20,606 matches
-
lui Rosetti expune tensiunea dintre elită și masa comunității, anticipând reflecția lui Nicolae Iorga. Din trunchiul liberal conservator junimist se des prinde o ramură ideologică tradiționalistă: detașarea de rădăcini și fanatismul cu care elita se îndreaptă spre diferite modele de civilizație sunt parte din rătăcirea pe care viziunea conservatoare nu întârzie să o surprindă. Elita care guvernează, dacă nu e străină de țară în sens etnic, cum va sugera Eminescu, este golită de orice sensibilitate istorică ce iar permite accesul la
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
77.</ref> Elita pe care o generează această proliferare a simulacrelor este dominată de instinctul intelectual raționalist, dublat de o propensiune către întărirea acelei democrații bugetare evocate de P.P. Carp. Efectul secundar al acestei asimilări incomplete și imature a principiilor civilizației este ridicarea unei arhitecturi mentalitare și juridice marcate, în termeni maiorescieni, de neadevăr și inadecvare. În locul politicii de durată, ce redescoperă rațiunile de a fi ale tradiției, generația „junilor corupți“ privilegiază explozia retorică și apelul la stat ca sursă inepuizabilă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
in te lectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că nau ce pierde, tot cei mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică, și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot cei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acestea, oricine va voi să definească marele mister al existenței va vedea că el consistă în împrospătarea continuă a fondului și păstrarea formelor. Forme vechi, dar spirit pururea nou. Astfel vedem cum Anglia, care stă în toate celea în fruntea civilizației, păstrează și astăzi vechile sale forme istorice, pururea reîmprospătată de spiritul modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adâncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
individul sau comunitatea să poată interveni semnificativ. Evoluționismul junimist este contra acestei direcții pe care se fondează dogma modernității iacobine. Alternativa junimistă este hrănită, cum sa și notat, încă din epocă, de lectura și relectura tomului lui Bu ckley, Istoria civilizației în Anglia. Din textul lui Buckley, junimismul extrage pledoaria pentru limitarea puterii de decizie a statului, limitare care să fie punctul de plecare al unei revalorizări a contribuției in di viduale și comunitare. Notațiile lui Vasile Pogor pe marginea lui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și comunitare. Notațiile lui Vasile Pogor pe marginea lui Buckley constituie unul dintre puținele texte de secol XIX care se îndepărtează de o mistică a statului: pentru Pogor, ca și pentru Carp sau Maio rescu, rădăcina au tenticei evoluții a civilizației se află în acele forțe vii ale societății, forțe pe care guvernarea le exprimă, dar nu le creează. A miza pe centralitatea statului în încurajarea modernizării, a ignora semnificația descentralizării și a subestima necesitatea unui etos al autodeterminării economice sunt
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe care junimismul le apără (de la selectarea unei autentice clase de mijloc la apărarea autonomiei locale) se desprind din această privilegiere a organicității în dauna construcției impuse, prin ucaz, de către stat. Formelor fără fond le răspunde, în oglindă, vitalitatea unei civilizații care își are rădăcinile înfipte în solul istoriei și al tradițiilor. Fără îndoială guvernele sunt absolut necesare, în orice țară, pentru înfrânarea crimelor și stabilirea legilor fără de care o națiune cade în anarhie; însă toate guvernele până astăzi au trecut
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care o națiune cade în anarhie; însă toate guvernele până astăzi au trecut marginile misiunii lor și au cauzat un rău necalculabil voind a reglementa niște materii care nu cad în atribuțiile lor. Singurele servicii ce un guvern poate aduce civilizației sunt de a menține ordinea publică, de a împiedica pe cei tari să împileze pe cei slabi. Rolul guvernului este de a face progresul posibil prin măsurile enumerate mai sus; însă, de la aceasta până a zice că progresul provine de la
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cărui potențialități nu au fost epuizate. Invitația maioresciană evidențiază utilitatea prudenței ca formă liberal conservatoare de stimulare a schimbării. Revizuirea de la 1883 amenință să perturbe echilibrul fragil care se poate naște doar din lucrarea îndelungată și tenace a principiilor de civilizație. Nerăbdarea este sem nul imaturității hrănite de tentația raționalismului politic. Societățile nu se pot ordona sub impulsul 104 baghetelor magice ale politicienilor seduși de himera viitorului. Cadența progresului este un factor esențial. Vorbiți de experiența Constituțiunii de la 1866, însă nu
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
grămadă de indivizi nu e popor, precum o movilă de frunze și rădăcini uscate nu e pădure. Acest rezultat la avut în România lepădarea tradiției, lipsa de simț istoric, pripa dea ajunge, fără cultură și fără avere suficientă, la rezultatele civilizației apusene. Un copac nu poate crește decât din rădăcinile sale proprii, nu poate da decât frunzele și fructele sale proprii. Tot astfel și un popor. Frunzele și fructele de carton, atârnate pe arborul dezrădă cinat al naționalității, nu sunt un
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în pledoariile lui Carp este întoarcerea la realitate și încercarea de resuscitare a fondului organicității autohtone. În termenii lui Maiorescu, „Era nouă“ este expresia voinței de a conferi formelor importate un fond semnificativ, în acord cu solul național. Principiile de civilizație trebuie să rodească, iar potemkiniada patriotică trebuie descurajată, fără compasiune pentru lipsa de inteligență. Politica este acea îndeletnicire modestă care acordă instituțiilor șansa de a exista și de a se afirma. Misiunea junimistă este organizarea sta tului, asumată simbolic de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care evocă sunetul marilor voci conservatoare occiden tale, este de neima ginat fără acumularea de energie și de creativitate care este proprietatea. Dreptul de pro prietate este infinit mai mult decât o instituție a drep tului - este o temelie a civilizației. Distrugerea lui este debutul unei noi umanități. Însă aceste nedreptăți au avut un mare bun social: aceste nedreptăți au dat posibilitatea ca omenirea să nu se bucure numai de munca de astăzi, dar să se bucure și de munca de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în glumă că o „societate civilă” este aceea în care schimbarea de regim nu necesită o schimbare a semnelor de circulație. Definiția societății civile dată de Ernest Gellner - «sinteza rațiunii, prosperității și libertății» - ne oferă o legătură cu tradiția apuseană. „Civilizația occidentală modernă, arată Gellner, a reprezentat pariul că oamenii obișnuiți sunt capabili de rațiune dezinteresată. Autonomia și libertatea față de constrângere le cereau să se abțină de la a-și exercita forța de coerciție asupra altora, în numele moralității sau credinței. Prosperitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
valorii religioase - componentă a valorii absolute a individului - asupra instituțiilor seculare”23. Cele cinci elemente ale lui Treadgold ne oferă un program limpede de cercetare pentru istoria recentă a României, urmând a se analiza atât măsura în care cultura și civilizația românească au distilat aceste cinci elemente, cât și proporția în care ele au fost reprimate sau pervertite. Mi-e teamă că este destul de evident faptul că toate aceste cinci elemente lipsesc aproape complet din trecutul recent al României 24. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
curând decât îndatorirea mai satisfăcătoare emoțional și mai ușor de acceptat politic de a-i denunța pe alții”45. Capitalul cultural este asociat și cu un al doilea element: cadrele culturale 46. După Sowell, “împrumuturile culturale dintre națiuni și dintre civilizații demonstrează importanța istorică a capitalului uman la o scară mai largă. La nivel național, capitalul cultural include nu doar calificările specifice și deprinderile de muncă generale ale oamenilor, ci și aranjamentele instituționale și tradițiile sociale și politice care facilitează producerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ei. Ea nu le poate accepta o egalitate cu națiunea conducătoare ce constituie Statul, deoarece Statul ar înceta atunci să fie național; cea ce ar fi o contradicție a principiului ei de existență. Prin urmare, conform cu gradul de umanitate și civilizație, rasele inferioare sunt sau exterminate, sau reduse la servitudine, sau scoase în afara legii, sau puse într-o condiție de dependență [...]. Teoria despre naționalitate, prin urmare, este un pas retrograd în istorie [...]. Acordul pe care-l vizează este imposibil. Deoarece nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dezvoltare, educație], controlul nesiguranței și administrarea experimentelor, depășirea rezistenței față de inovație și diversitatea organizațională”80. Părerea mea este că românii sunt destul de întreprinzători, dar această caracteristică nu este bine canalizată în cultura română. Nu sunt clare motivele pentru care din civilizația și cultura românească lipsesc unii sau cei mai mulți dintre acești factori. Un alt program de cercetare se înfiripă de la sine, un program ce poate fi comparat cu multe dintre direcțiile indicate mai devreme de Landes și Sowell 81. 14. Virtuțile civice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
filozofic al factorilor economici și sociali”90. Mai avem și problema lansată de David Gress: “întrebarea dacă Occidentul, ca versiune postumă a creștinismului lipsită de o credință publică, care să reprezinte un liant, ar putea supraviețui pe termen lung ca civilizație laică a fost formulată, dar încă nu a primit un răspuns până la sfârșitul secolului XX. Pentru un răspuns afirmativ sunt necesare două condiții. Cea dintâi este ca religia să nu fie înlăturată ca un corp străin, ci păstrată ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-lea al PCR, din 25-28 noiembrie 1974, de însuși Nicolae Ceaușescu: „putem afirma [...] că exprimând voința și năzuințele întregii noastre națiuni, Programul partidului poate fi denumit pe drept cuvânt Programul poporului român de ridicare a patriei pe culmile luminoase ale civilizației comuniste...”. Un prim exemplu în ceea ce privește contaminarea mutuală din dubla substituție istorie - trecut poate fi cel al lui I.I. Russu. Referindu-se la populația traco-getică, autorul, dorind să realizeze o cartare a întregii literaturi în acest subiect, lansează un titlu provocator
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Fiecare dintre aceste timpuri a fost subsumat Istoriei, în sensul ei cel mai general, într-un fel de vocație imperialistă în care tot ce ține de umanitate este arondat timpului istoric, „timpului lumii”, instanța supremă în materie de curgere a civilizației. Fernand Braudel imagina timpul ca „durată lungă” a desfășurării istoriei în interiorul căruia se desfășoară fenomene istorice pe „durată scurtă”. în tomul al III-lea al monumentalei sale Civilisation matérielle, économie, et capitalisme, XVe-XVIIIe siècle, el încerca „să decupeze spațiul, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în raport cu spațiul, apoi în raport cu duratele lor”. Philippe Ariès, conducându-ne în percepțiile cele mai timpurii ale sale, lega istoria de o conștientizare acută a prezentului. încă din Antichitate, timpul a fost asimilat cu începutul: al lumii materiale, al omului, al civilizației. El mai este legat, uneori, de divinitate și de creație. De imaginarea timpului și a curgerii sale a depins și imaginarea istoriei, de la concepția greco-latină a ciclicității și până la cea liniară iudeo-creștină. Secularizarea societății, care a început o dată cu cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rusia. P.P. Panaitescu a recenzat, de asemenea, manualele școlare unice apărute în 1947, apreciindu-le pozitiv pentru că, spunea el, „prezintă pentru prima oară fenomene istorice în lumina materialismului istoric, pun pe primul plan evoluția societății, a mijloacelor de producție, a civilizației influențate de aceste premise materiale, cercetează lupta popoarelor și a claselor asuprite, răscoalele sătești și orășenești, dovedind existența luptei de clasă în toate veacurile; este o operă colectivă și folosește lucrările istoricilor sovietici - ignorate până atunci, ca și lupta de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sa, era menit să rămână unic în întreaga istorie a celor 45 de ani de exil românesc. îi uneau originile conservatoare, o educație aleasă, nostalgia după o Românie Mare și profunda convingere că Vestul european, în ciuda înaltului său standard de civilizație, nu ar fi în stare să oprească decăderea continuă a valorilor constitutive, tradiționale”. Invocând faptul că Spania era singura țară din Europa cu un regim autoritar de dreapta, autoarea apreciază că aici s-a aflat centrul vieții acestui grup, observație
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
apolitici precum Eugen Ionescu, dar și intelectuali evrei, printre care soții Anton și Eliza Cerbu, Marcel Leibovici sau I. Klein. Scopul Centrului a fost să „păstreze și să valorizeze, în cadrul activității culturale pariziene și occidentale, aspectele esențiale ale culturii și civilizației românești, atât în tradițiile lor originale, cât și în cadrul inovațiilor occidentale”. Centrul organiza conferințe publice, seminarii, expoziții, dezbateri în cadrul celor zece secțiuni ale sale, filosofie, filosofia istoriei și cultură, literatură, arte, etnologie, morfologia culturii, istoria religiilor, teologie, drept, economie și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din 1929, Aureliu Ion Popa nota că „asupra Românilor din America s-a scris destul de mult comparativ cu alte subiecte. Mai în toate cazurile - observa cu îndreptățire cercetătorul citat - autorii erau vizitatori grăbiți și superficiali ai noului continent, a cărui civilizație nu o cunoșteau. Mai în toate cazurile se substituiau zel și fraze goale patriotice studiului științific al grupului nostru românesc din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]