18,079 matches
-
etc. Sătenii au ca principală ocupație creșterea animalelor pentru carne și lapte, în special ovine și bovine. Populația satului are mai puțin de 100 locuitori. Înainte de 1989 aici exista o școală generală pentru primele 4 clase primare, ulterior aceasta fiind desființată datorită numărului redus de elevi. O soluție pentru reînvigorarea satului o poate reprezenta asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
mare de copii cuprinși în programa școlară de studiu, specifică bisericii greco-catolice din acea vreme. După colectivizarea forțată din 1960 și exodul masiv al tinerilor spre Cluj -Napoca și Turda natalitatea a devenit nesemnificativă, astfel că în anul 1984 se desființează clasele V-VIII - urmare a numărului mic de elevi, iar în 15 sept.2010 grădiniță și clasele I-IV - urmare a numărului redus de copii și a restructurării invatamintului românesc, generat de puternică criza financiară a statului român . În Aruncuta
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
baza dealului cultivat { așa cum este schițat, având numărul cadastral, Cc - clădire construită, nr. topo 3098 și 3098 }, iar vinul era păstrat în butoaie de lemn cu o capacitate cuprinsă între 200 - 1000 litri. În anul 1975 brigadă de specialitate se desființează, iar vită de vie parcelata și distribuită fiecărui cooperator " pentru lucrul în parte " . Nouă soluție organizatorică a rezistat pînă la începutul anilor 80, după care această cultură n-a mai prezentat interes pentru conducerea colhozului și a fost lăsată în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ulterior și folosit în continuare până în 1978 ca unitate militară de grăniceri, unitate care apoi a fost și ea mutată și a funcționat într-un imobil situat la hotarul dintre satele Moreni și Fântâna Banului. Actualmente această unitate a fost desființată, ca urmare a schimbării contextului politic și a aplicării măsurilor de reorganizare și modernizare a forțelor armate românești . Ca obiective turistice în zonă, sunt demne de a fi menționate: 1. La circa 2 km de centrul localității Cetate, la capătul
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
de-a lungul căii ferate, cu profil de recepție a produselor agricole, tot în sat aflându-se și sediul Sistemului de Irigații Zănoaga ce aparține S.N.I.F. Craiova. Zănoaga a fost comună până în anul 1968 în cadrul Raionului Caracal când s-a desființat ca urmare a noii organizări adminstrativ-teritoriale și a fost arondată comunei Leu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Leu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
anilor 1980, echipa a ajuns până în Divizia C sau Liga a III-a, dar și atunci a trebuit să vândă locul din lipsă de autocar sau autobuz. Până în 2006 a mai existat o echipă, "Progresul Goicea Mică", dar s-a desființat, unii jucători ajungând la "Unirea Goicea".
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
localitatea Plenița), dar alcătuiau trei comune: comuna Călugărei de care aparținea satul Bechet, comuna Cornu de care aparținea satul Teiu și comuna Orodel. Această structură administrativă s-a păstrat pâna în anul 1968, când comunele Calugărei și Cornu au fost desființate, fiind înglobate în comuna Orodel. Unirea celor cinci sate într-o singură comună a fost dictată de profilul lor economic identic, de evoluția demografică și de distanța mică care le desparte. În prezent, teritoriul comunei Orodel se întinde pe o
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
purtând numele de Tunarii Vechi, întrucât în urmă reformelor Domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a mai înființat, pentru noii însuratei, localitatea Tunarii Noi, la 3 Km spre nord. Urmare a reorganizării teritoriale din anul 1968, comuna Tunarii Vechi s-a desființat și împreună cu Tunarii Noi au devenit sate componente ale comunei Poiana Mare. Satul sau localitarea Tunari s-a mai numit la început TUNARU, după cum reese din amprentele unei ștampile a autorității locale de la sfârșitul secolului al XIX, probabil în amintirea
Tunarii Vechi, Dolj () [Corola-website/Science/300420_a_301749]
-
lungul căii ferate, cu profil de recepție a produselor agricole, tot în sat aflându-se și sediul Sistemului de Irigații Zănoaga ce aparține S. N. I. F. Craiova. Zănoaga a fost comună până în anul 1968 în cadrul Raionului Caracal când s-a desființat ca urmare a noii organizări adminstrativ-teritoriale și a fost arondata comunei Leu. Se află la 32 de kilometri de orașul Craiova și la aproximativ 20 de kilometri de orașul Caracal. Deși este o localitate mică, din ea au plecat câteva
Zănoaga, Dolj () [Corola-website/Science/300422_a_301751]
-
apoi (după 1952) plășii Videle din regiunea București. Satul și comuna Babele au primit și ele în 1964 o nouă denumire, aceea de "Neajlovul". În 1968, comunele Clejani și Neajlovul au trecut la județul Ilfov, iar comuna Neajlovul a fost desființată, satele ei trecând și ele la comuna Clejani. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Clejani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Brăniștari și Hulubești fiind desființate, satele lor trecând la comuna Călugăreni; tot atunci, satul Moșteni-Dobrotești a fost desființat și comasat cu satul Brăniștari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
din regiunea București. Comuna și satul Strâmba au primit în 1964 denumirea de "Hulubeștii". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Brăniștari și Hulubești fiind desființate, satele lor trecând la comuna Călugăreni; tot atunci, satul Moșteni-Dobrotești a fost desființat și comasat cu satul Brăniștari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice de interes național: monumentul de for public „basoreliefurile din bronz de pe podul peste
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
biserici (la Crevedia Mare și la Crevedia Mică). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 1789 de locuitori în satele Crevedia Mare și Golășei. În 1950, comuna a devenit reședința raionului Crevedia din regiunea București, raion însă desființat în 1952, comuna fiind transferată raionului Videle din aceeași regiune. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, preluând și o parte din satele comunei Crevedia Mică (fostă Zădăriciu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
cel de "Dimitrie Cantemir". Comuna și satul Beiu au luat în 1964 denumirea de "Izvoarele", iar comuna și satul Ciolanu pe cea de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
denumirea de "Izvoarele", iar comuna și satul Ciolanu pe cea de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
stătătoare, iar satul Falaștoaca a trecut la comuna Grădiștea. În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Vlad Țepeș și Grădiștea fiind desființate și satele lor trecând la comuna Comana. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Comana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (1657) din satul Grădiștea; și mănăstirea
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Vasile Epurescu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Mihăilești, apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul Vasile Epurescu a luat în 1964 denumirea de "Cumpăna". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov. Comuna Gorneni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Iepurești; tot atunci, au fost desființate satele Chița (comasat cu Gorneni) și Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul Vasile Epurescu a luat în 1964 denumirea de "Cumpăna". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov. Comuna Gorneni a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Iepurești; tot atunci, au fost desființate satele Chița (comasat cu Gorneni) și Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Iepurești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
comuna Drăghiceanu fiind în timp desființată, iar satele ei trecând la comun Gogoșari. În 1964, satul și comuna Cacaleți au primit denumirea de "Izvoru". În 1968, comunele Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
la comun Gogoșari. În 1964, satul și comuna Cacaleți au primit denumirea de "Izvoru". În 1968, comunele Gogoșari și Izvoru au trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ardeleni fiind desființat și comasat cu satul Izvoru, iar comuna Izvoru fiind desființată și satul Izvoru trecând la comuna Gogoșari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Gogoșari sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
numele de "Crovu". În 1964, satul și comuna Bălăria au luat numele de "Valea Plopilor", iar satul Ghimpați pe cea de "Sălcioara". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, iar comunele Naipu și Valea Plopilor au fost desființate, satele lor trecând la comuna Crovu; tot atunci, satele Crovu și Sălcioara au fost comasate sub vechiul nume al satului Sălcioara, "Ghimpați". În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Unsprezece obiective din comuna
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
iar comuna Prundu din satele Prundu și Comeni. În 1950, comuna Prundu a fost transferată raionului Oltenița, iar comuna Pueni raionului Giurgiu, ambele din regiunea București. În 1968, ele au fost incluse în județul Ilfov, iar comuna Pueni a fost desființată și inclusă în comuna Prundu. Satul Comeni dispăruse deja la acea vreme. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șapte obiective din comuna Prundu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
în satele Mârșa și Ciupagea (ultimul preluat de la comuna Uești-Goleasca. În 1950, comuna a fost transferată raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ciupagea fiind desființat și comasat cu satul Mârșa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
raionului Giurgiu și apoi (după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. Satul și comuna Rușii lui Asan au primit în 1964 denumirea de "Milcovățu". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
lui Asan au primit în 1964 denumirea de "Milcovățu". În 1968, cele trei comune au trecut la județul Ilfov, comunele Letca Veche și Milcovățu fiind desființate, iar satele lor trecând la comuna Letca Nouă. Tot atunci, satul Măriuța a fost desființat și comasat cu satul Milcovățu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Letca Nouă la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Letca Nouă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]