18,160 matches
-
critici. Puțini la număr, dar foarte virulenți, probabil pe măsura invidiei lor. Fără nici un instrument de lucru, fără posibilitatea de a efectua disecții pe cadavre sau pe animale, Hipocrate a creat totul numai pe bază de observație clinică și de logică simplă. După cum spune Bart, criticilor săi li se poate da un singur răspuns: „Hipocrate a fost un soare cu pete, care însă continuă să strălucească.” Dintre toate, cel mai mult îl apreciez pe Hipocrate pentru imensa lui dorință de cunoaștere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Napoli, fondată în 1224). Frederic II a fost una din figurile cele mai interesante ale Evului Mediu, puternic atras de știință în general și de medicină în special. La intervenția lui, primii 3 ani ai Școlii medicale trebuiau dedicați „științei logicii”, întrucât, spune el, „Nimeni nu poate cunoaște știința medicală dacă nu cunoaște înainte ceva din știința logicii”. În anul 1240, Școala din Salerno a fost desemnată ca singura împuternicită să acorde „diploma” de magistru, titlu care nu putea fi primit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
puternic atras de știință în general și de medicină în special. La intervenția lui, primii 3 ani ai Școlii medicale trebuiau dedicați „științei logicii”, întrucât, spune el, „Nimeni nu poate cunoaște știința medicală dacă nu cunoaște înainte ceva din știința logicii”. În anul 1240, Școala din Salerno a fost desemnată ca singura împuternicită să acorde „diploma” de magistru, titlu care nu putea fi primit decât după cinci ani de studiu și un an de practică sub controlul unui profesor. Valoarea atestată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
care l-a urmat pe Grigorie IV). În timp ce Honorius III interzicea Universității din Paris studiul lui Aristotel (iar în 1225 ordona arderea pe rug a cărții lui Scotus Eriugena „De divisione naturae”), Frederic II trimite Universității din Bologna operele de logică și filosofie ale lui Aristotel, pe care el pusese anume să fie traduse, din arabă și greacă, în limba latină. De altfel, în timpul său, au funcționat puternice centre de traducere și de transcriere a manuscriselor la Palermo, Napoli și Salerno
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pe 28 mai 1912, un brevet de invenție pentru preparatul său, înregistrat în SUA cu nr. 1027790. Efectele înregistrate la om au fost variabile, unele clinic favorabile, dar nedocumentate biochimic. Singurele date biochimice au fost câteva glicozurii determinate fără o logică precisă. Alte efecte (probabil de tip hipoglicemie, sau de septicemie datorată lipsei de sterilitate a produsului său) au fost considerate de tip „toxic” (cu moartea pacientului tratat), fapt care a condus la abandonarea totală a subiectului (138-140). În SUA, efecte
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
realizeze extirparea totală a pancreasului la câini și să determine apariția sindromului diabetic; ei nu fac decât să confirme ceea ce stabilise înainte observația clinică. Cercetările experimentale ulterioare au avut ca scop explicarea faptelor de observație.” Din acest text rezultă limpede logica gândirii lui Paulescu și extraordinara putere de generalizare a unor mecanisme fiziopatologice universale, intuite numai pe baza pieselor fragmentare de care științele fiziologice dispuneau la acea vreme. Tot din această perioadă (1899) datează și încercarea lui Paulescu de a izola
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
care acest martir al științei le-a avut în descoperirea insulinei, acest hormon care a fascinat și continuă să fascineze cercetătorii care se aproprie de înțelegerea esenței vieții, aceea a controlului metabolismului energetic, care susține viața fiecărei celule a organismului. Logica cercetării funcției endocrine a pancreasului, de la care a pornit planul său de cercetare, rezultă din paragraful următor, publicat în lucrarea lui sintetică din 31 august 1921, care spune: „Extirparea totală a pancreasului produce în plus de tulburările digestive trei tipuri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
obsesii ale lui Ceaușescu (Kligman, 2000), cu efecte profunde asupra creativității indivizilor și a culturii societății. în locuințele din orașe, unde distribuirea căldurii și a apei era centralizată, apa în general și apa caldă în special erau distribuite după o logică ce reducea la minimum (două ore pe zi sau o dată la două zile) această facilitate. Consumul casnic al electricității era diminuat la perioade scurte în cursul dimineții și în cursul serii, târziu, iar întreruperile totale de curent electric se petreceau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vinovaților. Dacă acest lucru nu este cu putință, copilul se va autoculpabiliza, va resimți nevoia răzbunării și va dezvolta un spirit justițiar. La adolescență, tânărul poate dezvolta un comportament violent generalizat sau particularizat pe care îl va motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
durata specifică traumei, iar al șaselea impune evaluarea funcționalității persoanei. Capacitatea copilului de a face față traumei depinde de reziliența sa, construită pe: abilitățile cognitive ale copilului (acestea influențează capacitatea de a înțelege, de a găsi sensul, de a stabili logica și succesiunea evenimentului, de a construi povestea evenimentului); prezența celor cu care copilul este familiarizat (orice eveniment stresant determină comportamentul de apropiere de figura de atașament); prezența unor alte persoane semnificative pentru copil, din afară familiei; capacitatea copilului de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sentiment de vinovăție a determinat la Aurelia un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atât la impunerea francezei ca limbă universală (pentru că fraza se articulează în mod natural în funcție de ordinea logică a gândirii), cât și la constituirea unui dispozitiv poetic bazat pe dimensiunea orizontală a discursului. Frazarea, aranjarea elementelor verbale în propoziție, ritmul și logica înlănțuirii cuvintelor sunt captate în dispozitivul operei ca determinare esențială a unei literarități obținute fără contribuția unei științe a poeziei. Tot ce se spune se transformă în literatură în virtutea modului natural-valoros în care se articulează axa succesivităților. Oricine face fraze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
căreia îi spune, inspirându-se din prelucrarea metalelor, "pilitură" ori "floare de fier"57; iar ca să denumească versurile proaste, care nu merită să fie reținute, folosește un termen asemănător: "vraful dibuirilor sterpe"58. E destul de ușor de înțeles care e logica din spatele acestui imaginar. Și pentru folcloristică, și pentru genetică, tema dominantă e aceea a unei materii verbale care "rămâne". Într-un caz, e vorba de ceea ce rămâne după distrugerea istorică a unui text pierdut în integralitatea sa; în celălalt e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
crea în mod continuu. Barbu Paris Mumuleanu nu e plătit ca scriitor, nu acționează într-un cadru specializat în producția de literatură și scrie pe furate, atunci când circumstanțele i-o permit. Poezia se naște în existența lui intermitent, după o logică a accidentului: ocazia marchează improvizația și improprietatea unei vieți care nu era destinată literaturii. Putem vedea însă aici, în această subliniere obsedantă a oportunității, un sens al interogațiilor și căutărilor într-o cultură literară care se face din "nimic". Figura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
deplasare radicală. În primul rând, prin abandonul "ideii de geniu". În virtutea unei lungi practici de reflecție, geniul a fost tratat ca o idee platoniciană construită transnațional, prin acumularea contribuțiilor mai multor culturi de-a lungul secolelor și dinamizată în funcție de o logică internă (diferența dintre genius și ingenium în antichitate, distincția dintre geniu și talent în secolul al XVIII-lea etc.). A fost direcția principală de reflecție în marginea genialității pe parcursul ultimei jumătăți de secol. Chiar și o cercetare recentă, cum e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Literații operează cu cifrele cele mai mari posibile 8. Ca să obțină "milioane de români", ei adună nu numai toată populația din cele două principate, ci și pe aceea din regiunile istorice sau chiar din enclave. E o diferență importantă în raport cu logica statisticilor oficiale: guvernanții vor să știe care e masa plătitorilor, care sunt categoriile care pot să aducă venit în visterie sau dimpotrivă care sunt clasele privilegiate. Ei vor avea tendința să contabilizeze nu cifra generală a locuitorilor țării, ci cifrele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mă aventurez într-o analiză amănunțită a acestor idei, care provin la Heliade Rădulescu din lecturi franțuzești, amestecând în grade variabile temele originale și compilațiile. Se poate însă observa faptul că geniile apar aici ca o clasă, aranjați în funcție de o logică serială. Concret, cursul de istorie a literaturii e conceput ca o amplă colecție de "geniuri": e mai întâi seria autorilor moderni sau antici, în care intră Homer, Lucrețiu, Juvenal, Tacit și mulți alții; e apoi seria profeților biblici, a lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
oricărei activități. Înainte de a examina mai îndeaproape mecanismul de producție al acestei genialități, să mai observăm că saint-simonismul a impus un mod de investire a indivizilor bazat pe capacitățile cognitive. Geniali sunt cei inițiați în ordinea lumii, care îi înțeleg logica internă sub una dintre expresiile ei fenomenale: lege, fire, natură, sens etc. Numai cel care cunoaște "legea" are putere de anticipare. Poate fi vorba de o lege a istoriei presupusă de ființa națională a unui popor, de o lege a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
începutul articolului despre Țichindeal: În momentul acestei profunde amorțiri, providența d-zeiască, care veghează neîncetat preste destinele popoarelor, își reîncepe misiunea sa și organele sale esecutive sunt bărbații științelor, adevărații luminători ai poporului, apostolii esmiși în lume"85, amestecă două logici imaginare distincte. Una religioasă, care încadrează dinamica anticipării într-un scenariu mesianic, al "alesului" care anunță o nouă ordine. Cealaltă raționalistă, care determină aceeași temă a anticipării prin progresul cunoașterii. E un suport democratizant care sub aparența unei figuri a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al "alesului" care anunță o nouă ordine. Cealaltă raționalistă, care determină aceeași temă a anticipării prin progresul cunoașterii. E un suport democratizant care sub aparența unei figuri a unicului, a "alesului", ascunde o reprezentare a rațiunii triumfătoare, bazată pe o logică a progresului inevitabil. Sigur că această basculare era prevăzută de doctrina saint-simonismului: cel "ales" să conducă societatea spre viitor e cel care cunoaște legea progresului științific și tehnologic. E însă important de subliniat în ce măsură chiar și în această versiune schematică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ipostazelor naturii. Pentru înțelegerea acestei idei și mai ales a modului ei de funcționare, mă sprijin pe explicațiile date de Jacques Rancière, probabil cele mai clare de care dispunem în prezent. În La chair des mots (1998) filosoful francez demonstrează logica încarnării Verbului: acțiunile unui personaj devin poezie în măsura în care valoarea lor descriptivă e dublată de una profetică. Exemplul pe care îl dă e cel al unui episod biblic, arca lui Noe99. Ca fapt biografic, arca e obiectul unei fabricații și ea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și Moise, nu corpul poeților și profeților și sapienților umanității, ci întregul ideilor, doctrinelor, geniului, talentului acestora, sufletul lor, viața lor ce străbătură secolii [...] noi toți la câți ne serveau de exemplu faptele și geniurile părinților noștri 101. În aceeași logică, Heliade Rădulescu presupune existența unor lanțuri de oglindiri. Faptele dintr-o ficțiune se răsfrâng în faptele unui erou care la rândul lor se reflectă în faptele dintr-o altă ficțiune. "Poezia încarnată" operează în buclă: fiecare nou corp îl articulează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anonimi: În câți însă și mai câți poezia stă latentă, fără a se manifesta, nici prin daltă, nici prin penel, nici prin note, nici prin vorbe sau versuri, nici însuși prin fapte serioase sau care plac simțurilor?"106. În aceeași logică a democratizării, puțin mai jos, pe aceeași pagină, evocă "poezia" feminității. Exemplul e interesant pentru că presupune poetizarea unei ipostaze generice, trecând de la individualități la "clase", și în plus subliniază o figură a marginalității sociale: " Acele vergini ce în delirul celui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scriitorului și o întreagă literatură a momentului, admițând virtual pe oricine. Îi scotea pe autori din spațiul genialității, ca să îi lase înăuntru pe toți ceilalți. Cea de-a doua observație decurge oarecum din prima. Poezia încarnată în viață subîntinde o logică a imitației. Un ins devine "poetic" în măsura în care identitatea lui devine reproductibilă, susceptibilă de a fi proiectată asupra altora. Poezia nu se constituie decât în măsura în care biografia lui se schematizează și devine paradigmatică în raport cu alte destine, în măsura în care gesturile lui funcționează alegoric. Spre deosebire de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămâne presupunerea oarecum neobișnuită că numele propriu ar trebui să însemne ceva. Heliade Rădulescu procedează la tălmăciri, ca și cum ceva din natura poeziei ar trebui să se imprime în numele poetului. "Poet al aricilor" sau "un arici poet" nu e, după această logică, o ironie nejustificată și în raționamentul lui Heliade Rădulescu ea se leagă de o anume particularitate a textului liric: "Domnul Ariciulescu obicinuiește cam des a înghimpa urechile cu apostrofe fără loc" și mai încolo " Apostroful e bună urichelniță adeseori, dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]