16,504 matches
-
la explicarea ratelor de prezență la urne a votanților din Slovacia, care erau semnificativ mai mari decât media din regiune (Cześnik, 2009). Dar, fiindcă ratele prezenței la vot erau deja ridicate și datorită faptului că în 1994 și în 1998 alegătorii s-au prezentat la urne din teamă că Mečiar va reveni la putere, este dificil să considerăm aceste evenimente o consecință pozitivă fără echivoc a populismului său. Polarizarea asociată populismului naționalist al lui Mečiar a avut, fără îndoială, un efect
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rezolvat problema, în special în domeniul corupției încetățenite, are legătura mai mult cu opțiunile guvernării lui Fico, decât cu potențialul rol de remediu al populismului în direcția identificării și reducerii corupției. - Intensitatea competiției. Populiștii arată înspre problema apatiei și dezamăgirii alegătorilor, în vreme ce adversarii lor se tem de o competiție politică prea extinsă și prea pasională. Mečiar a aprins noi pasiuni care le întreceau pe cele rămase după schimbările politice din 1989 și după destrămarea Cehoslovaciei, dar pasiunile au început să scadă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aprins noi pasiuni care le întreceau pe cele rămase după schimbările politice din 1989 și după destrămarea Cehoslovaciei, dar pasiunile au început să scadă în intensitate în timpul celui de-al treilea mandat al lui Mečiar, iar rata de participare a alegătorilor la vot a înregistrat scăderi semnificative. Fico a căutat să câștige mandatul prin readucerea votanților frustrați înapoi în masa electorală, iar pentru o vreme partidul chiar a folosit eticheta "A treia cale" ca pe o modalitate de a atrage pe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
s-ar putea, de fapt, să-și permită această mișcare fără a-și pune în pericol democrația (cu toate că nu fără riscuri personale pentru cei considerați ca nefăcând parte din "popor"). Experiența Austriei și a altor state europene occidentale sugerează că alegătorii aflați în contexte politice supra-instituționalizate ar putea opta pentru partide noi pentru a pune capăt blocajului politic și pentru a pompa energii noi în sistem, cu toate că, procedând astfel, uneori înseamnă acceptarea atingerii de drepturile anumitor grupuri etnice și sociale. Experiența
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
suspciuni privitoare la existența unei agende partizane (Carothers, 2010: 69). Cu alte cuvinte, a face față populismului este o sarcină complicată pentru că implică, de regulă, apărarea unui anumit model de democrație, care nu este în mod necesar împărtășit de toți alegătorii din lume. Desigur că acest aspect pune problema bazelor normative și istorice ale însuși conceptului de democrație liberală (Koelble și Lipuma, 2008). În cele din urmă, ar fi greșit să gândim că forțele populiste acționează doar la nivelurile subnaționale și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legată, în special, de corupție a achizițiilor publice. Alocarea corectă, transparentă și în interesul cetățenilor a banilor publici este un deziderat al luptei anticorupție; • decizia aparține unor „decidenți aleși”, care în mod permanent sunt supuși unei duble presiuni, atât din partea alegătorilor, care au „pretenția” de a li se satisface la un nivel cât mai înalt trebuințele, cât și din partea profesioniștilor, care cunosc toate aspectele care ar putea face benefică o achiziție. Uneori părerile părților menționate pot fi contradictorii. Și aceasta nu
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
cerințelor umane și de timp pentru pregătirea și derularea achiziției; − identificarea costurilor și necesităților umane și de timp pentru îndeplinirea și administrarea contractului. De exemplu, în operațiunea de prioritizare a necesităților, entitățile publice locale ar trebui să consulte comunitatea, cetățenii (alegătorii) fiind cei mai în măsura să cunoască nevoile lor și ale comunității din care fac parte și, de asemenea, să apeleze la experiența specializată a unor colegi sau consultanți externi. Programul anual al achizițiilor publice se întocmește în mai multe
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
partide și 10% pentru coaliții, în timpul alegerilor legislative din 2000. Unele formațiuni politice au fost, astfel, eliminate de pe scena națională, după ce au obținut scoruri relativ ridicate la scrutinurile locale. Această nonstructurare a votului, caracteristică alegerilor locale, arată o înclinație a alegătorilor spre persoane cunoscute, considerate cel mai apte să administreze afacerile comunității, dincolo de marile sensibilități politice. În același timp, numărul mare de partide înscrise în alegeri (în 2000, 98 de formațiuni politice și-au prezentat listele de consilieri locali) pune probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
provine, în cele din urmă, dintr-un număr redus de voturi exprimate în favoarea lor ceea ce conferă mai multă autoritate poziției lor în structurile locale decât reprezentativitate democratică. De unde, termenul de „baronii locale”1 care spune mult mai mult. Contractul dintre alegător și ales rămâne, într-o manieră generală, extrem de fragil, cu atât mai mult cu cât numeroși oameni politici migrează, în perioada postelectorală, spre alte partide, în particular spre partide de guvernământ. Conform unui studiu publicat de Asociația română ProDemocrația, această
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ProDemocrația, această migrație atinge proporții importante: 22% dintre primarii aleși în 2000 își schimbaseră după un an apartenența politică inițială, 82% dintre ei optând pentru PSD, partidul de la putere. Această stare de fapt nu face decât să întărească bariera dintre alegători și aleși și să crească neîncrederea populației în politică. În ceea ce privește alegerile prezidențiale din România, importanța lor vine din faptul că, de fiecare dată, ele coincid cu alegerile legislative și senatoriale. În România, lipsa de transparență a pasajului 1989 condiționează structurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
regăsi din nou față în față. Clivajele societății românești au rămas aceleași? Sondajele politice au arătat că România electorală nu s-a schimbat în acești opt ani. În ciuda refacerii imaginii sale, partidul lui Ion Iliescu a rămas partidul al cărui alegători se găsesc mai ales în sate și fac parte din straturile cel mai puțin instruite ale populației. Adrian Năstase a reușit să recupereze electoratul captiv al lui Ion Iliescu și, mai ales, acea categorie care din 1992 a votat constant
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1992 a votat constant cu partidul postcomunist, ce promitea stabilitate. În ceea ce privește Alianța Dreptate și Adevăr, compusă din Partidul Democrat și Partidul Național-Liberal, aceasta și-a reluat rolul de opozant principal jucat în 1996 de Convenția Democratică din România, ai cărei alegători se găsesc mai ales în straturile dinamice ale societății. Această analogie arată că nu a existat o schimbare semnificativă în ceea ce privește clivajele la nivel intern. Diferența în 2004 este constituită de consensul larg între partide față de obiectivele politicii externe. În timpul campaniei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
afectat rezultatele cu aproximativ 5%. Ele au cerut Biroului Electoral Central să deschidă o anchetă. Principala asociație română de apărare a drepturilor civice, Pro Democrația, a precizat că a fost „invadată de plângeri având ca obiect iregularitățile”. Acestea includ transportul alegătorilor în autobuze în mai multe birouri de vot, utilizarea urnelor mobile, dispariția câtorva sute de buletine de vot sau, mai mult, existența listelor electorale care permiteau votarea de mai multe ori. „Scrutinul este cu mult mai strâns decât am fi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dispariția câtorva sute de buletine de vot sau, mai mult, existența listelor electorale care permiteau votarea de mai multe ori. „Scrutinul este cu mult mai strâns decât am fi putut gândi” a afirmat Cristian Preda, politolog la Universitatea din București. Alegătorii lui Corneliu Vadim Tudor au jucat deci un rol decisiv în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ce s-a derulat pe 12 decembrie și în care s-au confruntat primul-ministru Adrian Năstase și primarul Bucureștiului Traian Băsescu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rezultatelor, Adrian Năstase a declarat: „Faptul că noi am câștigat legislativele și Băsescu prezidențialele demonstrează că există două Românii: una urbană, în dezvoltare, cu o societate liberală, care așteaptă din partea statului oportunități mai degrabă decât sprijin, pentru ea au votat alegătorii lui Băsescu. Cealaltă Românie, rurală, compusă din persoane în vârstă și sărace care au nevoie de ajutor nu atât pentru dezvoltare, cât pentru supraviețuire: aceste două Românii au nevoie de a fi reprezentate”. Noua hartă politică a României Alegerile locale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fost reportate sub sigla acestei uniuni create anul trecut, care pare să fi câștigat credit după alegeri. Marile clivaje au rămas aceleași, chiar dacă actorii s-au schimbat. Sondajul efectuat de Institutul Irecson arată că Adrian Năstase adună 44% dintre sufragiile alegătorilor din zonele rurale, în timp ce 25% îl aleg pe Traian Băsescu. Raportul este inversat în mediul urban: Năstase 32%, Băsescu 37%. Nivelul de educație pare să facă diferența netă între cei doi candidați. Năstase ar fi ales de 52% dintre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să facă diferența netă între cei doi candidați. Năstase ar fi ales de 52% dintre cei care nu au urmat decât școala primară și de 50% dintre cei care au terminat gimnaziul. Aici pierde Băsescu mult: 13% dintre potențialii săi alegători nu au urmat decât școala primară și 20% gimnaziul. Printre cei care au urmat studii liceale sau mai mult, distribuția este aproape egală, aproximativ 33-35%, dar raportul se inversează pentru segmentul celor care au urmat studii superioare - 29% (licee) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de tipul: „Ce produse preferi, din următoarea listă?”, „Așezați descrescător, în ordinea preferinței, următorii candidați la președinție”, „În cazul în care ar câștiga următoarele alegeri, cu care dintre următoarele partide sunteți de acord ca UDMR să facă alianță politică?” (pentru alegătorii UDMR, care sunt rugați să aleagă dintr-o listă de partide prezente în alegeri) și așa mai departe. Scalarea multidimensională este bazată pe comparații între obiecte. Datele de similaritate nu includ judecăți de valoare (în termeni de „bun” sau „rău
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Deși cifrele mai recente par a fi mai sigure, și acestea pot fi privite cu ochi critic; un exemplu În acest sens ar fi diferența dintre corpul electoral la nivelul anului 2000: la data alegerilor locale (04.06.2000), numărul alegătorilor Înscriși pe liste era de 15.641.534, pentru ca cinci luni mai tîrziu, cu ocazia alegerilor generale (26.11.2000), corpul electoral să crească la 17.699.727 de alegători (sursa: BEC). Această diferență este inexplicabilă și impune o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anului 2000: la data alegerilor locale (04.06.2000), numărul alegătorilor Înscriși pe liste era de 15.641.534, pentru ca cinci luni mai tîrziu, cu ocazia alegerilor generale (26.11.2000), corpul electoral să crească la 17.699.727 de alegători (sursa: BEC). Această diferență este inexplicabilă și impune o serie de semne de Întrebare cu privire la veridicitatea surselor utilizate. O posibilă metodă de a evita sau, cel puțin, a minimaliza semnele de Întrebare referitoare la sursele statistice ar fi Îmbinarea metodei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
biroului electoral județean*): i. Starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării**): *) Conform art. 19^7 alin. (4), la pct. h al procesului-verbal se vor menționa și situațiile în care: a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare și speciale; ... b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate diferă de numărul total de buletine de vot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211513_a_212842]
-
sectorului municipiului București*): i. Starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării**): *) Conform art. 19^7 alin. (4) la pct. h al procesului-verbal se vor menționa și situațiile în care: a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare și speciale; ... b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate diferă de numărul total de buletine de vot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211513_a_212842]
-
votare din străinătate*); i. Starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării**): *) Conform art. 19^7 alin. (4) la pct. h al procesului-verbal se vor menționa și situațiile în care: a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare și speciale; ... b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate diferă de numărul total de buletine de vot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211513_a_212842]
-
secțiilor de votare și a modelului ștampilei cu mențiunea "VOTAT" care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009. **) La pct. j al procesului-verbal: - se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente și tabelele prevăzute la art. 7 din Legea nr. 370/2004 , cu modificările și completările ulterioare; - se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215607_a_216936]
-
secțiilor de votare și a modelului ștampilei cu mențiunea "VOTAT" care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009. **) La pct. j al procesului-verbal: - se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente și tabelele prevăzute la art. 7 din Legea nr. 370/2004 , cu modificările și completările ulterioare; - se menționează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215607_a_216936]