17,095 matches
-
dar în cazul vieții rurale. Totuși, în general, artiștii baroci francezi, practicau o moderație clasică, ceea ce conferea echilibru, claritate și armonie lucrărilor lor. Acest lucru este vizibil atât în cazul subiectelor clasice redate de către Nicolas Poussin (1594 - 1665) sau la peisajele onirice ale lui Claude Lorrain (1600 - 1682), artiști care și-au petrecut cea mai mare parte a vieții în Italia. Jusepe de Ribera (1591 - 1652) și Francisco de Zurbarán (1598 - 1664) au preluat tenebrismul lui Caravaggio, dar fiecare în mod
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
de Caravaggio; ulterior, în lucrari ca "Autoportret" (1659, Iveagh Bequest, Kenwood House, Londra), afișează tehnica clarobscurului și profunditate psihologică. Alți pictori olandezi au fost: Frans Hals (c. 1580 - 1666) și Jacob Isaackszoon van Ruisdael (1628? - 1682), care au realizat splendide peisaje. Numeroși alți artiști au excelat în teme ca: scene, portrete, viața cotidiană spre incantarea reprezentanților clasei mijlocii care le comandau și care stfel deveneau patroni de artă. Printre aceștia se remarcă Johannes Vermeer (1632 - 1675), ale cărui lucrări, cum ar
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
dar și din călătoriile întreprinse în Orientul Mijlociu. Tehnica sa de a diviza culorile (utilizarea de picături fine de pigment pur) este reluată ulterior de impresioniști la sfârșitul secolului al XIX-lea. Alți pictori romantici francezi și-au îndreptat atenția către peisaje pitorești și scene sentimentale ale vieții rurale. Unul din aceștia a fost Jean-François Millet (1814-1875), care asemeni multor mari artiști, s-a stabilit în satul Barbizon, lângă Paris. Printr-un sentiment de adorație față de natură, acesta transforma țăranii în adevărate
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
s-a stabilit în satul Barbizon, lângă Paris. Printr-un sentiment de adorație față de natură, acesta transforma țăranii în adevărate simboluri creștine. Jean-Baptiste Camille Corot (1796-1875), și acesta vizitator frecvent al Școlii de la Barbizon, înfățișează aspectele lirice ale naturii prin peisaje caracterizate printr-o tonalitate argintie a culorilor. Și în Anglia înflorește pictura peisajelor romantice. Debutul are loc la începutul secolului al XIX-lea cu operele lui John Constable (1776-1837) și Joseph Mallord William Turner (1775-1851). Deși diferiți ca stil, cei
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
față de natură, acesta transforma țăranii în adevărate simboluri creștine. Jean-Baptiste Camille Corot (1796-1875), și acesta vizitator frecvent al Școlii de la Barbizon, înfățișează aspectele lirice ale naturii prin peisaje caracterizate printr-o tonalitate argintie a culorilor. Și în Anglia înflorește pictura peisajelor romantice. Debutul are loc la începutul secolului al XIX-lea cu operele lui John Constable (1776-1837) și Joseph Mallord William Turner (1775-1851). Deși diferiți ca stil, cei doi erau preocupați de redarea efectelor de lumină și a atmosferei. Deși avea
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
viața rurală liniștită. Turner s-a orientat către sublimul fenomenelor naturii dezlănțuite. Modul în care utiliza culorile și reda lumina avea să influențeze impresionismul francez de mai târziu. Cel mai mare pictor romantic german a fost Caspar David Friedrich (1774-1840). Peisajele au constituit modul său favorit de a se exprima. A combinat transcendentalul imaginii cu misticismul religios, înfățișând pământul, natura suferind transformări și mai ales în situații-limită, cum ar fi în lumina dimineții sau a amurgului sau în condiții de ceață
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
imaginii cu misticismul religios, înfățișând pământul, natura suferind transformări și mai ales în situații-limită, cum ar fi în lumina dimineții sau a amurgului sau în condiții de ceață etc. În mod similar, Philipp Otto Runge și-a dedicat cariera reprezentării peisajelor mistice. Primul pictor american cu adevărat romantic a fost Washington Allston (1779-1843). Picturile sale sunt misterioase, meditative, evocative sau înclinate către reverie poetică. Ca și alți romantici, s-a inspirat din religie și din literatură. În perioada 1820 - 1880, se
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
cu stilul academic predominant în acea perioadă - toate acestea au contrariat atât publicul, cât și criticii de artă. Abia peste două decenii, Claude Monet (1840-1926), devenit lider al mișcării impresioniste, dobândește justa recunoaștere a valorii sale. Tema sa predilectă este peisajul, pe care îl redă în diferite anotimpuri și stări ale vremii. Surprinde efectele sclipitoare ale luminii asupra copacilor, dar și strălucirea monotonă a urmelor de pași în zăpadă. Ultimii ani ai carierei îi dedică redării splendorii grădinilor, mai ales celei
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
mai ales celei din jurul casei sale de la Giverny, unde puternica strălucire a luminii și culorii dau senzația inedită de evanescență. Alți mari inovatori ai impresionismului au fost Camille Pissarro (1830-1903) și Pierre-Auguste Renoir (1841-1919). Motivele favorite ale lui Pissaro erau peisajele, scenele cu râuri, strada pariziană și muncitorii aflați la lucru. Renoir are aceleași teme ca și Pissaro sau Monet, dar realizează și un mare număr de portrete și nuduri-femei, care devin foarte celebre. Spre deosebire de ceilalți impresioniști, care se ocupau de
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
1882-1963) și Maurice de Vlaminck (1876-1958). În cadrul acestui curent artistic, pictorii sunt preocupați de redarea sentimentelor, a senzațiilor subiective și nu a realității exterioare. În Germania, au apărut succesiv două grupări expresioniste: Inspirați de abordarea geometrizantă a lui Cézanne a peisajelor și naturilor statice, între 1907 și 1914, Pablo Picasso (1881-1973) și Georges Braque (1882-1963) dezvoltă stilul cubist. Acest nou stil va domina lumea artistică a secolului al XX-lea, evidențiind pictura plană, a suprafețelor și respingând perspectiva tradițională a distanței
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
de la sol la tavan. Tematica este foarte bogată, de la scene din viața cotidiană (petreceri, dansuri, întreceri sportive) până la ritualuri de cult sau de înmormântare. Personajele sunt statice sau surprinse în diferite mișcări în funcție de acțiunea desfășurată. Se încearcă o încadrare în peisaj și chiar o așezare pe etaje a personajelor (perspectivă etajată) pentru a sugera adâncimea. Linia neagră conturează accentuat formele, culorile sunt așezate în pete uniforme, fără nuanțări care să dea impresia de volum. În perioada Regatului de Mijloc se observă
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
apogeu, mai ales în timpul dinastiei a XII-a, când cultura atinge o strălucire maximă. Reprezentările artistice ies în evidență prin splendoare și somptuozitate. Sub domnia lui Mentuhotep II are loc reînnoirea stilului arhitecturii funerare, când proporțiile devin mai modeste. În peisajul montan al Tebei, mastabalele dispar treptat, aceste monumente funerare fiind înlocuite cu "hipogee" (construcții subterane săpate în pereții stâncilor) sau "semihipogee". Se continuă tradiția construirii templelor, atât funerare, cât și de cult. În fața templelor se ridicau obeliscuri, care aveau rolul
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
de arbori sau tijele florale. Astfel avem coloane: Mentuhotep al II-lea, ajutat de arhitectul Senmut, a edificat vastul complex funerar situat în zona Deir el-Bahri ce urma să-i fie loc de veci. Ansamblul arhitectonic, integrat foarte bine în peisaj, se compune din mai multe edificii. Se remarcă templul ca o platformă scobită în stâncă, la care vârful colinei alăturate ține loc de piramidă și utilizarea peristilului. Interiorul templului este decorat cu reliefuri înfățișându-l pe faraon în compania divinităților
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
zidurile acestuia sunt înfățișate artistic diverse evenimente politice, precum victoria acestui faraon împotriva "popoarelor mării", dar și desfășurarea unor ceremonii religioase. Ca încercare de revenire la vechile tradiții, în Perioada Târzie se înregistrează o aparentă înviorare morală și artistică în peisajul istoric al Egiptului, aflat în epoca declinului său. Se copiază statuile din perioada Regatului Vechi, basoreliefurile caută să se inspire din cele care împodobesc anticele mastabale. Dar ultima licărire a artei egiptene, nu va regăsi forța și vigoarea vremurilor străvechi
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
după niște formule de execuție specifice și, din acest motiv, toate personajele par a fi gemene.Acestea sunt utilizate pentru decorarea palatelor și a templelor.Temele pot fi: subiecte mitologice sau din viața cotidiană, personaje imperiale sau militare, naturi moarte, peisaje sau motive ornamentale geometrice, florale, figurative etc.Măiestria artei picturii și a mozaicului este dovedită și de reușita creării iluziei realității . Exemplificări: FARAEDITSECTIUNE
Arta romană () [Corola-website/Science/315165_a_316494]
-
continuă de stațiuni și comunități rezidențiale. Aceasta este o destinație turistică populară, existând mulți vizitatori din România, Germania, Marea Britanie, Rusia, Țările Scandinave, Franța, Europa Centrală și de Est, din Golful Persic, Israel, și din alte țări, atrase de climatul favorabil, peisajul pitoresc și de prețurile rezonabile. sunt deservite de Aeroportul Internațional Varna și regulat de mai multe linii de autobuz de la Varna prin sistemul de transport public - autobuzele 9, 89 și 109 sunt conectate la gara Varna, 209 și 309 sunt
Nisipurile de Aur () [Corola-website/Science/315184_a_316513]
-
Radu Almășan. Acesta renunță la facultate în anul 1 pentru a se dedica complet noului proiect. În scurt timp îl cooptează pe Victor "Solo" Solomon, chitarist de mare talent cu care mai colaborase anterior. Solo era o cunoscută figură în peisajul muzical din Brașov datorată în special activității cu trupa de hard rock "Conexiuni". La sugestia lui Solo este cooptat Victor "Vichi" Stephanovici -un fost chitarist de punk reprofilat ca basist. Împreună înregistrează un demo ce avea ca scop atragerea de
Bosquito () [Corola-website/Science/315180_a_316509]
-
în apa rece ca gheața. Îndemănarea subacvatică se contrazice puternic cu mișcările neîndemâmatice de la nivelul solului. Această specie de pinguin clocește în colonii mari, în regiunile de coastă din aria sa de răspândire. Aici vara cresc puține plante, iar iarna peisajul este acoperit de un strat continuu de zăpadă. Pinguinul regal carnivor este un vânător îndemânatic, ce prinde pești cu ciocul său recurbat și tăios. Excrescențele prezente pe partea interioară a faringelui și pe limbă, permit prinderea sigură a prăzilor alunecoase
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
fustă ridicată", 1911). Dar cum spunea el însuși, "într-o operă erotică există totodată și o fărâmă de sacru". Acest fapt se reflectă, printre altele, în compoziția de mari dimensiuni intitulată "Îmbrățișare" (1917) sau în "Pereche de femei îmbrățișate" (1914). Peisaje Încă de la începuturile carierei sale, Schiele este interesat de natură. Pictând peisaje în aer liber cu influențe cert impresioniste, începe să zărească în natură ilustrarea procesului de trecere de la viață la moarte și-și transformă peisajele într-o "oglindă a
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
există totodată și o fărâmă de sacru". Acest fapt se reflectă, printre altele, în compoziția de mari dimensiuni intitulată "Îmbrățișare" (1917) sau în "Pereche de femei îmbrățișate" (1914). Peisaje Încă de la începuturile carierei sale, Schiele este interesat de natură. Pictând peisaje în aer liber cu influențe cert impresioniste, începe să zărească în natură ilustrarea procesului de trecere de la viață la moarte și-și transformă peisajele într-o "oglindă a sufletului". În tabloul "Patru copaci" (1917), unul din castani și-a pierdut
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
de femei îmbrățișate" (1914). Peisaje Încă de la începuturile carierei sale, Schiele este interesat de natură. Pictând peisaje în aer liber cu influențe cert impresioniste, începe să zărească în natură ilustrarea procesului de trecere de la viață la moarte și-și transformă peisajele într-o "oglindă a sufletului". În tabloul "Patru copaci" (1917), unul din castani și-a pierdut deja ornamentul efemer, iar frunzele celorlalți copaci sunt ruginii, semn că în scurt timp vor cădea. Trunchiurile copacilor marchează delimitarea pe verticală a spațiului
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
unul din castani și-a pierdut deja ornamentul efemer, iar frunzele celorlalți copaci sunt ruginii, semn că în scurt timp vor cădea. Trunchiurile copacilor marchează delimitarea pe verticală a spațiului, căreia îi corespunde orizontalitatea liniilor ce sugerează pământul și cerul. Peisajele urbane, cum sunt reprezentate în ciclul de tablouri cu case din Krumlov, nu corespund unor redări realiste, artistul asociază după bunul plac clădiri și străzi, fără nici o considerație față de perspectivă și volum. În aproape toate tablourile, pictate de regulă din
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
în clasa profesorului Tony Robert-Feury, iar în iunie 1997 este admis la Academia de Arte Frumoase din Paris în atelierul profesorului Jean-Léon Gérôme. Îl interesează pictarea tablourilor cu naturi moarte realiste și interioarele domestice. Mai târziu, Vuillard va picta deasemenea peisaje sub formă de mari panouri decorative. În 1889, Maurice Denis îl convinge să se asocieze unui grup de artiști dizidenți din Academia "Julian", care realizează opere impregnate de simbolism și spiritualitate, grup care se autoproclamă confreria ""Les Nabis"". Paul Sérusier
Édouard Vuillard () [Corola-website/Science/318673_a_320002]
-
fotografice. Inițiator și fondator al Societății fotografice din Șerbia (SFS). A scris reportaje, eseuri, texte pentru cataloagele expozițiilor personale sau colective. Alte pasiuni: istoria și etnopsihologia. Aplică toate tehnicile fotografice, de la cele mai vechi la cele digitale. Subiecte abordate - viața, peisaje, moștenirea spirituală, studiu. Definește abordarea să că "Un semn al spațiului meu." După aprecierea eminentului jurnalist și editor sârb Zoran Bogavaț, , cercetând prin munca să înțelesurile cele mai subtile ale fotografiei și plătind cu viața acest lucru, pătrunde în străfundurile
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
mai frumoase stațiuni ale Mediteranei. Zona de litoral din sudul Barcelonei se numește Costă Daurada (coasta de aur), cu plaje mărginite de palmieri, iar cea din nord se numește Costă Brava (coasta neîmblânzita) și Costă Maresme, caracterizate de diversitatea de peisaje.. Dintre stațiunile sale, se disting câteva: Salou, ca cea mai mare de pe coasta, cu o atmosferă caldă și o viață de noapte dezvoltată; reperul simbol al stațiunii- este promenada cu palmieri care se află chiar lângă plajă. La Pineda și
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]