16,776 matches
-
Lanham: Rowman & Littlefield. Blondel, Jean (1970). Votes, Parties and Leaders. London: Penguin. Bourdieu, Pierre (1980). Le capital social: notes provisoires. Actes de la Recherche en Sciences Sociales 31: 2-3. Coleman, James S. (1988). Social Capital in the Creation of Human Capital. American Journal of Sociology 94: 95-119. Coleman, James S. (1990). Foundations of Social Theory. Cambridge: Harvard University Press. Comșa, Mircea (2006). Cultură, participare și opțiuni politice. În Sandu, Dumitru (coord.). Viața socială în România urbană. Iași: Polirom. Crozier, Michel, Huntington, Samuel
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Beverly Hills: Sage. Verba, Sidney, Nie, Norman N. și Jae-on Kim (1978). Participation and Political Equality. A Seven Nation Comparison. New York: Cambridge University Press. Verba, Sidney, Schlozman, Key Lehman și Henry E. Brady (1995). Voice and Equality. Civic Volunteerism in American Politics. Cambridge: Harvard University Press. Verdery, Katherine (1991). National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceausescu's Romania, Berkeley: University of California Press. Voicu, Mălina și Bogdan Voicu (2003). Volunteering in Romania: a rara avis. În Dekker, Paul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
urmărească o focalizare pe un singur câmp de analiză dintre cele abordate în actuala lucrare. Apărarea antirachetă poate fi un astfel de subiect, un domeniu care a devenit în mod particular relevant pentru securitatea României odată cu participarea la proiectul aliat/american de dezvoltare a unui sistem de apărare antirachetă. IOAN MIRCEA PAȘCU Cuvânt înainte Prima întrebare pe care o ridică o astfel de temă poate fi relevanța acestui subiect după sfârșitul Războiului Rece, când dublul aspect al armelor nucleare, de amenințare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
interzicerea testelor nucleare, reducerea, în continuare, a arsenalelor nucleare ale SUA și Rusiei, aplicarea unui acord care să prevadă că nu se va recurge de prima dată la o armă nucleară. Ceva mai recent, în 2008, Federația oamenilor de știință americani a publicat un raport privind doctrina nucleară a SUA, fundamentat pe ideea președintelui Barack Obama privind necesitatea dezarmării nucleare, susținând că actualul potențial nuclear al SUA nu este doar inutil, ci și periculos pentru America însăși. Raportul Federației oamenilor de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
securității proprii, ar fi putut afecta interesele unor state democratice. Doctrina Truman combina descurajarea militară cu elemente politice, strategice și economice, concretizate în Planul Marshall, prin care SUA încerca să consolideze lumea non-sovietică prin încurajarea libertăților politice și prosperității economice. Americanii au oferit ajutor economic întregii Europe, inclusiv URSS, dar aceasta a declinat oferta pentru ea și sateliții săi (...) S-a ajuns, astfel, la o dezvoltare separată a țărilor din Vestul și Estul Europei, iar inițiativa americanilor de a reface Europa
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
politice și prosperității economice. Americanii au oferit ajutor economic întregii Europe, inclusiv URSS, dar aceasta a declinat oferta pentru ea și sateliții săi (...) S-a ajuns, astfel, la o dezvoltare separată a țărilor din Vestul și Estul Europei, iar inițiativa americanilor de a reface Europa occidentală a pus capăt oricăror speranțe ale rușilor de a obține vreo victorie în Vest16. La momentul lansării Doctrinei Truman, SUA deținea, deja, armament nuclear operațional, beneficiind de un avantaj tehnologic important față de URSS, ca urmare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
hobbseiană anarhică, în care legile și regulile internaționale nu prezintă garanții și în care securitatea veritabilă, apărarea și promovarea unei ordini liberale depind încă de posesia și exercitarea forței militare 89. Astfel, Robert Kagan devine autorul celebrei formule, conform cărei americanii sunt de pe Marte și europenii de pe Venus, în ceea ce privește problemele strategice și internaționale majore. Faptul că Europa este cantonată în idealism, optând pentru o lume kantiană, denotând o optică strategică diferită de cea a SUA, este, potrivit lui Kagan, dovedit de reacțiile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
regiune la alegere. Un protocol adițional, semnat în anul 1974, a redus numărul de locații la una, însă a ridicat plafonul înzestrării la 100 de interceptori și 100 de instalații de lansare. Sovieticii au hotărât să-și protejeze Capitala, iar americanii și-au plasat interceptorii în jurul bazei de lansare a rachetelor balistice intercontinentale de la Grand Forks (Dakota de Nord). Mai târziu, SALT 2, semnat pe 18 iunie 1979, la Viena, de către Jimmy Carter și Leonid Brejnev, prevedea o limită de 2
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
for refuzase să discute despre acord în lunile martie-aprilie 1999, în semn de protest față de bombardamentele NATO din Iugoslavia. Tratatul, însă, nu a intrat niciodată în vigoare, Rusia condiționând decizia sa de menținerea în vigoare a Tratatului ABM, din care americanii s-au retras în 2002. În martie 1997, președinții Bill Clinton și Boris Eltin au fost de acord cu începerea negocierilor pentru START 3, după intrarea în vigoare a START 2, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Rusia s-a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
această problemă în fața colegilor americani. Dacă ar fi să fie dezvoltate până la un anumit nivel, mijloacele antirachetă, prin natura lor, sunt capabile să distrugă paritatea, motiv pentru care Rusia nu va crea un sistem global de apărare antirachetă similar celui american 195. Sistemul de apărare antirachetă nu este singurul punct sensibil din dialogul ruso-american centrat pe aplicarea tratatului din 2010, la fel de problematice fiind armele tactice americane aflate pe continentul european, modificarea echilibrului nuclear strategic, precum și posibilitatea ca locul armelor nucleare să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
puțin destabilizatoare, iar adjunctul secretarului Consiliului de Securitate rus, general Iuri Baluevski, s-a plâns că așa numitele concesii făcute de Statele Unite în timpul negocierilor pe tema reducerii armei nucleare nu au provenit din dragostea de pace, ci din faptul că americanii sunt capabili să ucidă folosind arma convențională de precizie 196. Serghei Lavrov a lansat avertismente și cu privire la potențialul nuclear al aliaților SUA Marea Britanie, Franța, Israel. Greutatea specifică a acestui potențial comun crește pe măsura reducerilor ruso-americane. La fel ca și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
față de Iran, la cele ale Statelor Unite, dar a avut un efect contrar, distanțând Europa de America, angrenându-le într-o dispută aprinsă, inutilă, în privința încercărilor Congresului de a aplica legi în afara granițelor Americii 219. Majoritatea țărilor europene contestau, însă, argumentele americanilor privind programele iraniene de producere a armelor nucleare și terorismul susținut de Iran și optau pentru menținerea a ceea ce considerau a fi cel mai eficient mod de a influența politicile Iranului: dialogul critic generat în 1997, când un tribunal german
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
textul legii se făcea referire explicită la Rusia, care începea să fie acuzată, frecvent, de Washington pentru relațiile de cooperare cu Teheranul. Legea îi dădea drepturi președintelui SUA, fără a-l obliga, să impună sancțiuni sau să suprime ajutorul militar american țărilor care furnizau Iranului materiale ce puteau servi la construirea de arme nucleare, chimice, biologice sau de rachete. La acel moment, comunitatea informativă americană știa că Iranul urmărește intens să achiziționeze materialul fisionabil și tehnologia necesare transformării acestui material în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
americane și cele sud-coreene (august 2008), drept repetiție la un atac nuclear preventiv asupra Coreei de Nord271. La data de 11 ianuarie 2010, Coreea de Nord a sugerat organizarea de convorbiri de pace între semnatarii armistițiului războiului coreean: Comandamentul ONU condus de americani de la Seul, China și Coreea de Nord. Deși Coreea de Sud a refuzat să semneze armistițiul, Seul-ul și Washington-ul insistă asupra includerii Coreei de Sud în cadrul oricăror negocieri de pace. Prin propunerea sa de pace, Coreea de Nord încerca să preia inițiativa în pregătirea pentru revenirea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SUA în contextul păstrării actualului regim de securitate internațională, al consolidării și nu înlocuirii instituțiilor existente, ceea ce aduce în discuție Rusia, doritoare a unui sistem de securitate nou, definit de un tratat de securitate destinat înlăturării monopolului în domeniu. Pentru americani, securitatea este scumpă: lovituri fulgerătoare globale cu arme non nucleare și apărarea antirachetă, ce poate fi realizată în cooperare cu Rusia, dar prin sisteme independente. De partea cealaltă, este dorită mai multă securitate cu bani mai puțini (Konstantin Kosaciov), iar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
trecerea de la impunere la consens. O opinie diferită era exprimată, însă, de Zbigniew Brzezinski, potrivit căruia, chiar dacă SUA aveau acordul Rusiei, decizia de desfășurare a acestui sistem, cel mai probabil în Alaska, ar determina nemulțumirea Chinei, care va considera decizia americanilor, în mod firesc, ca fiind îndreptată, în primul rând, împotriva ei. Acest lucru va spori tensiunile chino-americane și va accelera eforturile Chinei de a-și moderniza capacitățile nucleare ICBM. De asemenea, un aranjament cu Rusia nu va contribui cu nimic
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SUA trebuie să revizuiască Tratatul privind apărarea antirachetă, dat fiind că măsurile de descurajarea nucleară din perioada Războiului Rece nu mai sunt suficiente și, o dată cu apariția unor noi amenințări la adresa păcii, se impune o nouă concepție 354. Echipe de diplomați americani au declanșat o inițiativă amplă pe plan internațional pentru prezentarea și dezbaterea intențiilor președintelui G. Bush, referitoare la sistemul de apărare antirachetă în Japonia, China, Coreea de Sud, la cartierul general al NATO, Marea Britanie, Franța, Olanda, Germania, Danemarca, Rusia, Ucraina. Aceștia au
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
375. Mai mult, China a efectuat un test experimental cu o rachetă cu rază lungă de acțiune (8.000 kilometri), într-o demonstrație de forță ce a vizat, în primul rând, Taiwanul și contracararea proiectului de apărare antirachetă pe care americanii doreau să-l realizeze în zonă376. Încă dinainte ca SUA să adopte decizia de a denunța Tratatul ABM, anul 2000, an în care Vladimir Putin a preluat președinția la Kremlin, se anunța a fi un început al marilor manevre ale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
atâta timp cât Washingtonul nu făcea dovada că acest sistem nu era în contradicție cu Tratatul de Neproliferare Nucleară 383. După opozițiile făcute manifeste de Rusia, China, Canada și Franța, în februarie 2000, la Munchen, de data aceasta între experții europeni și americani pe probleme de securitate, s-a declanșat o controversă cu privire la politica comună de apărare, dotarea forțelor armate și preconizatul sistem antirachetă. În timp ce partea americană critica noul proiect privind Identitatea Europeană de Securitate și Apărare, susținut de Germania, menit să confere
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de state, a unor noi sisteme de apărare antirachetă, iar Rusia va putea depăși sistemele de apărare antirachetă existente până în 2010 2015389. Proiectul, denumit Samoderjeț, va priva de orice șansă cel mai nou complex american antirachetă Patriot, PAC-3, pe care americanii intenționează să-l includă în sistemul național de apărare antirachetă 390. Astfel, Moscova va fi protejată, începând din 2005, de un nou sistem de apărare antiaeriană S-400, în viitor, acesta urmând să devină sistemul de bază pentru forțele armate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a rachetelor în Kaliningrad, inclusiv cu punctarea faptului că anunțul respectiv a fost făcut de către Dimitri Medvedev în ziua în care, în SUA, se anunța victoria în alegeri a noului președinte. Rogozin considera atitudinea Rusiei mult mai onestă, atâta timp cât, spre deosebire de americani, nu se susține că amplasarea rachetelor în Kaliningrad este necesară pentru a-l lovi pe Ben Laden. Potrivit oficialului rus, era o glumă faptul că rachetele planificate a fi staționate în Polonia vor contracara pericolele venite din Iran, întrucât acest
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
creeze un sistem comun de apărare antirachetă împreună cu Europa și NATO, care să ofere întregii Europe, precum și S.U.A., siguranță de 100%, declarând că propunerea sa va evita crearea unui dezechilibru de forțe strategice care ar rezulta din planul avansat de americani 423. Propunerea Rusiei referitoare la crearea unui sistem comun european de apărare antirachetă a fost făcută cunoscută de ministrul rus de Externe, Igor Ivanov, care a susținut, la Moscova, o conferință de presă în cadrul căreia, anunța că, după îndelungate ezitări
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
statele poziționate la vest de Rusia. În egală măsură, NATO trebuie să-și asume obligații analoage în sectorul sau sectoarele sale: dacă cineva va dori să lovească în noi prin Europa, tot ce va zbura trebuie să fie doborât de americani sau de membrii NATO438. Potrivit ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, această variantă de compromis a fost gândită de Ministerul rus al Apărării, iar conducerea Alianței și statele membre și-au exprimat disponibilitatea de a o discuta. Dmitri Rogozin a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
va fi abordată în cadrul contactelor cu partenerii americani și europeni. De asemenea, purtătorul de cuvânt al ministerului, Andrei Nesterenko, afirma că este vorba de o hotărâre pripită în domeniul apărării antirachetă în Europa, criticând lipsa de transparență a românilor și americanilor, dat fiind că despre hotărârile de principiu asupra scutului american în Europa s-a aflat nu de la partenerii de la Washington sau București, ci prin intermediul presei. Andrei Nesterenko consideră că această abordare nu corespunde viziunii de parteneriat pe picior de egalitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Vitali Tepliaev, " Cine amenință, la ora actuală, Rusia", Argumenti i facti, nr. 47, 16 noiembrie 1997. General-colonelul Albert Makoșov, deputat al Dumei de Stat, era de părere că Rusia ar putea fi obligată să renunțe la racheta SS-18, pe care americanii o numesc Satana, pentru Rusia, ea fiind un înger-păzitor! Ori, în cazul în care rușilor le va rămâne (...) o singură rachetă SS-18 care va zbura, atunci, se poate spune, cum spun americanii: rușii ne vor ajunge și în mormânt. 365
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]