16,526 matches
-
subterane, numite catacombe. Acolo se rugau, acolo dădeau glas nădejdii că noua credință se va răspândi pe toată suprafața pământului. Muzica pe care omul o putea auzi pe străzile Romei nu exprima nici o credință, iubire sau nădejde și astfel primii creștini rămăseseră fără muzică... până ce, Într-o zi, Petru se ivi În mijlocul lor și Îi Învăță vechile cântece din Îndepărtata lui patrie, Orientul Mijlociu. Erau cântece frumoase, pline de suflet, care exprimau tot ce simțeau ei. Muzica aceasta nu a mai dispărut
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
una din celelalte treizeci și cinci de limbi distincte. Mai mult decît atît, indienii vorbesc douăzeci și două de mii de dialecte. Deși 80% din populație este hindusă (restul fiind în majoritate musulmani, făcînd excepție un singur stat, Keralo, unde trăiesc numeroși creștini), efectele unificatoare ale religiei hinduse sînt compromise de sistemul castelor prescris de hinduism pe la 1500 î.H. Ca și limba, sistemul împărțirii în caste duce la diviziuni adînci. Primul lucru care o demonstrează este că un număr mare de oameni
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
la politicieni, pe lista inițială predomină cei din partea stângă și extremă a spectrului; iată însă că publicul este mai generos și mai imparțial, astfel încât au apărut deja, cu destule voturi, dnii Emil Constantinescu, Teodor Meleșcanu, Petre Roman, Ioan Talpeș proaspătul "creștin democrat", și chiar Lazslo Tokes, fostul simbol al Revoluției de la Timișoara. Aceeași viziune imparțială poate fi regăsită și în alte domenii. În lumea sportului, s-a înscris la expirați d-l Cornel Dinu, iar în zona culturii dnii Augustin Buzura
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
altul, toate degetele mâinii (mai ales ale celei stângi). Primele trei degete participau la acte simbolice cu un caracter predominant sacru și benefic. Dovadă în acest sens este faptul că tocmai ele intră în alcătuirea crucii, folosită în rugile majorității creștinilor, care reprezintă un străvechi gest ritual-religios precreștin. Dacă astăzi semnificația crucii, formată cu cele trei degete, este Sfânta treime, la popoarele vechi, împreunarea lor simboliza o interacțiune și o îngemănare activă a trei principii: degetul mare (policele) - Venus (înmulțirea rodnică
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a contribuit la apariția și dezvoltarea unor reviste și ziare proprii, experiență reușită, care va fi însă stopată în anul 1948 de către regimul comunist ateu. Rând pe rând s-au impus în peisajul publicistic românesc reviste și ziare precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
către Franța, deoarece a fost țara în care au avut loc mutații politice frecvente, care au transformat societatea secolului al XIX-lea; aici, Biserica a avut o mare influență asupra teologiei catolice și asupra modului în care era perceput rolul creștinilor în viața publică. În acest context istoric vom face o primă descriere a atitudinii ierarhiei catolice față de mijloacele de comunicare, care s-au dezvoltat rapid în perioada sus menționată. Acest capitol nu a fost conceput ca un istoric al acelor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
menționa Chiaudano, propovăduiau un indiferentism practic și susțineau că sunt catolici. Autorul apăra limbajul jurnalismului catolic tradițional, asociindu-l cu susținerea libertății de expresie și cu o "grijă sfântă", al cărei scop era acela de a păstra credința în inimile creștinilor într-un moment dificil în care se urmărea de-creștinarea Italiei. Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic, atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial. Meseria de jurnalist nu era încă bine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
neconceput ca fiii Bisericii să permită ca, din cauza unor dificultăți tehnice sau a cheltuielilor (ce-i drept, uneori extrem de mari) pe care le implică folosirea acestor mijloace, cuvântul mântuirii să fie împiedicat să se răspândească"90. Se considera că toți creștinii aveau datoria să susțină și să ajute ziarele și periodicile catolice și toate celelalte manifestări media, care aveau ca scop principal răspândirea și apărarea adevărului și înzestrarea societății umane cu o formație creștină. Asociațiile și persoanele influente pe plan economic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asupra societății, cu toate progresele și cu toată evoluția sa întregii lumi, putând totodată să fie conectată în mod direct la comunitatea creștină universală. Biserica trebuie privită dintr-o perspectivă duală: ca instituție, dar și ca o autoritate în viața creștinului. De aceea s-a considerat că este cea mai în măsură și mai îndreptățită să ofere "adevărurile" despre mass-media. Asta deoarece avea principii fundamentale ce trebuiau respectate de toți cei implicați în fenomen: atât consumatori, cât și producători media. "Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce privea comunicarea se referea la faptul că mass-media trebuia să respecte legea morală, să se formeze specialiști și să se realizeze un apostolat prin presă și prin toate mijloacele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sferă 166. În lumea catolică, ideile s-au dezvoltat în mod intuitiv, în ritmul istoriei și al evenimentelor sociale, tehnologice sau politice, așa cum s-a întâmplat și în alte domenii. Au apărut instituții pentru distribuirea presei de calitate, au existat creștini cu prestigiu care au sprijinit publicațiile catolice, s-au înființat școli pentru instruirea jurnaliștilor. Don Alberione și cardinalul Ferrari în Italia, sau cardinalul Herrera Oria în Spania au încurajat un mod propriu de comunicare, folosindu-se de congresele organizate de către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
face cunoscută religia în sfera mijloacelor de informare și în consecință, în societate 168. Nici Sfântul Josemaría169 nu a dovedit o gândire organizată și unitară, detaliată și completă în privința mijloacelor de comunicare, pentru că mesajul lui "Opus Dei" era îndreptat către creștinii de orice profesie. Pare mai util să descriem în mod sintetic cum s-a dezvoltat presa și în cadrul ei, publicațiile catolice. Pentru o analiză și o înțelegere mai precisă și corectă, vom prezenta foarte succint situația din cele trei state
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca actor pe scena relațiilor internaționale, nu doar ca autoritate spirituală). Acest rol a fost realizat și cu ajutorul mijloacelor de comunicare socială, care au reprezentat o formă nouă de transmitere a mesajului, prin care cuvântul Bisericii ajungea direct la toți creștinii și în întreaga societate. Presa a fost privită și folosită și ca o modalitate modernă de desfășurare a operei de misionariat, evanghelizare și de exprimare a poziției și a punctelor de vedere ale Bisericii cu privire la orice problemă de actualitate și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
despre acest fenomen: Farul nou (făcea referire la farul care are menirea de a îndruma pe drumul cel bun comunitățile și credincioșii catolici), Sentinela Catolică (avea rolul de a apăra comunitatea catolică și de a răspunde "dușmanilor" Bisericii Catolice), Lumina creștinului (a urmărit "luminarea" și îndrumarea spre adevăr), Presa Bună (în opoziție cu cea "rea", dăunătoare Bisericii implicit societății în concepția acesteia) etc. Comparativ cu presa catolică din Occident, cea din România nu a fost la fel de dezvoltată, nu a avut aceeași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bine primită și în țară, de către oamenii politici 358 (la palatul regal 359), dar și de oamenii de cultură. I s-a făcut o bună publicitate în paginile celorlalte reviste catolice apărute în țară. De exemplu, la Iași în Lumina creștinului din iunie 1913, recenzându-se numărul al doilea al Revistei Catolice, s-a scris: "Te cuprinde o adevărată bucurie și mulțumire când răsfoiești Revista Catolică din București (...). O recomandăm cu căldură mai cu deosebire domnilor dascăli și celor cu o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistelor romano-catolice și greco-catolice din țară. La aceste materiale s-au adăugat și lucrările: Căsătoriile mixte (Iași 1928) și Societatea lui Iisus. Ce sunt iezuiții? (Iași 1930). Dumitru Andrieș (Zacheu). A rămas în memoria credincioșilor și a cititorilor revistelor Lumina creștinului și Almanahul "Presa Bună" prin poeziile sale cu scop moralizator, pe care le semna cu pseudonimul Zacheu. În anul 1926 era membru în comitetul pentru construirea Institutului "Presa Bună". A fost mai mulți ani directorul publicației Sentinela catolică și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a înființa și susține o presă catolică în dieceza de Iași. Ideea apariției unei prese catolice în Moldova nu a fost abandonată; cinci ani mai târziu, la data de 1 ianuarie 1913, s-a tipărit primul număr al revistei Lumina creștinului. Cel care și-a asumat responsabilitatea publicării ei a fost preotul Anton Gabor. Scopul înființării acestei gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înființării acestei gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna ianuarie 1913 a publicat primul număr din fonduri proprii, hotărât fiind să înființeze prima revistă catolică din Moldova și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna ianuarie 1913 a publicat primul număr din fonduri proprii, hotărât fiind să înființeze prima revistă catolică din Moldova și să o susțină din propriul salariu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna ianuarie 1913 a publicat primul număr din fonduri proprii, hotărât fiind să înființeze prima revistă catolică din Moldova și să o susțină din propriul salariu 566 timp de un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
administrația revistei se aflau pe strada Ghica Deleni nr. 4 bis. Din luna mai a anului 1913, sediul a fost mutat pe strada Comănescu nr. 6, actuala locație a Seminarului "Sf. Iosif" din Iași567. În primul an al apariției, Lumina creștinului a conținut câteva rubrici permanente: "Știri diverse", "Poșta redacției", "Cântece publicate pe note", dar și articole diferite de la o lună la alta, precum: "un articol jubiliar la împlinirea a 50 de ani de preoție a Î.P.S. Nicolae Iosif Camili
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și în anul următor. Gazeta își conturase drumul și orientarea care vor fi urmate apoi pe întreaga perioadă a existenței sale. Al doilea an al apariției revistei Lumina creștinului a adus tipărirea ei în două ediții diferite: una pe hârtie obișnuită, iar cealaltă pe hârtie de lux, destinată în special cititorilor din străinătate 573. Încurajările primite și acceptarea publicației de către mulți credincioși din Moldova i-au susținut pe redactorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
permisiunea de a apărea aceste reviste, atunci când acest lucru a fost necesar 577. Anul 1913 a fost un succes la care nici inițiatorul nu s-a așteptat, ținând cont că la început avusese doar 18 cereri de abonament. Revista Lumina creștinului s-a impus în lumea presei catolice din Moldova și din întreaga țară, nu însă fără greutăți și probleme. O dificultate constantă cu care s-a confruntat revista a fost cea financiară. Achitarea abonamentelor se făcea de multe ori cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
continuare, până în 1916. S-a înregistrat în acești primi ani o creștere constantă, dar lentă, a numărului de abonamente; totuși, acest lucru nu a însemnat creșterea numărului cititorilor revistei, căci nu toți care se abonau citeau revista 579. În Lumina creștinului se făcea publicitate și celorlalte reviste catolice care circulau în Moldova, la București și în Transilvania. S-au enumerat și titlurile cărților religioase care apăruseră în acea perioadă, precum și locul de unde acestea puteau fi procurate. Pentru ostașii catolici care au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și al d-nei Otilia Ferderber 580. Moartea regelui Carol I a fost consemnată și ea în paginile publicației, printr-un articol în care s-a exprimat regretul față de tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al existenței, Lumina creștinului a primit binecuvântarea papei Benedict XV, fapt ce a însemnat consacrarea revistei și recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor catolici moldoveni. Un articol din mai 1915 oferea informații despre modul cum s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]