KorAP: Find »[drukola/base=insista & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...651 652 653 654 >

16,332 matches

Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472

1, prin urmare vom acționa în principal asupra punctelor reflexe ale acesteia. Ultimul segment al intestinului gros poartă denumirea de rect. Anusul este orificiul prin care sunt eliminate materiile fecale. Pentru tratamentul hemoroizilor, vom acționa asupra ambelor palme, dar vom insista asupra celei stângi. Folosiți mișcarea de presare-rotire pentru a localiza punctele sensibile în ambele palme. Veți observa că acestea se află doar pe una din părți, fiindcă hemoroizii se formează lateral, nu pe centrul rectului sau anusului. Stimulați interiorul antebrațului

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
Dacă sunteți femeie, acordați atenție deosebită acestor glande în timpul menstruației. De asemenea, în caz de infecție urinară, îndepărtați absorbantele, diafragmele sau alte produse care ar putea agrava infecția. Aplicați un tratament reflexogen abdomenului inferior. Masați zona reflexă a coloanei vertebrale, insistând asupra părții inferioare și asupra mușchilor din jur. Acționați asupra punctelor reflexe ale abdomenului și intestinelor din ambele palme, pentru a stimula tranzitul intestinal. Constipația nu face altceva decât să mărească presiunea în zona vezicii urinare, a rinichilor și în

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
ce obstrucționează canalele biliare. Tratamentul reflexogen stimulează circulația la nivelul vezicii biliare și întărește sistemul imunitar. Folosind degetul mare sau un instrument ajutător, masați dintr-o parte în alta zona reflexă a ficatului și a vezicii biliare din palma dreaptă. Insistați și asupra punctelor reflexe ale sistemului urinar și digestiv. Masați în sus și în jos zona reflexă a coloanei vertebrale și efectuați un tratament reflexogen complet în ambele palme, pentru a ajuta organismul să-și redobândească pe cale naturală sănătatea ficatului

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
foto 37 vedem așezarea degetului mare pe încheietură, pe aceeași parte cu degetul mic. Ovarele și testiculele se află în ambele părți ale corpului, așadar masați ambele încheieturi. Dacă funcționarea acestor glande este deficitară, punctele lor reflexe vor fi dureroase. Insistați asupra părții celei mai afectată. Când această parte a corpului prezintă disfuncții, trebuie, de asemenea, să acordăm atenție tiroidei, suprarenalelor și celorlalte glande endocrine. Observați că aceste puncte sunt concentrate într-o zonă restrânsă, astfel încât atunci când acționăm asupra unui anumit

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
cu durerea. S-ar putea să aveți nevoie de clești reflexogeni ca să puteți menține o presiune constantă o perioadă atât de lungă de timp. Dezechilibre hormonaletc "Dezechilibre hormonale" Oferiți-vă un tratament reflexogen complet de două, trei ori pe săptămână, insistând asupra fiecărei glande endocrine. Când aceste prețioase puncte de control sunt dezechilibrate, întregul organism, oricât de puternic ar fi, are de suferit. Dezechilibrele hormonale se resimt la nivelul fiecărei celule și al fiecărui țesut din organism. Dezechilibrul poate produce durere

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru cărțile dumneavoastră minunate. Cu sinceritate, C.B., Africa de Sud Un preot îi încurajează pe cercetași să folosească reflexologia Doctorul Edwin F. Bowers povestește despre un preot care-și învăța cercetașii cum să folosească metodele terapiei zonale (reflexologiei), insistând asupra tratamentului tusei și a altor afecțiuni frecvente, cu rezultate bune. El mai spune că băieții considerau reflexologia eficientă în acordarea primului ajutor. Putem înțelege cu ușurință că efectele analgezice ale presiunii reflexe pot fi un factor de prevenire a

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
reflexe nu au nevoie de un masaj profund pentru a elibera fluxul de energie vitală în corp. Cu toate acestea, zonele sensibile au nevoie de atenție specială și cu toate că o apăsare puternică poate fi uneori neplăcută și dureroasă, trebuie să insistăm asupra punctelor sensibile sau care sunt mereu tensionate, pentru ca mai târziu să nu revină durerea. Stimulați, așadar canalele energetice și îmbunătățiți starea de sănătate a organismului dumneavoastră. Folosirea rolei Deluxe asupra palmelor poate fi foarte eficientă. Așezați rola între palme

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
reflexe ale rinichilor și plămânilor. Masați apoi zonele reflexe ale rinichilor din fiecare palmă. Dacă nu știți cu exactitate poziția lor, consultați harta B (p. 44). În foto 32 (p. 254), observați poziția degetului mare apăsând punctul reflex al rinichiului. Insistați asupra acestor puncte câteva secunde la fiecare palmă, apoi treceți la zonele reflexe ale plămânilor, localizate în pernuțele de la baza degetelor. Consultați harta dacă nu cunoașteți poziția exactă. Stimulați aceste zone reflexe din ambele palme. Tehnici reflexogene de revitalizare a

[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508

în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului (eng. abstract). Supunându-ne acestui principiu de transparență academică, ne simțim obligați să dezvăluim sinopsisul argumentului general dezvoltat în cartea de față încă din primele pagini. Prima parte a lucrării insistă asupra relației intrinseci existente între memorie și națiune, încercând să arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de construire politică a statului-națiune. Argumentul glisează apoi de pe relația memorie-națiune pentru a introduce în ecuație rolul sistemului educațional și al

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
s-a perpetuat mult după prăbușirea lumii romane, fiind reperabilă în "națiunile" de studenți din universitățile medievale. Totuși, în noul context al mediului universitar, conceptul de "națiune" a fost reabilitat în sensul că s-a debarasat de conotațiile derogatorii. Merită insistat asupra faptului că națiunile universitare formau o categorie pur administrativă, cu valoare exclusivă în spațiul universității. Dincolo de zidurile academiei, categoria "națiunii" nu era operantă. Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
de către romantici, originea pur latină a românilor este axioma primară a literaturii didactice din prima generație de manuale școlare de istorie, care fundamentează întreaga demonstrație a nobilității și priorității istorice a poporului român în teritoriul dacic. Fără excepție, toate lucrările insistă la unison asupra romanității absolute a poporului român. Originea romană, cu întreaga suită de implicații simbolice pe care le include, este un fapt istoric plasat în afara domeniului afirmațiilor discutabile. De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse în teritoriul cucerit "nenumărată mulțime de lăcuitori din Italia" (p. 8). Doar Aaron, care în Idee repede... a șlefuit mitul originii nobile a colonizatorilor romani într-o formă apropiată de idealul de puritate, insistând asupra faptului că proveniența acestora era exclusiv din Italia, își revizuiește convingerea. În Manual..., Aaron acceptă că "la anul 105 d. H. a adus mulțime nenumărată de oameni din mai multe părți ale împărăției romane, și cu aceste colonii a

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
1845, p. XII). Soarta romanității organizate statal este, astfel, perpetuată în istorie prin principatele române, care sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor romane. Într-o formă mult mai elaborată, N. Iorga (1972) [1935] va susține teza "bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române sunt moștenitoarele de jure și de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
să își afirme distinctivitatea și pe plan politic. Prin teoria sa a Volkgeist-ului ("spiritul poporului"), a cărui expresie supremă este limba, Herder a inițiat procesul de etnicizare a politicii. Doctrina naționalismului etnic construită ulterior pe pilonii puși de Herder a insistat asupra ideii de națiune ca o categorie totală, având o realitate transistorică și care i se impune individului născut în cadrul ei prin puterea legăturilor ereditare și culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
p. 311). Doar în cazuri speciale, în care mamele nu își pot exercita aceste îndatoriri educaționale "date de la natură", copilele pot frecventa cursurile școlilor de fete ca "pensiunate numai pentru orfane" (ibidem). Bărnuțiu nu este nici pe departe primul care insistă asupra importanței cardinale a dragostei de țară sau a patriotismului. Încă din 1829 la Iași apărea un Manual de patriotism, iar la București, cu oarecare întârziere, vedea lumina tiparului Patria, patriotul și patriotismul semnat de F. Aaron în 1843. Comparativ

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
o procopsélă de aluatul acesta" are urmări păguboase în măsura în care s-ar întemeia dinadins pe neadevăr (Michailescu, 1888, p. 77). Pe de altă parte, tributar unui Realpolitik educațional și luând cunoștiință de egoismul național tot mai accentuat al țărilor vecine, Michailescu insistă asupra rostului patriotic al instrucției istorice: "nimenĭ nu póte nega că istoria patrieĭ [...] trebuie să serve institutoruluĭ inteligent ca mijloc de stimul al simțirilor mărețe, [...] ca hrană de întărire a iubiriĭ de țară, mai presus de orĭ-ce" (ibidem, pp. 77-78

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu neamurile care ne înconjură. [...] Am fost și am ramas Romani" (Xenopol, 1890, p. 5). Într-un alt manual, istoricul ieșean insista asupra apartenenței poporului român la "rasa latină" (Xenopol, 1897, p. 9). Prin Xenopol, memoria națională se angajează în procesul de tranziție de la paradigma puristă a luminismului Școlii Ardelene către paradigma sintetică a postpașoptismului romantic. În chestiunea cardinală a originii, romanitatea

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
dimensiuni. Unitatea geografică a teritoriului românesc, precum și unitatea etnică aromânității au fost deja articulate încă din prima generație de manuale de istorie. Ele vor fi menținute și în epoca naționalismului etnic pe care o avem în vedere, așa că nu vom insista asupra acestora. Dimensiunile unității retrospective pe care le vom detalia vor fi: a) unificarea istoriografică prin care trecuturile separate ale principatelor sunt înmănunchiate în aceeași structură narativă a cărei idee forță este principiul național; b) unitatea panteonului românesc, în urma căreia

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape toate manualele publicate în anii dintre războaie conțin o declarație de intenții programatice în care se insistă asupra necesității de a ieși din înțelegerea autarhică a istoriei românilor, concomitent cu integrarea acesteia în istoria universală. Încă din 1928, N.A. Constantinescu declara în introducerea sa la Istoria Românilor că a "recurs mai des la comparația cu faptele și

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
pe urmele lor în prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca din Italia să

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit provincia au fost bogații: "parte din oamenii bogați și unii locuitori ai orașelor, lipsiți de apărarea legionarilor, se vor fi mutat și ei peste Dunăre

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
etnică, geografică și caracterială a românității este un bun câștigat în perioada anterioară, fiind unul din elementele de susținere a memoriei naționale. Nu vom stărui asupra acestor dimensiuni ale unității, întrucât interbelicul nu a adus amendamente substanțiale la adresa acestora. Vom insista, în schimb, asupra unei teme care, deși existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în spațiul Daciei Traiane din centrele situate la sud de Dunăre, în era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este de asemenea, zdruncinat. Este recunoscută "suzeranitatea ungurească în țările noastre" în

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din 1896, Rosa Luxemburg a condamnat eforturile de dobândire a libertății politice a Poloniei ca fiind utopice, insistând în schimb asupra faptului ca lupta pentru unificarea proletariatului să nu se împiedice de "o serie de lupte naționale sterile", care sunt oricum cauze pierdute (Löwy, 1976, p. 86). Cel care a dat o soluție practică unei probleme teoretice aparent

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]