17,575 matches
-
presupune că genele sunt replicatori relevanți. Genele își fac singure copii, acesta abilitate explicând de ce organismele descendente seamănă cu părinții lor. Dacă cultură este înclinată către evoluție, prin urmare, devine necesar să se găsească o formă culturală reproducătoare ce explică moștenirea culturală. Memele au acest rol. Evoluția culturală este un concept care prezintă moștenirea ideilor în cadrul societății, plecând de le teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Pentru a evolua cultură are nevoie de un replicator prin care să se explice transmiterea
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
explicând de ce organismele descendente seamănă cu părinții lor. Dacă cultură este înclinată către evoluție, prin urmare, devine necesar să se găsească o formă culturală reproducătoare ce explică moștenirea culturală. Memele au acest rol. Evoluția culturală este un concept care prezintă moștenirea ideilor în cadrul societății, plecând de le teoria evoluționistă a lui Charles Darwin. Pentru a evolua cultură are nevoie de un replicator prin care să se explice transmiterea celor ce se numesc meme, cele ce sunt imitate. Meme-urile ne modelează atitudinile
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
ar naște buni sau răi, stăpâni sau slugi, doar pentru că biologia i-a făcut așa. Principalele probleme pe care le ridică teoria memetică sunt: Teoria memelor ridică, inevitabil, și problema transmiterii acestora. Nu este întâmplător faptul că teoriile vis-à-vis de moștenirea biologică se bucură de mai multă încredere și preocupare decât cele vis-à-vis de moștenirea culturală. În lipsa unor caracteristici cantitative este mult mai dificil să identifici felul în care acestea se transmit. Putem însă identifica potențiale restricții care operează în cadrul acestei
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
așa. Principalele probleme pe care le ridică teoria memetică sunt: Teoria memelor ridică, inevitabil, și problema transmiterii acestora. Nu este întâmplător faptul că teoriile vis-à-vis de moștenirea biologică se bucură de mai multă încredere și preocupare decât cele vis-à-vis de moștenirea culturală. În lipsa unor caracteristici cantitative este mult mai dificil să identifici felul în care acestea se transmit. Putem însă identifica potențiale restricții care operează în cadrul acestei teorii și o modelează totodată, pornind de la două trăsături distinctive pentru ceea ce ar putea
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
În lipsa unor caracteristici cantitative este mult mai dificil să identifici felul în care acestea se transmit. Putem însă identifica potențiale restricții care operează în cadrul acestei teorii și o modelează totodată, pornind de la două trăsături distinctive pentru ceea ce ar putea însemna moștenirea culturală: 1.Genotipul cultural, spre deosebire de cel biologic, nu este un dat ci se constituie în timp, pe masura ce evoluam, învățăm și ne maturizam. 2.Virtual, toate abilitățile și achizițiile culturale presupun puternice dependente secvențiale. Trebuie să mergi înainte de a dansa (dânsul
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
preluat o parte din Austrasia, Alamania, Thuringia, iar Pepin a revendicat Burgundia, Neustria, Provența și o mică parte din Austrasia, ce cuprindea Metz și Trier. Grifo, un fiu din a două căsătorie a lui Carol Martel, a primit o mică moștenire. După moartea tatălui lor, cei doi frați l-au închis pe Grifo în fortăreața Novum Castellum, de lângă Liege. O parte din nobilii regatului din regiunile periferice din Aquitania, Alamania și Bavaria, s-au împotrivit tendințelor autoritare ale lui Pepin și
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
împartă teritoriile, astfel, Carloman, la 17 ani, i-au revenit teritorii compacte, mari, dar eterogene: Provența, estul Aquitaniei, Burgundia și sudul Austrasiei. Carol, ce avea 21 de ani, a primit un întins teritoriu care înconjura ca un arc de cerc moștenirea franca, plecând de la Aquitania atlantică până la Thuringia, cu o parte din Neustria și Austrasiei. În 771, Carloman a murit în împrejurări misterioase, iar moștenirea a fost preluată de Carol. Domnia lui Carol cel Mare s-a caracterizat printr-o activitate
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
avea 21 de ani, a primit un întins teritoriu care înconjura ca un arc de cerc moștenirea franca, plecând de la Aquitania atlantică până la Thuringia, cu o parte din Neustria și Austrasiei. În 771, Carloman a murit în împrejurări misterioase, iar moștenirea a fost preluată de Carol. Domnia lui Carol cel Mare s-a caracterizat printr-o activitate impresionantă, continuând activitatea tatălui său de extindere a hotarelor regatului franc, a cărui sfera de influență a ajuns înainte de 800 în contact cu Bizanțul
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
tatălui său de extindere a hotarelor regatului franc, a cărui sfera de influență a ajuns înainte de 800 în contact cu Bizanțul. Fiul lui Carloman s-a refugiat la curtea regelui longobarzilor, Desiderius al longobarzilor, care i-a susținut pretențiile de moștenire. Desiderius nu renunță la planurile de unificare a Italiei, amenințând pozițiile papalității după ce a cucerit câteva dintre orașele cedate anterior de către Pepin episcopului Romei. Chemat de Papa Adrian I, Carol a inițiat la sfârșitul anului 773 expediții în Italia, cucerind
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
fabrica sa de vase emailate ("Deutsche Emailwaren Fabrik", sau pe scurt "Emalia"), salvându-i astfel de deportare. Deși a fost jefuită de ocupanții germani, Cracovia a scăpat de distrugere la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mare parte din moștenirea arhitectonică și istorică a orașului păstrându-se. După război, în timpul regimului stalinist, comunitatea intelectuală și academică a Cracoviei a fost pusă sub control politic total. Universitățile au fost în scurt timp private de autonomia lor și de drepturile de editare
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
pistilul. Apoi, lua dintr-o altă floare polenul cu o periuta si il transfera pe pistilul florii ale cărei stamine au fost tăiate. In felul acesta, Mendel amesteca caracterele a doua flori diferite pentru a scoate în evidență legitățile de moștenire ale acestora.
Gregor Mendel () [Corola-website/Science/312544_a_313873]
-
a urmat la tron. Frederick a avut doua mariaje însă nici un copil. O criză de succesiune a apărut pentru că Frederick domnea atât în Danemarca cât și în Schleswig-Holstein iar regulile la succesiune erau diferite. În Holstein legea salică interzicea ca moștenirea să se facă pe linie feminină în timp ce în Danemarca nu exista o astfel de restricție. Holstein fiind predominant german și-a proclamat independența. În 1852 marile puteri s-au întâlnit la Londra pentru a discuta succesiunea daneză. S-a prevăzut
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
rege Eduard al VII-lea) și Prințesa Augusta, Ducesă de Cambridge. Deși mama ei era nepoata regelui George al III-lea, Mary nu era o membră proeminentă a familiei regale britanice. Tatăl ei, ducele de Teck, nu a avut nici moștenire, nici avere, iar pentru că părinții se căsătoriseră morganatic, nu avea nici titlu regal. Ducesa de Teck primea 4000 £ pe an de la mama ei, Ducesa de Cambridge. Cu toate acestea, familia avea multe datorii și s-a mutat în străinătate din
Mary de Teck () [Corola-website/Science/312536_a_313865]
-
Istoricul Edward Gregg a respins ca nefondate zvonurile că tatăl ei a exilat de la curte și hanovrienii plănuiau să-l căsătorească pe Prințul George cu verișoara lui primară, Sofia Dorothea de Celle, ca parte a unei scheme de a uni moștenirea hanovriană. La 28 iulie 1683 la capela regală, Anna s-a căsătorit cu protestantul prinț George al Danemarcei, fratele regelui Christian al V-lea al Danemarcei. Deși a fost o căsătorie aranjată, ei au fost parteneri devotați și fideli. În
Anna a Marii Britanii () [Corola-website/Science/312548_a_313877]
-
mai acorde azil pretendenților englezi (Iacob al III-lea și fiul său Carol Edward). În "Act of Settlement" din 1701, Parlamentul englez a neglijat să se consulte cu Parlamentul din Scoția care dorea să păstreze dinastia Stuart și dreptul de moștenire la tron. Răspunsul scoțian a fost "Actul de Securitate", un proiect de lege care prevedea că în cazul în care regina nu avea moștenitori, statele Scoției aveau dreptul să-și aleagă următorul monarh scoțian dintre numeroșii descendenți ai liniei regale
Anna a Marii Britanii () [Corola-website/Science/312548_a_313877]
-
Duce de Clarence și Richard Duce de Gloucester (mai târziu regele Richard al III-lea al Angliei), s-au căsătorit cu Isabel Neville și Anne Neville. Acestea au fost ficele lui Warwick și a Annei Beauchamp și urmașele rivale la moștenirea considerabilă a mamei lor care era încă în viață, ceea ce a dus la o dispută între frați. În 1478, George a fost în cele din urmă găsit vinovat de complot împotriva lui Eduard, a fost închis în Turnul Londrei și
Eduard al IV-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312608_a_313937]
-
nu a fost fericit când a auzit de căsătorie, dar cu părere de rău a acceptat pe baza faptului că "el putea avea și doamna mea, cumnata lui, căci ele nu trebuie să împartă nici un mijloc de trai". Motivul era moștenirea Annei care era comună cu cea a surorii sale mai mari, Isabel, cu care George se căsătorise în 1469. Nu era doar titlul de conte englez la mijloc, dar Richard Neville l-a moștenit ca urmare a căsătoriei sale cu
Richard al III-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312654_a_313983]
-
și nu s-a ferit să-și arate nemulțumirea. La începutul anului 1474, Parlamentul și regele Eduard au încercat să-i împace pe cei doi frați, afirmând că atât cei doi cât și soțiile lor trebuie să se bucure de moștenirea lui Warwick la fel ca în cazul în care contesa Warwick "ar fi fost moartă în mod natural", dar în aleași timp era specificat că, în cazul unui divorț, Richard continua să dețină proprietățile Annei. În anul următor, Richard a
Richard al III-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312654_a_313983]
-
excelente aptitudini tehnice. Newton a mai lucrat la studii de portrete și fotografii de fantezie producând fotografii memorabile. Fiind extrem de mândru de orașul său natal Berlin, în octombrie 2003, Helmut Newton a donat o vastă colecție de fotografii Fundației de Moștenire Culturală Prusacă. Această colecție este în prezent expusă la Muzeul de Fotografie din Berlin, aflat aproape de gară și gradina zoologică. În ultimii ani ai vieții, Newton a trăit la Monte Carlo și în Los Angeles. Fotograful a decedat atunci când mașina
Helmut Newton () [Corola-website/Science/312730_a_314059]
-
sunt punctele forte și cele slabe ale armatei otomane și a putea în viitor să țină piept oștilor turcești. Filmul se încheie cu Mircea cel Bătrân stând pe malul mării și afirmând că el a lăsat urmașilor țara întreagă ca moștenire. Profesoara Elena Saulea a evidențiat faptul că voievodul Mircea cel Bătrân este descris în film ca un personaj mitic, „un bărbat ilustru prin intermediul căruia se transmite un mesaj al istoriei către viitor”. El este caracterizat „printr-o statură princiar-războinică, cu
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
produce o simfonie; în plus, este necesar ca toate instrumentele să fie perfect acordate și să existe un singur dirijor care să cunoască partitura și care să conducă orchestra. Rămâne astfel de văzut dacă generațiile viitoare vor ști să valorifice moștenirea pe care le-a lăsat-o Paul Solacolu. Oricât de importante ar fi realizările sale din bazinul Argeșului, Paul Solacolu și-a lăsat amprenta și asupra unor lucrări hidrotehnice din alte părți ale țării. În perioada 1961 - 1962 el a
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
mândru acesta pretinde că niciuna dintre domnișoarele prezente nu sunt notabile, printre care Elizabeth, care-i fusese sugerată. Aceasta îl întâlnește și pe domnul Wickham, care îi povestește despre cum Darcy, nesocotind dorințele tatălui său, i-a furat lui Wickham moștenirea. Domnul Darcy o observa și o invită la dans, dar aceasta îl refuză, acceptând imediat o altă invitație din partea domnului Wickham. Un văr al domnului Benett și următorul moștenitor pe linie masculină al Longbourn, domnul Collins, vine în vizită anuntandu
Mândrie și prejudecată (film din 1940) () [Corola-website/Science/312007_a_313336]
-
i-a furnizat autorului informații pe care le-a folosit în romanul "Fântânile Paradisului", în care descrie un lift spațial. Acesta, credea el, va determina renunțarea la rachete pentru accesul pe orbită și, mai mult decât sateliții geostaționari, vor constitui moștenirea sa științifică supremă. Numeroasele sale predicții au culminat în 1958 cu scrierea unei serii de eseuri care aveau să devină "Profiles of the Future", carte publicată în 1962. O cronologie până în anul 2100 descrie invenții și idei care includ concepte
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
problematic, privit cu suspiciune de-a lungul istoriei. Prin pact asupra unei succesiuni nedeschise se înțelege orice contract sau act unilateral, nepermis de lege, prin care se dobândește sau se renunță la unul sau mai multe drepturi eventuale din o moștenire nedeschisă la data încheierii actului. Pentru a fi considerat un pact asupra unei succesiuni nedeschise, actul intervenit între părți trebuie să îndeplinească mai multe condiții cumulative. În primul rând, este necesar să existe un pact, acesta să aibă ca obiect
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
cazuri de speță. Această interdicție era valabilă atât atunci când pactul emana de la de cujus, fiind pacte asupra propriei succesiuni sub forma instituirii contractuale de moștenitor, fie când intervenea între succesorii eventuali, cum ar fi fost, spre exemplu, renunțările la o moștenire nedeschisă sau la querella inofficiosi testamenti, deoarece nu se putea renunța la ceea ce nu putea fi acceptat, fie, în fine, pactele referitoare la succesiunea unui terț în viață (pacta de hereditate tertii). Acesta din urmă era nul deoarece se considera
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]