17,002 matches
-
nu mai este utilizarea socială a tehnicii, ci producerea și difuzarea masivă a reprezentărilor, informațiilor și limbajelor" (Alain Touraine, 1992: 184). Ca reprezentanți ai elitei intelectuale definite de Mannheim drept grupuri sociale a căror misiune este interpretarea lumii pentru societate, jurnaliștii se caracterizează printr-un anume tip de discurs și spațiu de legitimitate (expertiza lor sociologică și antropologică recunoscută ca un capital simbolic "information is power" îi legitimează ca ¨a patra putere în stat¨ sau cîini de pază ai societății). Chiar dacă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
faptul că evenimentele din 1989 au instituit noi modele și tehnici, noi practici structurale și discursive, o paralelă între cele două tipuri de roluri și imagini (ante și post '89) nu poate decît să evidențieze mutațiile esențiale survenite în funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
practici structurale și discursive, o paralelă între cele două tipuri de roluri și imagini (ante și post '89) nu poate decît să evidențieze mutațiile esențiale survenite în funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
esențiale survenite în funcționarea jurnalistului ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13) * la mediatorul între eveniment (realitatea factuală) și informație (reprezentarea mediatică a factualității, altfel spus schematizarea realului dintr-o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca actant social. Această reflecție bazată pe observare, analiza discursurilor (interviurilor) jurnaliștilor și a documentelor corporative (coduri deontologice, dezbateri privind utiliatea unei legi a presei etc.) este o tentativă de a contribui la resemantizarea statutului jurnalistului în societățile postcomuniste. * de la jurnalistul agitator (rotița anonimă în vasta mașină a propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13) * la mediatorul între eveniment (realitatea factuală) și informație (reprezentarea mediatică a factualității, altfel spus schematizarea realului dintr-o anumită perspectivă pentru un anumit
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
propagandei cf. și Ivan Lenvai, apud P. Gross, 1996:13) * la mediatorul între eveniment (realitatea factuală) și informație (reprezentarea mediatică a factualității, altfel spus schematizarea realului dintr-o anumită perspectivă pentru un anumit public: general sau segmentat). Rolurile tematice ale jurnaliștilor (mai ales în ipostaza de redactor șef sau director de publicație) pot fi de radiologi (bazați pe o etică a distanțării "Capital", "Curentul", a căutării neutralității) sau de annonceurs (bazați pe o etică a implicării : de la ziarele de partid la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
director de publicație) pot fi de radiologi (bazați pe o etică a distanțării "Capital", "Curentul", a căutării neutralității) sau de annonceurs (bazați pe o etică a implicării : de la ziarele de partid la presa de senzație fidelă unei singure orientări). * de la jurnalistul depersonalizat, obedient, funcționar al sistemului * la agentul schimbării, watch-dog al societății civile, implicat în analiza punctuală a evenimentelor identificate ca incidente critice, dar și în analiza structurală, globală a societății (tendințe generale precum absenteismul politic, demotivarea școlară, delincvența juvenilă etc.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
agentul schimbării, watch-dog al societății civile, implicat în analiza punctuală a evenimentelor identificate ca incidente critice, dar și în analiza structurală, globală a societății (tendințe generale precum absenteismul politic, demotivarea școlară, delincvența juvenilă etc.) Deși în esență cronicar al prezentului, jurnalistul trebuie sa acționeze în egală măsură și proactiv și explicativ (subliniind faptul că diversitatea de pildă nu înseamnă necesarmente haos sau toleranța subversiune). Mediatori între eveniment și public sau "brokeri între politică și receptori" (Henry Grunwald, redactor șef la "Times
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
presiunea opiniei publice cutremurate de imaginile foametei și suferinței declanșate de războiul tribal). * de la rolul iconic de reprezentare a unei societăți existente sau preconizate (omul nou al societății socialiste multilateral dezvoltate, epoca de aur, noua societate etc.) * la cel indicial. Jurnalistul este un Zeiger (în formularea lui Heidegger), un anticipator al disfuncțiilor și conflictelor sociale, capabil să le semnaleze înainte ca pruncul să cadă în fîntîna. * de la o imagine funcționalistă (unidirecțională) a jurnalistului ¨curea de transmisie a discursului de propagand㨠cf.
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de aur, noua societate etc.) * la cel indicial. Jurnalistul este un Zeiger (în formularea lui Heidegger), un anticipator al disfuncțiilor și conflictelor sociale, capabil să le semnaleze înainte ca pruncul să cadă în fîntîna. * de la o imagine funcționalistă (unidirecțională) a jurnalistului ¨curea de transmisie a discursului de propagand㨠cf. definiția lui Lenin * la o imagine polivalentă; o serie de sfere interacționează permanent cu jurnalismul: arta (în special fotografia și literatura), teatrul (în show-urile televizuale), educația (în emisiunile culturale) * de la un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
curea de transmisie a discursului de propagand㨠cf. definiția lui Lenin * la o imagine polivalentă; o serie de sfere interacționează permanent cu jurnalismul: arta (în special fotografia și literatura), teatrul (în show-urile televizuale), educația (în emisiunile culturale) * de la un jurnalist preprogramat, ¨preot¨ al limbii de lemn și stilului formular * la un jurnalist tentat de hiperbolă, patetism, excese. Încercînd să diagnosticăm maladiile presei posttotalitare, am putea utiliza termenul creat de Lucien Sfez tautism (tautologie și autism sau redundanță și solitudine). Cea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o imagine polivalentă; o serie de sfere interacționează permanent cu jurnalismul: arta (în special fotografia și literatura), teatrul (în show-urile televizuale), educația (în emisiunile culturale) * de la un jurnalist preprogramat, ¨preot¨ al limbii de lemn și stilului formular * la un jurnalist tentat de hiperbolă, patetism, excese. Încercînd să diagnosticăm maladiile presei posttotalitare, am putea utiliza termenul creat de Lucien Sfez tautism (tautologie și autism sau redundanță și solitudine). Cea de-a doua maladie ar fi paranoia eșecului (multe editoriale utilizează toată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Sfîntului Pavel către corintieni 1.13 ("vedem acum printr-un geam opac ... acum știu doar o parte, mai tîrziu voi înțelege totul") am putea califica mass-media romąnă ca un instrument opac în căutarea transparenței, credibilității și echilibrului între ethosul emițătorului (jurnalistul și instituția mediatică), pathosul (de recîștigat) al auditoriului și logosul (de reinventat) al discursului. CONCLUZII În ultimele două decenii am asistat la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate în cadrul creat de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție (Lyotard
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
AMBIGUITATE Proprietate a enunțurilor de a prezenta simultan mai multe interpretări posibile; ambiguitatea poate fi lexicală (generată de cuvinte polisemantice) sau sintactică (în cazul în care unei structuri de suprafață îi corespund mai multe reprezentări semantice; de pildă sintagma "căutarea jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simultan mai multe interpretări posibile; ambiguitatea poate fi lexicală (generată de cuvinte polisemantice) sau sintactică (în cazul în care unei structuri de suprafață îi corespund mai multe reprezentări semantice; de pildă sintagma "căutarea jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care unei structuri de suprafață îi corespund mai multe reprezentări semantice; de pildă sintagma "căutarea jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a unui pericol tot mai mare în instituțiile școlare. O îndoială necesară Dar oare lucrurile stau chiar așa și violența în școală nu este oare, în mare măsură, manipulată, exploatată, ba chiar parțial inventată de cei care vorbesc despre ea, jurnaliști, politicieni sau oameni de știință? Nu este ea în primul rând o "mare afacere", de tras foloase pentru putere, carieră sau câștiguri financiare? Întrebarea este obsedantă. Am evocat-o adesea (de exemplu, Debarbieux și Montoya, 1998; Debarbieux, 2001): putem face
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
intrat în cantina școlii elementare la care învăța. Înfrigurați, profesorii și elevii au crezut că eleva, cunoscută pentru firea ei distrată, se rănise grav dar ea a înlăturat repede această impresie, rostind aceste cuvinte cumplite: "Nu-i sângele meu"". Pentru jurnaliști, această crimă este cea mai recentă dintr-o "serie extraordinară de crime juvenile în Japonia", raportate direct la "cultura juvenilă violentă și încărcată de sexualitate din Japonia, exportată acum în lumea întreagă prin animație, benzi desenate și jocuri video". Autorii
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și jocuri video". Autorii nu ezită atunci să vorbească de un "val de crime juvenile", spulberând sentimentul de siguranță al japonezilor, și reiau afirmațiile din alt ziar, Mainichi Newspaper, vorbind de cursuri școlare transformate în "câmpuri de luptă". Bineînțeles, alți jurnaliști încearcă să rămână rezonabili și să cu cadă în senzaționalism; sunt numeroase articolele care refuză să plutească pe acest val securitar, precum cel al lui Rowan Hooper, în Japan Times din 24 iunie 2004, care afirmă că nu se știe
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
număr de observații directe, înainte de a încerca să le sistematizez. Într-adevăr și mai departe mă voi apleca asupra acestui fapt -, cercetările mele fiind amplu mediatizate, am avut ocazia să întâlnesc o mulțime de potlogari cu practici îndoielnice, dar și jurnaliști onești, de o deontologie scrupuloasă. Acestea fiind zise, însăși situația interviului, în funcție de forma de presă și de aranjarea titlurilor sau imaginilor, poate induce derive senzaționaliste ale căror victime dezgustate sunt adesea și jurnaliștii înșiși. Titlurile și intertitlurile, iconografia, coperta unei
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de potlogari cu practici îndoielnice, dar și jurnaliști onești, de o deontologie scrupuloasă. Acestea fiind zise, însăși situația interviului, în funcție de forma de presă și de aranjarea titlurilor sau imaginilor, poate induce derive senzaționaliste ale căror victime dezgustate sunt adesea și jurnaliștii înșiși. Titlurile și intertitlurile, iconografia, coperta unei reviste pot deforma fondul unui articol, împingând spre atitudine securitară ceea ce era o rezonabilă punere în perspectivă. Îm amintesc astfel că, după o după ce am muncit îndelung la o convorbire cu una dintre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
spulberarea unor idei false. Bineînțeles, această perspectivă critică nu exclude necesitatea anumitor bariere și protecții, altfel am cădea într-un angelism naiv. Vom reveni detaliat mai departe, aici doar punctăm o posibilă folosire a problemei. Dar, tot criticându-i pe jurnaliști, practicieni, politicieni întreprinzători sau comercianți, n-ar trebui să uităm că și o "știință a violenței în școală" poate fi suspectată de acest tip de folosire interesată. Mai întâi trebuie să faci curat în propria casă. O știință suspectă Cum
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aflați la conducere) este mereu aceeași: cum să calmeze situația? Prin urmare, trebuie să izoleze faptul divers, să relativizeze știrea ceea ce, cu siguranță, nu-i un lucru nesănătos. Iar măsurile vin în cascadă ierarhică: "Găsiți-mi cifrele despre violența școlară: jurnaliștii or să mi le ceară!" Acest ordin pleacă de la ministru spre consilieri, care se adresează administrațiilor respective, cerând statisticile oficiale privitoare la violența în școală și, cel mai adesea, își dau seamă că ele nu există... sau sunt prea vechi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violenței anumitor copii, din clase dificile ale învățământului specializat. Această emisiune, Synergies, începea după jurnalul de știri de la ora optsprezece. Eram așezați în fața microfoanelor, alături de două vedete din showbiz, Roger Vadim și Philippe Léotard. Începe jurnalul. Se aude vocea unui jurnalist care povestește cum manifestația liceenilor e dată peste cap de "spărgători", manifestație printre ale cărei scopuri, reamintesc, era revendicarea unor mijloace pentru combaterea nesiguranței din licee. Pe malurile Senei ard mașini. Se termină jurnalul. Jean-Luc Hess își face meseria, prinzând
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cifre, care arată că doar 6% dintre școli, toate situate în zone de educație prioritară, semnalează majoritatea faptelor grave de violență. Cum se pot explica aceste diferențe? Marie Choquet a fost diplomată față de echipa noastră, declarând în diverse convorbiri cu jurnaliștii că nu există numaidecât o contradicție: ea ar lucra cu faptele, iar noi cu modul cum sunt ele resimțite, lucrările noastre ar fi deci complementare. Or, lucrurile nu stau nicidecum așa. Chiar dacă lucrăm cu modul cum sunt resimțite faptele, lucrăm
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]