18,182 matches
-
a lungul veacurilor, de ctitori: un epitaf al Mântuitorului, brodat în fir, din anul 1793; o icoană împărătească ferecată în argint, din anul 1803; două icoane din 1804; vitraliile Bisericii, datând din anul 1909; medalioane exterioare din mozaic, executate de pictorul Eugen Profeta. Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1789-1875) a dăruit Bisericii Oțetari, după restaurarea încheiată la 1866, o falangă dintr-un deget al Sfântului Mare Mucenic Haralambie (89 d. Hr. - 10 februarie 202 d. Hr.), cel mai longeviv sfânt creștin. Părinții
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
(n. 20 august 1950, Întorsura Buzăului, Covasna), pictor român. "„Pictură lui e liniște în substanțialitatea ei (...) La primitivii italieni, la un Giotto, Masaccio, Uccello, Piero della Francesca, pentru a cita pe scurt, măi întâlnim o asemenea liniște a formei, o corporalitate compactă, o solemnitate a figurilor incompatibile cu
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
obiectelor alese cu grijă de o aură magică, prevestitoare și incitantă pentru contemplator. Să le privim cu încântare, ca făcând parte din ființă noastră secretă”." (Gheorghe Vida) "„În naturile sale statice, Coltofeanu ne demonstrează concepția să aproape mistica față de obiecte. Pictorul ne propune, prin insolita lui aventură creativă, o filosofie sui-generis a facerii continue, precum schivnicul care, în însingurarea lui, este înconjurat de plăsmuiri care, sub vremelnicia unor forme materiale, poartă duhul lumii purificate”. (Corneliu Antim) "„Pictură lui Coltofeanu e mai
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
ecou al lumii sacralizate, al cărui punct de plecare îl constituie respectul pentru tot ceea ce conține universul. „Naturile statice“ valorifica minimalul în încercarea de a oferi o imagine a „fenomenalității fără fenomen“. Piatră, scoică, melcul, carafa sunt simbolurile alese de pictor pentru a sugera ciclicitatea universului, aceasta facere continuă care se petrece în conștiința fiecăruia. Una dintre picturi prezintă cochilii spiralate care stau pe fire de iarbă, punând astfel lumea sub semnul echilibrului în dezechilibru. „Glif universal al temporalității, cum îl
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
în unghi la partea superioară) în pereții estici ai celor două nișe. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte pronaosul de naos și a fost zugrăvit în anul 1853 de cantorul Ioan Caminschi din Poieni-Solca (care cuprinde scenele din martiriul Mântuitorului) și
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
pictate în ulei. Icoanele din partea de sus a catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
catapetesmei sunt pictate în stil neobizantin de către zugravul Ion ot Burdujeni, în ulei pe pânză. Celelalte icoane de pe catapeteasmă sunt pictate în ulei pe lemn de tei, în stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Silvia Elena Radu (n. 30 iunie 1935, în satul Pătroaia) este un sculptor și pictor român, personalitate de prim rang a artei plastice românești. Silvia Elena Radu este soția sculptorului român Vasile Gorduz. Aerul ei trist, da îngurajator prin unghiurile care strâng, dar și oferă, creează tonusul care o susține. Înaintează stând, primește oferind, implacabila
Silvia Radu (sculptor) () [Corola-website/Science/317104_a_318433]
-
înălțimea întâiului etaj. El a fost refăcut de mai multe ori în decursul timpului, fiind supraînălțat și înglobat unui grup de construcții. Etajele superioare ale turnului s-au prăbușit la 17 februarie 1585 și l-au îngropat sub ziduri pe pictorul Johann David ce lucra la zugrăvirea bolții. Ca urmare, în perioada 1586-1588 s-au efectuat o serie de lucrări ample de reconstrucție. Deasupra gangului de trecere din Piața Mică în Piața Mare se află încastrată în zid o placă de
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
-lea, prima dată în anul 1719 de către Magistratul orașului apoi in anul 1750, când s-a luat decizia înlocuirii acoperișului în formă piramidală ascuțită cu unul mai ieftin, scund. După cum reiese din acuarela "Târgul anual de la Sibiu în 1789" a pictorului Franz Neuhauser, acoperișul turnului era construit în formă piramidală scundă, cu ruptură de pantă, cu patru turnulețe la colțuri. Și acesta a fost înlocuit între anii 1824-1826 când s-a adăugat ultimul etaj și s-a refăcut acoperișul care a
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre pomenirea veșnică, la anul 1807”". Lăcașul de cult a suferit mai multe lucrări de reparații în decursul timpului. O primă reparație s-a efectuat în anul 1864. Cu timpul, starea bisericii a început să se deterioreze, după cum remarca
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn, iar bolțile sunt zugrăvite în culori simple. Biserica are în patrimoniul său patru evanghelii, trei icoane de valoare artistică, precum și două epitafuri mai vechi fără an și fără numele donatorului sau al pictorului.
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți aflându-se icoane pictate pe lemn sau sticlă. Singura parte pictată a edificiului este catapeteasma, unde se află icoane pictate în ulei, în stil bizantin, de către un pictor anonim. Lăcașul de cult nu deține obiecte de valoare artistică și istorică, biserica nefiind restaurată niciodată.
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
inclusă de Ministerul Culturii și Cultelor într-un program de restaurare a picturii interioare și exterioare. Proiectul a fost finanțat la început de japonezi, apoi de Ministerul Culturii și Cultelor. În restaurarea edificiului s-au implicat specialiști din România: arheologi, pictori restauratori, istorici de artă, arhitecți, ingineri, precum și un număr de studenți de la Universitatea Keiō, veniți pentru practică. Cu acest prilej, au fost efectuate și unele săpături arheologice, în urma cărora au fost descoperite câteva artefacte: inelul sigilar al lui Dragotă Tăutulovici
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
5cm, bătută pe șipci de brad. Toate elementele componente din lemn au fost fixate numai în îmbinări clasice din lemn, fără piese metalice. Iconostasul de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Stolniceni-Prăjescu a fost conservat și restaurat în anii 1999-2002 de către pictorul restaurator Stelian Onica (n. 1955). Elementele componente din lemn au fost tratate împotriva atacului biologic cu soluție de tip “romalit”. Pe acoperiș a fost amplasată o instalație completă de paratrăsnet. În scopul readucerii monumentului la forma inițială și pentru punerea
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
ci cu tăiatul lemnelor și cu creșterea animalelor. Lemnele le vindeau la Cacova. A existat în biserică și o colecție de cărți scrise cu chirilice, dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești, plăcuțe metalice cu nume precum Vuc, Boru
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
dar se zice că au ajuns în străinătate. Chivotul datează din 1892, fiind pictat de pictorul N. Hașcă și donat de familia Tudor Drugărin. Evanghelia a fost tipărită în 1929. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de Mihai Mustață, un pictor profesionist născut chiar la Calina. Pe scaunele împărătești, plăcuțe metalice cu nume precum Vuc, Boru, Putnic, Trifu, Mustață. Din cele trei clopote funcționează două. Sistemul constructiv folosit pentru edificarea bisericii, întâlnit și la alte biserici bănățene este cunoscut sub numele
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
răsucită și rozete); peretele este înalt cât un stat de om și are trei despărțituri. Catapeteasma bisericii este veche și are icoane pictate pe lemn. Unele icoane conțin inscripții în limba slavonă și se presupune că ar fi opera unui pictor rus.
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
vechii bisericuțe”" după cum remarca Al. H. Simionescu. Biserica "Sf. Arhangheli" a ars în anul 1921, ea fiind restaurată în 1957. Pereții interiori ai bisericii vechi, inclusiv turla și bolțile, au fost tencuiți și pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Specialistul Dumitru Agachi a observat în anul 2004 că structura de rezistență a bisericuței de lemn era degradată cu o tendință de generalizare și de evoluție spre starea de precolaps. Cauzele degradării au fost considerate instabilitatea
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
altar, catapeteasmă de lemn închisă cu uși împărătești lucrate artistic, simbolizând vița de vie cu ciorchini de struguri. Pe perete deasupra ușii de intrare din pronaos în naos, în interiorul naosului, se găsește pisania scrisă în anul 1885, noiembrie 30, de pictorul Ion Oprișan din Dobrița-Gorj. În exterior are pridvor deschis, iar deasupra, susținută pe patru stâlpi, închisă cu blane, se găsește turla cu clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn situată în partea stângă a tindei. A fost
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
În anul 1916 a fost jefuită de trupele de invazie germane, iar în anul 1925 a fost restaurată prin osteneala enoriașilor, cumpărându-se și odoare și un clopot nou. Cu această ocazie s-a refăcut și pictura la frontispiciu de pictorul N.Colonițiu, dar din cauza materialului prost întrebuințat la pictură, aceasta s-a distrus, abia putându-se observa. În anul 2004 biserica a fost electrificată și s-au efectuat reparații interioare și exterioare.
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
ajuns din nou acasă prin jertfelnicia familiei Micula și prin purtarea de grijă p. c. Cristian Ifrim. Biserica a fost strămutată de meșteri maramureșeni conduși de dl. Bârlea Vasile; a fost pictată în stilul picturii populare din sec. 18 de pictorii: Octavian Ciocșan, Mihail Nistor, Voica Gheorghe, Cherulescu Eugen și Alin Toader. La data de 7. 9. 2008 p. s. Sofronie Dricec episcopul Oradei a săvârșit slujba de târnosire înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Bunul Dumnezeu să răsplătească
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
n. 3 septembrie 1938, București) este un artist decorator român. Opera să artistică include lucrări de grafică, desen, colaj, tapiserie, pictură. este una dintre doamnele artei contemporane românești, operele sale fiind premiate cu numeroase premii naționale și internaționale. este soția pictorului Ion Stendl. Nenumărate tufe de trandafiri, diafan colorate; fățiș de boschete de la griul cel mai pâl până la verdele-negru. Poteci ce aduc la sculpturi năpădite de flori și licheni aurii. Printre ramuri văd inorogi cu cornul dungat în alb și roșu
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
Orsini, realizare a artei secolului al XVll-lea. Au urmat apoi Grădinile Secrete, intilnite în lumea arabă, cu farmecul lor surprinzător, înconjurate de ziduri, grădini ale paradisului, aflate într-un contrast total cu natura din preajma. O călătorie în Franța, la casa pictorului Monet, îi deschide un alt univers fabulos, cel al grădinii de la Giverny, acolo unde în ultimii douăzeci și cinci de ani ai vieții sale Claude Monet a contemplat și a pictat grădină, dar mai ales lacul cu nuferi, un fel de grădină
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
tempera grasă”, de Emil Goțiu din Ilia. Execuția registrului icoanelor împărătești, asociată cu ampla renovare din 1802 (tradiția locală îi conferă caracterul de rectitorire), a fost atribuită zugravului de la Valea Lungă, pe nume Ioan (era poreclit, probabil, Urean cel Tânăr); intervenția “pictorului” Franz din Toc (jud. Arad), din anul 1904, nu a alterat, de această dată, calitatea execuției originale. Lăcașul apare menționat în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1805 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773).
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]