Hansen, Eugenics
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
New Haven, Conn., 1997. Davidoff, Eleonore, și Hall, Catherine, Family Fortunes: Men and Women of the English Middle Class, 1780-1850, Chicago University Press, Chicago, 1987. Degler, Carl N., In Search of Human Nature: The Decline and Revival of Darwinism in American Social Thought, Oxford University Press, New York, 1991. Desmond, Adrian, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and Reform in Radical London, University of Chicago Press, Chicago, 1989. Dikotter, Frank, Imperfect Conceptions: Medical Knowledge, Birth Defects, and Eugenics in China, Columbia University
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge University Press, New York, 1993. Grossmann, Atina, Reforming Sex: The German Movement for Birth Control and Abortion Reform, 1920-1950, Oxford University Press, New York, 1995. Haller, Mark H., Eugenics: Hereditarian Attitudes in American Thought, Rutgers University Press, New Brunswick, N.J., 1963. Heinen, Armin, Die Legion „Erzengel Michael” in Rumänien, Oldenbourg, München, 1986. Hitchins, Keith, „Gândirea”: Nationalism in Spiritual Guise”, În Kenneth Jowitt (ed.), Social Change in Romania, 1860-1940: A Debate on Development in
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Origins and Background, ediția a II-a, Macmillan, New York, 1961. Kovacs, Maria, Liberal Professions and Illiberal Politics: Hungary from the Habsburgs to the Holocaust, Wilson Center Press și Oxford University Press, Washington, D.C. 1994. Kuhl, Stefan, The Nazi Connection: Eugenics, American Racism, and German National Socialism, Oxford University Press, New York, 1994. LaCapra, Dominique, Rethinking Intellectual History: Texts, Contexts, Language, Cornell University Press, Ithaca, 1983. Laqueur, Thomas, Making Sex: Body and Gender from the Greeks to Freud, Harvard University Press, Cambridge, 1990
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
567-590. Pauly, Phillip J., „Essay Review: The Eugenics Industry - Growth or Restructuring?”, Journal of the History of Biology, vol. 26, nr. 1, primăvara 1993, pp. 131-145. Pernick, Martin S., The Black Stork: Eugenics and the Death of Defective Babies in American Medicine and Motion Pictures Since 1915, Oxford University Press, New York, 1996. Preda, Victor, Din istoria luptei dintre materialism și idealism În biologie, București, 1960. Provine, William B., The Origins of Theoretical Population Genetics, University of Chicago Press, Chicago, 1971. Rabinow
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Urbana 1997. Roberts, Henry, Rumania: Political Problems of an Agrarian State, Archon Books, Hamden, Conn., 1969. Romanescu, Constantin, și Ionescu, Cristina (eds.), Pagini medico-istorice, Institutul de medicină și farmacie Iași, Iași, 1973. Rosenberg, Charles, No Other Gods: On Science and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976. Rusenescu, M., și Saizu, Ion, Viața politică În România, 1922-1928, Editura Politică, București, 1979. Rusu, Vasile, „Figuri celebre de medici români”, Tribuna Sibiului, vol. 35, nr. 7958, 27 februarie 1983, p. 2
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vom prezenta câteva operaționalizări curente în cercetarea sociologică. 1.1 Importanța participării civice Importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Alexis de Tocqueville (2005), în deja celebra "Despre democrație în America", numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004: 25). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea tiraniei statului. Mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
alte caracteristici (caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării) în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
discuția modelelor dezvoltării comunității politice și a funcțiilor socializării în sprijinul pentru regimul politic democratic. Este adevărat, importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Tocqueville, în celebra Despre democrație în America, numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea tiraniei statului. Mai mult
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
alte caracteristici caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]