16,465 matches
-
-o pe Cordelia într-o peșteră confortabilă, împreună cu iubitul ei, să-și usuce hainele și să se încălzească, în timp ce bătrînul tata nebun și fără adăpost rătăcește fără nici un rost pe un deal pustiu; și, în sfîrșit, îl răsplătește pe sărmanul bătrîn pentru toata suferință, înapoindu-i vesmintele strălucitoare și sceptrul... Versiunea dezgustătoare a d-lui Țațe a fost adoptată pe rînd de Bohem, Quin, Booth, Barry, Gorrick, Henderson, Kemble, Kean. D-l Macready a restaurat acum, spre gloria-i eternă, textul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tell thee thou dost evil. LEAR: Hear me, recreant! On thine allegiance, hear me! LEAR: Arcu-i curbat și tras, feri boldul, Kent! KENT: Pornească dar, si vîrful fie-nfipt În dreptul inimii; Kent fie necioplit, Cînd Lear nebun e. Ce faci, om bătrîn? Crezi, datoria teme-se-a vorbi, Puterea lingușirii cînd se-nchină? La adevăr onoarea-i obligată, Cînd maiestatea cade-n nebunie. Ține-te în rang, Și-n bună chibzuire pune frîu Hidoase-ăstei pripeli. Cu viața-mi plătesc spusă: Mezina nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
LEAR: Let me not stay a jot for dinner; go, get it ready. [Exit an Attendant]. How now, what art thou? KENT: A man, șir. Cu care-n asta, știu, sîntem de-un gînd: De-a nu fi dominate. Inutil bătrîn, Ce încă-ar vrea puterea să-și afirme, La care-a renunțat! Pe viața mea, Bătrînii-s prunci din nou, și-s de certat, Cînd ei de măgulele-au abuzat. Să nu uiți ce ți-am spus. OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Plin de curaj, ca regele-l laudă C-a atacat un om care ceda, Si ațițat d-isprava lui mortală, Se năpusti asupră-mi iar. KENT: Pe lînga fanfaronii ăștia lași Aiax e-un măscărici! CORNWALL: Să fie-aduși butucii! Mișel bătrîn și îndărătnic, fanfaron, Te învățăm noi! KENT: Șir, I am too old to learn. Call not your stocks for me, I serve the King, On whose employment I was sent to you. You shall do small respect, show too bold
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Exeunt all but Gloucester and Kent.] Gloucester: I am sorry for thee, friend. 'Tis the Duke's pleasure, Whose disposition all the world well knows Will not be rubbed nor stopped. I'll entreat for thee. KENT: Șir, sînt prea bătrîn să-nvăț. Nu porunciți butuci, sînt om regesc, Și-n slujba lui la voi am fost trimis. Puțin respect, sfruntata răutate Veți arată spre-al meu stăpîn mărit, Punînd trimisu-i în butuci. CORNWALL: Butucii! Pe viață,-onor, vă sta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ea cît de puțin Să-și fi lăsat din datorii. Dacă, cumva, A mai pus frîu dezmățului suitei, E c-un așa temei și trainic scop, C-o spală de-orice blam. LEAR: Blestem asupră-i! REGAN: O, sire, esti bătrîn. Natura-n ține stă în pragul chiar Mărginii ei. Ai trebui condus De-o judecată ce-ți discerne starea Mai bine ca tu însuți. Deci, te rog La sora noastră să faci drum întors, Să-i spui că i-ai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tu însuți. Deci, te rog La sora noastră să faci drum întors, Să-i spui că i-ai greșit. LEAR: Să-i cer iertare? Îți dai tu seama-n casă cum mi-ar stă? (Îngenunchează) ,, Fata mea, recunosc că sînt bătrîn. Bătrînii n-au rost: în genunchi te rog Să îmi acorzi vesminte, pat, si blid." REGAN: Bun domn, ajunge. -S glume de prost gust. Return you to my sister. LEAR: [Rising] Never, Regan. She hath abated me of half my
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
stau la Regan, Cu suita-mi de curteni. REGAN: Nu-i chiar așa. Nu te-așteptam, nici pregătită nu-s Să te primesc corect. Ascultă-mi sora; Cei ce-ți topesc în cuget clar mînia Sînt mulțumiți să zică: ești bătrîn, și-astfèl... Dar știe ea ce face. LEAR: Înadins vorbești? REGAN: Cutez s-o susțin, șir. Ce, cincizeci de curteni N-ajung? Ce-ți trebuie mai mulți? Sau, chiar ațiți? Căci costul lor și riscul Desfid un număr mare. Într-o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
stea-i 'Nălțat și întronat slujbași părînd ce sînt, Cari Franței sînt spioni și ochi, pe-ascuns Dînd știri de starea-ne. Ce s-a văzut De cerțile și lucrăturile-ntre duci, De greul frîu pe care l-au impus Bătrînului bun rege, -or din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mi-s fiice; Stihii, pe voi n-acuz de răutate; Nicicînd v-am dat regat, v-am spus copii; Nu-mi datorați supunere; deci, cadă Groaznic al vost bun-plac. Iată-mă vouă sclav, Un biet, bolnav, slab și-n dispreț bătrîn. Și totuși va numesc servile slugi, That will with two pernicious daughters join Your high-engendered battles 'gainst a head Șo old and white aș this. O, ho! 'tis foul. FOOL: He that has a house to puț 's head în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o'er our heads Find ouț their enemies now. Tremble, thou wretch, That hast within thee undivulged crimes Unwhipped of justice. Hîde thee, thou bloody hand, Care cu două-urgii de fete ați unit A' voastre-n cer născute-oștiri contr-unui cap Bătrîn și alb că ăsta. Oh, e odios! BUFONUL: Cine are o casă unde să-și pună capul, acela are scaun la cap. Cin' vrea a se căsători Far capu-i s-aibă casă, Cap și pe sine-o prăpădi: Calicii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
s free, de vorbă pe duce, să nu-mi bage milă de seamă. Dacă întreabă de mine, -s bolnav, stau în pat; chiar dacă mor pentru asta (cum nu cu mai puțin m-a amenințat), trebuie să-l ajut pe rege, bătrînul meu stăpîn. Ciudate lucruri stau să se întîmple, Edmund; te rog, fii cu luare-aminte. (Iese) EDMUND: De-această milă, -oprită ție, ducele Va ști îndată, de scrisoare-asemeni. Pare-un frumos serviciu; mi-o atrage Ce pierde tata: tot, nu mai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
bate-aici: fiiasca-ngratitudine. Ca si cum gură asta-ar rupe mîna-mi, Că-i duce hrană. Dar voi pedepsi! Nu, nu vreau să mai plîng. Într-așa noapte, Lăsat afară! Toana! Am să-ndur. Pe-o noapte că aceasta! -O, Regan, Goneril, Tatăl bătrîn și bun, ce v-a dat totul Din inimă! Pe-aici e nebunia, Să încetez. KENT: Stăpîn bun, intră-aici. LEAR: Te rog să intri tu, cată-ți de grijă. Furtună nu mă lasă să gîndesc Ce m-ar lovi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
voi? Numele voastre! EDGAR: Săracu' Tom, care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane de pus în spinare, șase cămăși de pus pe-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sword and runs at hîm behind, kills hîm. FIRST SERVANT: O, I am slain! my lord, you have one eye left To see some mischief on hîm. O! CORNWALL: Lest it see more, prevent it. Ouț, vile jelly. Smulge-ochii lui bătrîni, cum crunta-ți soră-n Sfințita-i carne-nfige colți mistreți. Marea,-ntr-așa orcan, cum capu-i gol În iadul nopții-a îndurat, s-ar fi umflat Și focurile-astrale ar fi stins: Dar biata-i inima bătrînă ajuta Cerul să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
jelly. Smulge-ochii lui bătrîni, cum crunta-ți soră-n Sfințita-i carne-nfige colți mistreți. Marea,-ntr-așa orcan, cum capu-i gol În iadul nopții-a îndurat, s-ar fi umflat Și focurile-astrale ar fi stins: Dar biata-i inima bătrînă ajuta Cerul să plouă. Dacă lupi la poarta Ți-ar fi urlat pe-un așa timp cumplit, Tu ai fi spus: "Portare bun, deschide". Nafara-ți, tot ce-i crud, s-ar fi-ndurat. Dar voi vedea aripa răzbunării Pe-asemenea copii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-i crud, s-ar fi-ndurat. Dar voi vedea aripa răzbunării Pe-asemenea copii îi ajungînd. CORNWALL: N-ai s-o mai vezi nicicînd. Țineți de scaun. Pe ochii tăi piciorul am să-mi pun. GLOUCESTER: Cel care vrea s-ajungă-a fi bătrîn, Să mă ajute! O,-i cumplit! O, zei! (Cornwall îi scoate un ochi) REGAN: Vă rîde-o parte de-alta: și pe cellalt! CORNWALL: De răzbunarea vezi... SLUJITORUL 1: Milord, oprește! Eu te slujesc de cînd eram copil, Însă mai bună
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
thou art a fiend, A woman's shape doth shield thee. GONERIL: Marry, you manhood mew Enter a Messenger. ALBANY: What news? Messenger: O, my good lord, the Duke of Cornwall's dead, Un tată și-un de slavă demn bătrîn, Pe care și-ursu-ar linge din respect, Barbare și degenerate, ați scos din minți! Cum v-a-ndurat al meu cumnat s-o faceți? Un om, un prinț, prea dăruit de el? De nu-și trimite cerul duh vădit Mai iute să-nfrîneze-aceste crime
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fi pericol A-l readuce-n timpul ce-l pierdu. Poftiți-l înăuntru; nu-l mai tulburați Pînă ce-și vine-n fire. CORDELIA: Binevoiți, alteța, să intrăm? LEAR: Fiți îngăduitori cu mine. Și vă rog, Uitați, iertați-mă:-s bătrîn și fără minte. (Ies toți, afară de Kent și de curtean.) CURTEANUL: E-adevărat că ducele de Cornwall A fost ucis așa? KENT: Întocmai, șir. CURTEANUL: Și cine Conduce oastea lui? KENT: Pe cît se spune, Bastardul Gloucester. Curteanul: Zice-se
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Norocul te-a condus; ai prizonieri Pe cei ce-s adversarii luptei de-azi. Îi cerem de la tine, să-i tratăm Cum vom găsi că merită și-impune Și siguranța noastră. EDMUND: Șir, m-am gîndit să Trimit pe regele bătrîn și ticălos Într-un arest și strict supravegheat. Vîrsta-i har are, titlul și mai mult, S-atragă inimi simple către el, Să-ntoarcă lănci plătite-n contra celor Ce le comandă. -Am dus cu el regina; Pricina e aceeași; și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mereu ușoară, Blîndă și lină, o minune la femei. Pe sclavul ce te sugruma, l-am omorît. OFIȚERUL: Așa-i, milorzi, l-ucise. LEAR: Nu-i asa? Pe vremuri, eu cu mușcătoru-mi paloș I-aș fi făcut să sară; -acu-s bătrîn Și-aceste chinuri mă sleiesc. Tu cine ești? Ochii nu mi-s prea buni: îți spun îndat. KENT: Soarta pe doi de i-a iubit și i-a urît, Pe-unu-l privim acum. LEAR: Neclar se vede. Nu ești Kent? KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
prezentăm. EDGAR: În tot zadarnic. (Intra un ofițer). OFIȚERUL: Edmund e mort, milord. ALBANY: E-un fleac aici. Lorzi, nobili prieteni, ne aflați voința: Ce-alin se poate da la-așa ruină Se va-ncerca. Iar noi îi vom lăsa Bătrînei majestăți, pe toată viața, Puterea absolută. (Lui Edgar și Kent) Va intrați în drepturi, Cu cinste și adaos, cum credință voastră Le-a meritat din plin. Prietenii-or gusta Răsplățile virtuții, toți dușmanii A faptelor lor cupă. O, priviți! Priviți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu a ținut seama de critici (...) Discutarea lor e cu atât mai necesară cu cât ridică probleme de care se izbesc în munca lor și alți scriitori. În primul rând, felul în care sunt zugrăvite câteva personaje principale - în special bătrânul inginer Gașpar și Anca soția inginerului Bunea ilustrează foarte limpede o atitudine inconsecventă a artistului față de eroii săi (...). Lipsa de combativitate îl împinge pe autor în afara sferei tipicului. N. Jianu înfățișează adesea obiectivist dușmanul, nu așa cum viața ne-a învățat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Exercițiul devine însă foarte înduioșător când la capătul firului nu este decât o biată greutate de o sută de grame. Atunci eforturile poetului, prealabile poantei, îl amețesc și de foarte multe ori se prăbușește bietul spre marea tristețe a criticilor. Bătrânii arbitri povestesc chiar întâmplări și mai tragice și anume când aruncătorii greșesc calculul și greutatea vine în cap, periclitându-le chiar viața. Bine cel puțin că în poezie nu se pot întâmpla astfel de nenorociri. Oricum, poeziile de mici dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ființele umane trăiau împreună în grupuri mici și supraviețuiau vînînd și culegînd rădăcini, fructe și alte daruri ale naturii, fără îndoială că uneori, probabil adesea, au creat un sistem în care mulți dintre membrii inspirați de logica egalității cei mai bătrîni sau mai experimentați participau la luarea oricăror decizii necesare pentru grup. Faptul că într-adevăr astfel au decurs lucrurile este puternic sugerat de studii asupra societăților tribale care nu cunoșteau scrierea. Apoi, multe mii de ani, vreo formă de democrație
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]