17,708 matches
-
ei, oarecare strălucire ceremoniei de înmînare a decorației militare orașului Verdun. Ceremonie deosebit de emoționantă. Trecînd pe străzile mărginite de grămezi de cărămizi ce marcau locul caselor distruse, am ajuns în curtea primăriei, unde, în fața primarului și a populației adunate, am rostit discursul ce însoțea înmînarea decorației acestui oraș martir. În subteranele cetății, ultim adăpost intact pe durata asediului, ni s-a oferit dejunul de onoare. Pelerinajul la osuarul din Douaumont, la tranșeele unde avusese loc lupta la baionetă, trecînd într-un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Bastions, dotat cu o încăpătoare sală de ședințe (așteptînd să intre în posesia palatului somptuos, care nu a servit decît pentru a ratifica actul de deces al Societății Națiunilor). Toți acei Caruso ai tribunei își țineau cuvîntările bine întocmite și rostite cu pricepere căci trebuie să recunoaștem că O.N.U. de astăzi nu oferă o pleiadă de talente oratorice și de oameni de stat care să se apropie măcar, fie și pe departe, de cei cu care se putea mîndri
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cuvinte așternute pe hârtie, cuvintele românești sortite, pentru a fi publicate, să fie înghițite de cuvintele franțuzești ale traducătorului meu. Era o metamorfoză pe care n-o prea puteam controla, iar eu nu existam decât ca un nume - greu de rostit - pe coperta unei cărți... Recunosc că nu eram animat de ambiția de personaj schillerian a lui Cioran care se simțea prea mare într-o țară prea mică! Țară mică și o limbă neștiută de nimeni. Dar e mai complicat. Mie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
judecător, asta nu înseamnă că scriitorul trebuie comparat cu un inculpat... Ar fi o aberație, nu-i așa? Un inculpat care nu are dreptul decât să răspundă la întrebările tribunalului. Așezat în boxa acuzaților, așteaptă, flancat de polițiști, să se rostească verdictul. N-ar fi exclus ca tocmai din cauza acestui abuz metaforic să fie unii tentați, poate chiar inconștient, să considere că un scriitor nu poate, nu are dreptul moral să intervină în discuția critică. Mai ales dacă, direct sau indirect
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
salveze pentru posteritate. — Acum devii tu megaloman! mă trage Pastenague de mânecă, dar cine mă mai poate opri... — Ai dreptate! Ar trebui să nu mai vorbesc și să nu mai scriu despre el. Pur și simplu să nu-i mai rostesc numele. — E deja cam târziu! Numele voastre vor fi legate pentru totdeauna în istoria literaturii. — Ar fi fost oricum legate, grație revistei de la Ploiești. — Care revistă de la Ploiești? Prin 1967, Ștefan Bănulescu a încercat să creeze o revistă la Ploiești
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
iar când dispune de nițel timp liber se uită, firește, la televizor... Cum se poate exprima atât de brutal, de parcă ar fi Goma adresându-se președintelui Iliescu? Eu nu m-aș încumeta. Nici numele n-am curaj să i-l rostesc. Dacă se supără!... Și așa nu se prea scrie despre cărțile mele. Lui Pastenague îi dă mâna. Soarta lui literară nu depinde de criticii români. Pe de altă parte, de la o vreme încoace s-a apucat și el să scrie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și auzea adeseori oamenii spunându-și "El este". În mod evident, această dăunătoare paranoia îi provoca o suferință intensă. Odată ce gândul i se cristaliză, Saphiq deveni un om bântuit. Dacă se urca într-un autobuz, risca să audă pe cineva rostind fraza de care se temea cel mai mult: "Este el!"; la fel și în magazine. Nu mai era în siguranță nicăieri. Aproape orice vorbă auzită pe stradă, de exemplu: "Nu-i ăsta tipul care...?", "Sunt sigur că l-am mai
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
țigani pe cei din peluza adversă. Pentru asta, s-au folosit de Bug, crezînd că e trupa hip-hop din Pantelimon, nu rîul de la care Regina Elena a întors din deportare coviltirele țiganilor. Și de Ion Antonescu. Oare cîți știau că rostesc numele șefului statului român care a fost condamnat la moarte pentru că n-a dat țara pe mîna lui Stalin, și nu pe al divei de la Andre, pe care tot Antonescu o cheamă? martie 2002 PSD în Grupa Mondială Politicul a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să spună că el nu e autorul nici unei presiuni politice, iar în postul de radio pe care-l conduce libertatea de opinie a angajaților nu este îngrădită. Ar fi cea mai mare dezamăgire a publicului ca Ilie Năstase să nu rostească aceste așteptate fraze. Dacă va tăcea, înseamnă că acceptă compromisurile. Evenimentele de la Europa FM îngrijorează. Puternicilor zilei nu le convine libertatea de opinie, probabil pentru că mulți dintre ei s-au aflat în structuri de conducere și pe vremea Secției de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fireturile militare atîrnă pe piepturi vînjoase, care au asudat în arenă, vipuștile freamătă deasupra unor gambe care s-au încleștat cu cele ale lui Bobby Charlton sau Pele. Înălțații în grad sînt mîndri, Cornel Dinu îmbracă ținuta de gală și rostește, deloc metafizic, un „Servesc Patria“ profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un afiș de-a dreptul genial. Sub titlul Le choc des cultures, ar fi putut să apară o galerie de la Luvru în contrast cu o colecție de apucături românești. Sau o pagină de frontispiciu a editurii Gallimard lîngă o filă cu elucubrațiile rostite în fiecare seară de scriitorii orali ai fotbalului mioritic de esență pură. Asta ne ar fi plăcut? Cu siguranță, nu! însă, dacă în loc de scripcar ar fi fost un Dracula rînjit, cu fața de făină albă, cu colții de plastic, plimbat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Meciul Danemarca-Suedia, ̀încheiat cu 2-2, a lăsat Italia acasă și a calificat în sferturile Europeanului ambele națiuni nordice. Acest blat celebru deschide o nouă perspectivă incorectitudinii clasice românești. încercați să beți toată zeama dulce din citatul de mai sus, rostit de un existențialist pînă în măduva oaselor, veritabil Sartre de Bălcești al secolului XXI. Dintre ghilimele rezultă că, unde nu e interes, diviziunea celulară încetează și se moare cu frenezie. Dar ce înseamnă interes? Dacă l-am întreba pe același
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ținut aproape 20 ore în fotoliu și, practic, dispariția subspeciei de homo sapiens obișnuite să consume fotbal la radio. Acea categorie socială, acum monument al naturii, era foarte bine definită în trecut. Gheorghe Minoiu se afla la pupitru în studio, rostea pe ton ceremonios clasamentul, apoi comuta legătura. Sebastian Domozină vorbea înflăcărat de la Craiova, cînta efectiv golurile lui Oblemenco și nu uita să amintească momentele cheie ale coacerii pepenilor de la Dăbuleni. Glasul lui Nicolae Secoșan venea sobru de la Timișoara, odată cu judecarea
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
era măsurată altfel, iar starletele dance nu se plîngeau la ore de vîrf că fanii le afumă ușa de la apartament. Acum, radioul de stat se vede fără obiectul muncii. Practic, nu mai există transmisiuni alternative, așa că „Minutul și scorul“, clișeul rostit timp de 40 de ani, se va auzi din ce în ce mai stins. Nu vor mai exista acele ferestre deschise de apartament prin care duminica după-amiaza transmisia răzbătea în tot cartierul. Șirurile de oameni mergînd spre stadion cu un aparat în mînă, cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a sa e una de vacanță, că, dacă primește o palmă, dă imediat un pumn, că nu poate să citească, adormind după două-trei pagini. Abilitatea jurnalistului a contribuit din plin la conturarea personajului, acesta fiind adus în ipostaza de a rosti adevăruri care, spuse de altcineva, i-ar fi stîrnit fără îndoială iritarea. Un miliardar după care atîrnă o cohortă de nevolnici, în așteptarea salvatoarei sute de dolari. Un om extrem de bogat, a cărui mamă se pitește sfielnică după ușă, complexată
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și cel care pătrundea în fotbal acum cîțiva ani. Să faci apologia Serviciilor Secrete și să spui la televizor că românii care o duc greu trebuie să se consoleze cu viața de apoi sînt două mostre de lipsă de inspirație rostite de Becali, cu ajutorul cărora Hurezeanu a definit certitudinile și ezitările personajului său. Față de debutul impetuos în viața publică, Gigi Becali a suferit o metamorfoză în bine. A constatat că politicienii nu sînt stăpîni, ci simpli prestatori de servicii. A priceput
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cînd îi dezavantajează arbitrul. octombrie 2003 2012 toamna, ploua mărunt Proiectul europeanului româno-maghiar e ceva între glumă de gust îndoielnic și cacealma electorală. „Președintele Federației Maghiare mi-a spus că ar fi încîntat să organizăm împreună Europenele din 2012.“ Cînd rostește această frază, Mircea Sandu are aerul că o și crede. Așadar, Euro 2012 în România și Ungaria, sau, în fine, în Ungaria și România. În spiritul dreptului universal promovat de UEFA, dar mai ales în spiritul milenarei prietenii dintre cele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
viață și moarte, cea a "prezentului", romanii adăugau în mod conștient ritualului funerar dimensiunea narativă a eroicului, "spuneau povestea", priveau trecutul glorios în/ prin ochii lui eterni. Comunitatea caută permanent cuvântul absolut despre care vorbea Borges, cuvântul care rezumă universul, rostind de pe pragul care în sine nu există, adică acest prezent, o poveste despre un timp care în sine nu a existat (un prezent de altă dată), dar care, tocmai prin actul de a-l descrie, ea îl transformă cu adevărat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
document, imagine sau legendă orală). Imaginarul colectiv este modul de a depozita timpul și "marea poveste" a existenței unei comunități. Poate că el este cuvântul care rezumă universul, pentru un povestitor colectiv, al cărui "palat" ar pieri dacă s-ar rosti ultima silabă sau ar dispărea ultima imagine. Cu acest înțeles, timpul trecut este un "filosofem"−vector al imaginarului. Dacă prin filosofem înțelegem o unitate minimală funcțională într-un sistem de gândire, element care ține atât de formă, cât și de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
istoriile sale (II 53), ar fi început odată cu Homer și cu Hesiod − cel care îi conferă poetului o funcție religioasă, chiar de sacralizare a trecutului. El are capacitatea dovedită de a mulțumi, chiar de a încânta zeitățile și de a rosti "adevărul". Dacă înlocuim, nu simbolic, ci practic, rolul poetului cu cel al ceremonialului imperial, fastuos și dramatic, constatăm că semnificațiile din vechea Grecie se regăsesc nealterate la romani, la altă scară și la alt nivel de creație, colectivă, nu individuală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
comunitar deosebit, dedicat ei (calendarul activităților zilnice se modifica în mod obligatoriu) și o manifestare amplă de forțe civice colective (se impunea de aceea un atent control al lor). Procesiunea, pompa funebris, și orația, laudatio funebris (Polibiu VI 53, 4), rostită de un fiu, de un părinte sau de cineva foarte apropiat (Benoist 112), amintesc de ritualurile grecești rezervate nobililor. Pentru epitaphiós lógos, oda închinată martirilor, se poate face trimitere, spre exemplu, la discursul ținut de Pericle
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
speranța de a controla și propria lor imagine din viitor. De la rigoarea și interiorizarea nobilului roman, la dramatismul grupului statuar renascentist − nu întâmplător, conceput pentru a fi chiar monumentul funerar al artistului −, în principal imaginarul a fost cel care a "rostit" discursul colectiv despre "putere". De aceea am pus în paralel, prin imagini, cele două lumi, romană și bizantină (sau influențată de aceasta); între ele, ca o "punte" către renașterea care prefațează societatea modernă, am ales să așez reprezentarea de către Giotto
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
acestei operațiuni, după retragerea celor două mâini care s-au intersectat întru strângere secvențială, eu trec la o nouă etapă din succesiunea actului filantropic corporal ce apelează camaradul suferind, etapa adresării întru expresia vociferată, glăsuirii prin luarea de cuvânt. Atunci rostesc către prietenul meu: Condoleanțe! Desigur, o astfel de afirmație este un punct solar de maximă intensitate expresivă dinspre care pot radia o multitudine de expresii limitrofe, dar ceea ce importă aici este doar survenirea ei gravă și apăsată. Formulă de adresare
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unul dintre cele mai elocvente momente din istoria marilor religii ce exemplifică situarea diurnă religioasă a conștiinței umane îl constituie intrarea în Ierusalim a lui Hristos, ce a precedat calvarul Răstignirii. Tradiția evanghelică ne spune că expresia cea mai semnificativă rostită de mulțimea ieșită să întâmpine sosirea mesianică a fost: Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului! Sensul termenului Osana a cunoscut în paradigma rostirii aramaice, evoluția de la statutul de formulă prin care era solicitat ajutorul Divinității la cel
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ființei umane de marasma și extensiile negative ale păcatului inițial, reprezintă cazuri de conștiințe religioase diurne, conștiințe-făclii ce au luminat, prin asumarea credinței, dăruindu-li-se revelația fragmentară a transcendenței zeului ce există și însoțește constant destinul omului. Ei au rostit Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului! din mijlocul tensiunii credinței lor, credință ce le-a impus desprinderea de talazurile agitațiilor terestre. Ei rostesc această exclamație plutind mistic peste mulțimea celorlalți interesați, doar din perspectiva mundană, de apariția
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]