18,160 matches
-
aceeași idee despre natura poeziei care se întipărește în numele poetului să răsară și în alte contexte - mult mai serioase. Iată primele pagini ale cursului de "Istoria literaturii" pe care l-am evocat deja. Expunerea e amplă și traversează fără o logică evidentă, amestecând, portrete de scriitori antici, greci și latini, câțiva renascentiști, autori preromantici, profeți din Vechiul Testament etc. Însă foarte repede în această expunere Heliade Rădulescu face loc unei reverii mimologice despre raportul dintre nume și activități. I se pare că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ce din generație în alta de la sânul mamelor noastre își întinde aripele peste noi120. Așa se explică faptul că numele lui Ghica, nume vechi, "de familie", e însoțit și de prenume. Ca să marcheze caracteristica lui singulară - ca să îl scoată din logica eredității -, Heliade Rădulescu simte nevoia unei construcții mai elaborate, în măsură să sublinieze individualitatea. Rezultă de aici o expresie involuntar comică: Ghici Ioan. Nu e singura însă, mai există și Danielii Skavenski sau Panii Anton. De ce pentru noi această formă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
plural nu e menită să îi angajeze persoana, ci strict profesia, adică genul critic. De altfel, versul ar putea să curgă fără nicio referire la instanța biografică: "Viitorilor critici...". De aceea nomenclaturile la plural tind să se organizeze după o logică istorică. Autorii-gen apar ca funcții istorice care completează cartușele goale dintr-o tabulatură ideală a spiritului. Genul homeric e urmat de un gen hesiodic, apoi de un gen al lui Herodot etc. "Omerii și esiozii deschid calea erodoților și tucidizilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ratează aici frumusețea, bătrânul filatelist care nu are ochi decât pentru niște hârtiuțe imprimate când stă în fața unei femei superbe sau Audrey Hepburn care nu se gândește decât la valoarea financiară a unor piese unice... E o bună introducere în logica monumentalizării. Vestigiile arheologice, resturile de statui, monedele, poeziile populare presupun o bogăție la vedere și în același timp ignorată. Torsul unei sculpturi romane pe care se sprijină cotețul, tablourile prețioase ajunse întâmplător pe tarabe de talcioc, plicurile cu mărci rare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
principatul moldav care avea să dispară după doar un an. Oricine poate intra în această competiție. Nu există cultură, fie cât de mică sau de inconsistentă, care să nu poată solicita admirația superlativă a cunoscătorilor printr-un vestigiu valoros. Această logică inversează raportul dintre cultură și producția de bogăție. Averea care se constituie astfel nu depinde de tradiții, de capitalul simbolic, de acumularea unor instituții într-un mare centru cultural, de consacrarea unui patrimoniu - ci de precaritate. Pentru că ea generează raritate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poate fi preluat și utilizat, după dispariția acestuia, de restul colectivității, cât și în sensul mistic al stabilității în timp a unor trăsături de comportament și conduită - ceea ce Fichte numește "caracter". Existența națiunii ca un "caracter" e ceea ce asigură o logică stabilă de dezvoltare în eternitate. Fiecare națiune are propria ei "lege", manifestată prin valori de comportament originale, împărtășite spontan de membrii comunității, și date de la începutul timpurilor până la sfârșitul lor. Astfel, definite ca lege, practicile naționale intră în inventarul mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pildă, un scriitor trebuie să asume în plus față de îndeletnicirea sa artistică și o muncă de birou. Biografia unui minor, Radu Melidon, este o asemenea viață pusă sub semnul chemării umaniste și acaparată ulterior de o sarcină administrativă. Într-o logică strict vocațională, ar fi vorba de o deturnare a chemării inițiale. Biografia începe evocând atracția neobișnuită a scriitorului pentru lectură și cunoaștere: Simțind în sine aplecare mai ales spre istorie, sufletul și lumina tuturor științelor, și spre literatură, în care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profesional? Biografia lui H. Grandea publicată în Lepturariu în 1865 a fost preluată de la G. Sion, dintr-un articol despre "Pleiada poeților români", apărut în 1861. Ca multe texte, nu îi aparține lui Pumnul. Însă spre deosebire de alte articole, acesta contrazice logica însăși a seriei de biografii. De fapt, nu e propriu-zis o narațiune de viață, ci relatarea primei întâlniri cu poetul. Într-una din zile m-am pomenit cu un june îmbrăcat cu o uniformă capricioasă, care deodată n-o puteam
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
producțiilor sale sau prin semnificația națională a stării sale sociale, ci prin excepționalitatea sa: poeții trebuie prețuiți și susținuți financiar tocmai pentru că sunt puțini și diferiți de toți ceilalți membri ai societății. Altfel spus, imaginația lui Sion ține de o logică a elitelor, care mizează pe marginalitatea posturilor artiste și pe nonintegrarea socială a conduitelor creatoare 101. Acest mod de reprezentare a practicilor creatoare, bazat pe distribuția excepțională a calităților necesare producției artistice, pe inspirație, pe originalitate și pe excentricitate, face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
transformate în "chemare literară"; și în același timp, situată în poziție liminară, la capăt de serie și la granița dintre două lumi complet diferite ale creativității, ilustrând conflictul ireductibil între atitudinea artistă și societate. Suntem aici pe muchia dintre o logică democratică și una a elitelor, într-un punct în care cel două par încă indistincte; sau mai bine spus, într-un punct în care cele două - din confuzie, din insuficientă raționalizare sau pur și simplu din entuziasmul specific unei culturi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a secolului al XX-lea au contribuit în mod decisiv la devalorizarea acestui mit. A fost mai întâi vorba de contestarea modului de evaluare specific acestei mitologii. Atât calificarea superlativă a unor autori mediocri și a unor realizări modeste, precum și logica sa democratică au devenit problematice din perspectiva instituționalizării canonului și a profesionalizării practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul secolului al XX-lea și fixarea unei reprezentări istoriografice a literaturii care a culminat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
avangardă, prin căutarea unor formule de democratizare a publicului și a rețetelor de creație literară), această tendință spre profesionalizare a dictat sensul de evoluție al culturii literare în România și a avut ca rezultat restrângerea participării la literatură, contrazicând direct logica universalizantă a mitologiilor genialității. În al doilea rând, a fost vorba de raportul cu perspectiva autonomistă asupra operelor literare. După cum se știe, imediat după 1870, cultura română a fost puternic marcată de delimitarea filosofică a unui câmp al literaturii, prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
centrul acestei reflecții stă cenobitismul pentru că, asemeni lui Heliade Rădulescu, și autorul Mitologiilor încearcă să gândească o societate care să ofere ordine și în același timp să ocrotească conduitele subiective. Și Barthes - antimodernul - caută o ieșire din democrație și din logica ei de masă; sau, mai precis, încearcă să amenajeze în prezența inevitabilă a democrației un spațiu protejat pentru exprimarea unei individualități ireductibile. Acesta e sensul interogației din titlu: cum se poate gândi o comunitate a egalilor fără să se sacrifice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anii următori enciclicii, reprezentanții modernismului au fost admonestați și condamnați de autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole publicate în ziare liberale influente. Unii dintre ei au abandonat atunci preoția. Sfântul Părinte a asigurat menținerea logicii doctrinare și a apărat Biserica de atacurile interne care clătinau fundamentele credinței. Din acest motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din 1925 și până în 1947545 a ținut prelegeri de logică, cosmologie, psihologie, critică, metafizică și etică. O altă activitate cu un pronunțat caracter formator și cultural a fost organizarea așa-numitelor cursuri de religie (în perioada 1936-1940) într-o cameră de la subsolul Catedralei catolice din București 546. Lecțiile de tomism
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
face parte din ritualul bunei ospitalități, că nu există o gazdă bună fără o femeie bună și că în această economie a darului, schimbul de femei este un rit care, chiar dacă nu se înțelege întotdeauna de la sine, este totuși în logica cea mai strictă a economiei ospitaliere. Primirea: datorie și putere În celebrul său Eseu despre dar. Forma și rațiunea schimbului în societățile arhaice 5*, Marcel Mauss a descris exercitarea unor prestații și contra- prestații care domină ciclul schimburilor în societățile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cărei funcție era să manifeste echilibrul mecanismului social. "Prin etichetă se manifesta acest echilibru în ochii lumii. Ea era pentru fiecare o legătură, dar și o asigurare precară, e drept, a existenței sociale sever ierarhizate și a prestigiului său". Această "logică a prestigiului" a raționalității sociale (care este și o logică a segregării și a distincției) avea drept funcție să garanteze distanța ca scop în sine și să prezerve sistemul ierarhic. Prin etichetă, societatea de curte procedează la autoreprezentare, fiecare distingându
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se manifesta acest echilibru în ochii lumii. Ea era pentru fiecare o legătură, dar și o asigurare precară, e drept, a existenței sociale sever ierarhizate și a prestigiului său". Această "logică a prestigiului" a raționalității sociale (care este și o logică a segregării și a distincției) avea drept funcție să garanteze distanța ca scop în sine și să prezerve sistemul ierarhic. Prin etichetă, societatea de curte procedează la autoreprezentare, fiecare distingându-se de celălalt, toți împreună distingându-se de persoanele străine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
naratorul se întoarce, după două săptămâni, este întâmpinat, în ciuda temerilor sale ("fusesem un oaspete puțin apreciat, ce puteam să cred despre primirea ce avea să-mi fie rezervată?")465, pe prag, de către o femeie, Lucia fiica, dublul mamei sale. "Stranie logică a sentimentelor, nu făceam nici o deosebire între mamă și fiică; o astfel de deosebire, în privința sentimentelor mele, mi-ar fi părut superficială și chiar sofisticată, o stranie confuzie am putea spune, sau un detaliu neglijabil al realității"466. Ca și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aștepta pe Karl Rossmann. Povestea centrală a Therezei este și ea semnificativă pentru o experiență americană fără iluzii. Celelalte povestiri ale lui Kafka scrise în aceeași epocă 570 ne lasă să ne gândim la o soluție fatală și a cărei logică este înscrisă în toate secvențele structurii romanești. În parcursul său picaresc Karl Rossmann termină întotdeauna prin a fi desemnat ca parazit și expulzat. Ostilitatea sau indiferența oamenilor aduce la coborârea, chiar nimicirea (ca în povestirea maicii Thereza) a subiectului care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de monologări greu de direcționat pe făgașul consensului.255 Pornind de la dimensiunea religioasă a conflictului arabo-israelian și având în vizor cele două religii de origine abrahamică: iudaismul și islamismul, se remarcă faptul că la nivelul întregului Orient Mijlociu trenează o logică tradiționalista potrivit căreia se menține mecanismul de revendicare pentru sine a adevărului absolut; din acest punct de vedere polemică se accentuează în condițiile în care deși cele două religii au o bază comună acestea o interpretează diferit. Interpretarea în contextul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Ordinea în care cei patru reprezentanți sunt enumerați este cea în care apar în documentele oficiale al Cvartetului; cu toatea acestea, se ridică întrebarea dacă aceștia sunt trecuți într-o ordine care sugerează o ierarhie sau dimpotrivă, nu semnifică nicio logică a puterii. 976 Carolin Goerzig, "Transforming the Quartet principles: Hamas and the Peace Process", European Institute for Security Studies, Occasional Paper, Printed în Condé-sur-Noireau (France), September 2010, p. 7. Cf. acesteia, "Cvartetul este mai mult un grup de prieteni ai
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cu cea axiologică Demersul evaluativ nu este posibil decât în contextul unui climat de corectitudine, cinste, principialitate și responsabilitate. Fără un minimum de morală evaluarea devine inutilă. Activitatea evaluativă atunci când se află în expansiune, solicită corectitudine și principialitate, generează o logică a corectitudinii salutară atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice. 7) Funcția socială sau de selecție Prin mecanisme discrete școala produce valoare și elemente constitutive esențiale de prestigiu și statut social. Obținerea unor note, a unor certificate și diplome
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
corecta imediat eventualele erori sau neînțelegeri ale elevului în raport cu un conținut specific; permite flexibilizarea și adecvarea modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor și gradul lor de dificultate în funcție de calitatea răspunsurilor oferite de elevi; formularea răspunsurilor urmează logica unui discurs oral, ceea ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalității elevului, a capacității sale de argumentare; evaluarea devine în principal o activitate de învățare, corectare, întărire, sistematizare și aplicare a cunoașterii dobândite de către elev (Stoica A., Evaluarea curentă
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
în cazul unor erori nesesizate la timp; în cazul probelor scrise de tip ierarhic-cumulativ unde rezultatele parțiale sunt reintroduse ca premisă în sarcina imediat următoare, persistența în greșeală compromite întreaga lucrare (Ungureanu D., Teroarea creionului roșu, p. 134); aspectele privind logica discursului, stilul personal, competențe lingvistice ale elevului ies mai pregnant în evidență, fiind taxate de evaluator și, ca atare, influențează calificativul, nota finală acordată. În concluzie, evaluările orale și evaluările scrise au particularități distincte. Ca atare, se impune cerința ca
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]