16,567 matches
-
de câmpie Ialomița-Mostiștea, cu priză la Dridu, pentru suplimentarea marelui și complexului sistem de irigații, hidroenergie și navigație al Mostiștei. Printre lucrările hidrotehnice, care modifică regimul hidrologic al cursurilor de apă în mod substanțial și creează noi individualități hidrografice în peisajul României, sunt marile acumulări de apă montane (Bicaz pe Bistrița, Vidra pe Lotru, Vidraru pe Argeș) etc. sau dunărene (Porțile de Fier I și II), realizate tot după cel de al doilea război mondial. Trebuie să amintim că în cadrul activității
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Premiul Scriitorilor Tineri al Fundației Regale pentru Literatură și Artă, în a cărei editură a și apărut în 1947. După această dată, C. și-a încetat activitatea publicistică, trăind într-o completă recluziune. Abia după două decenii a revenit în peisajul liric contemporan, cu versurile intitulate Dincolo de cuvinte (1967). Cultivând o poezie abstrasă din sfera dogmatismului care, în pofida unei ușoare liberalizări, încă mai bântuia epoca, C. și-a conturat un profil liric distinct prin volumele succesive Determinări (1970), Codice (1974), Ianuarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
și identificare ai acestor religii, chiar și În cazul schimbării situațiilor istorice. 6. PLANUL LUCĂRIITC "6. PLANUL LUCĂRII" Celui care dorește să cuprindă, dintr-o singură privire, lumea religiilor periculos lipsită de hotare spațiale sau temporale, are În fața ochilor un peisaj nemărginit, În care orientarea este dificilă, cel puțin fiindcă numeroasele parcursuri ascund capcane și riscuri diverse. Pe lângă anumite vârfuri care domină acest peisaj și care pot constitui un prim element de orientare, ca În tablourile lui Füssli, privirea contemplă goana
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dintr-o singură privire, lumea religiilor periculos lipsită de hotare spațiale sau temporale, are În fața ochilor un peisaj nemărginit, În care orientarea este dificilă, cel puțin fiindcă numeroasele parcursuri ascund capcane și riscuri diverse. Pe lângă anumite vârfuri care domină acest peisaj și care pot constitui un prim element de orientare, ca În tablourile lui Füssli, privirea contemplă goana fără sfârșit a munților și trecătorilor, care, la rândul lor, se deschid spre văi și versanți care nu comunică Între ei. Ce unește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a devenit astfel producător de hrană. În studiul fenomenelor istorice care cuprind sute de mii de ani, factorii timp și mediu sunt cruciali. Nu există nici un act cultural, incluzând religia, care să nu fie Încadrat cu acuratețe În timpul și În peisajul epocii, Înțelegând prin acesta din urmă atât contextul social și cultural, cât și pe cel ecologic. Pentru o relatare cronologică sumară, referitoare la una dintre părțile cele mai cercetate ale lumii, este de precizat că, În Europa, paleoloiticul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
piatră, parțial sculptată și pictată de om, jumătate, În formă de om, jumătate de felină. Religia și celelalte manifestări culturale pe care le-am descris au durat până la sfârșitul vieții paleolitice, atunci când ultima glaciațiune se termină rapid, iar clima și peisajele de tipul celor de astăzi revin (acum 13 000-10 000 de ani). În această perioadă, lumea conceptuală descrisă mai sus cuprinsese, cu nuanțări și variații, toată Eurasia temperată și rece, inclusiv vastele regiuni din Nord, de unde grupuri de oameni Încep
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mari părți din peninsulă (secolele VIII-VII Î.Hr.). Într-adevăr, derivă din aria latină (dar pentru unele dintre ele nu este exclusă o origine umbro-sabină) unele dintre zeitățile etrusce legate tocmai de forțele reproductive ale omului și ale naturii, de peisajul primordial și de cel mai antic ciclu agrar, și anume Menervaxe "Menerva"-Minervaxe "Minerva", Marisxe "Maris"-Marsxe "Mars", Nequnsxe "Neèuns"-Neptunusxe "Neptunus", Unixe "Uni"-Iunoxe "Iuno", Vetisxe "Vetis"/Veivexe "Vetis/Veive "-Vediovisxe "Vediovis", Satrexe "Satre"-Saturnusxe "Saturnus", Selvansxe "Selvans"-Silvanusxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1938; Premiul „Ioan Al. Brătescu-Voinești” al Ministerului Educației Naționale), ce ar fi permis o dezvoltare realistă, pare să prevestească literatura care cultivă absurdul și existențialismul. Există un duh al satului, o demonie a eroilor, o atmosferă halucinantă care metamorfozează continuu peisajele și ființele și care transformă posibila monografie a satului bucovinean într-una a sufletelor posedate, tulburate de spectrul misterios al lunii, de taina feminității și de mirajul morții. Apologet al morții - era celebră în epocă o poezie a sa intitulată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
sacerdotali din secolul al VI-lea î.C. vedeau universul. Înțelegem imediat că aceste elemente vor trebui utilizate cu prudența necesară. Dar, cine refuză a priori să ia cu sine un astfel de „manual” nu poate să cutreiere astăzi aceste peisaje fără să se rătăcească. Ba mai rău, nu va putea să se cațăre pe abrupturile unei lecturi inteligente a Bibliei în lumea de azi. Distincția simplă dintre „lumea povestirii” și „lumea autorului” este fundamentală. Poate nu o vom adopta mereu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
al XVIII-lea și românii], Budapesta, 1940; Magyar-román szellemi kapcsolatok [Legături spirituale maghiaro-române], Budapesta, 1942; Az erdélyi román nyelvújítás [Înnoirea limbii române din Ardeal], Budapesta, 1943; A Dunatáj nyelvi alkata. A Dunatáj irodalmi fejlödése [Structura lingvistică și dezvoltarea literară a peisajului dunărean], Budapesta, 1947; Ismerjük meg a versformákat [Să cunoaștem formele de versificație], Budapesta, 1961; Esquisse d’une histoire de la versification roumaine, Budapesta, 1964; Stilul poetic al lui Eminescu, București, 1964; Précis de stylistique française, Budapesta, 1967; Elemenți di stilistica italiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
iar simbolurile sunt clar sensibile. Metafora drumului inițial s-a revelat în lăuntricul drum, valențele mioriticului se axează exclusiv pe metafizic, nota religioasă a cântecului se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și meditație, ceea ce îl determină să renunțe la discursivitatea narativă și la descriptivismul melodic al începuturilor. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi („sărmanii oameni din Evul Mediu!“), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular în noi, eu nu mă mai pot identifica cu calitatea integratoare de om. Există de aceea în mod latent un terorism
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pe limba mea etc. Sunt „centrat“ în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o „axă a lumii“. Din acest moment centrarea mea se relativizează, ea devine inventariabilă, numărabilă în rând cu celelalte centrări existente. Ceea ce survine în urma conștientizării diversității centrărilor este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
De aceea prostia nu poate fi sesizată decât din afară; surprinsă dinăuntru, ea se dizolvă de îndată în propria ei recunoaștere. Rămâi prost câtă vreme poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ce se complac în preajma lor, generează, corespunzător, o mare lene a spiritului. În orice călătorie „planetară“ (planao, „a rătăci din țărm în țărm“), în care era vorba de „limitele mării“ și de „limitele pământului“, grecii erau confruntați cu ființa unui peisaj a cărui linie de orizont era inexistentă sau care, mai precis, lua forma fictivă a limitei unde marea se întâlnește cu cerul. Acest peisaj care se anulează constant în propria lui ficțiune este resimțit, atâta vreme cât străbaterea nu s-a împlinit
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care era vorba de „limitele mării“ și de „limitele pământului“, grecii erau confruntați cu ființa unui peisaj a cărui linie de orizont era inexistentă sau care, mai precis, lua forma fictivă a limitei unde marea se întâlnește cu cerul. Acest peisaj care se anulează constant în propria lui ficțiune este resimțit, atâta vreme cât străbaterea nu s-a împlinit, ca obstacol. Obstacolul este deci însăși marea ca spațiu lipsit de repere. În aceste condiții, țărmul ca limită ultimă este țelul nevăzut al unei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în care fâlfâie „nălucirea” și imaginile eterice par să lunece din vis într-un coșmar. La fel, în nuvelele din Tunda (1940), unde se salvează rare insulițe conturate în registrul sugestivității vagi, nelămurite, cu vedenii „fumegânde”, ca într-un „miragiu”. Peisajul dobrogean, cu întinderile de nisip pârjolit de soare și cu tainice bălți străjuite de stufărișuri, o incită pe prozatoare, care, pe alocuri, surprinde câte ceva din atmosfera locului, ca și din psihologia aparte a pătimașelor ființe, de etnii diferite și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
de istorie, arheologie, folcloristică, științele naturii, cultură. A.O. a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor regiuni istorice ale țării” (Mihnea Gheorghiu), subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de reviste literare. Într-adevăr, preocupările de arheologie și de istorie (colaborează Marin Nica, Gh. Popilian, Șt. Ștefănescu) se îmbină cu cele de filologie (I. Coteanu, Al. Graur, Gh. Bolocan), sociologie, filosofie, economie și uneori cu cele literare. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
un teatru aflat la dispoziția lui (cum fuseseră cele ale lui Molière și Shakespeare) era în interesul naționalismului cultural român. Deși îi lipsea talentul ca să justifice acest lucru, Aristide Blank i-a finanțat teatrul. Pentru Iorga, consecințele au fost grave. Peisajele rurale și scenele țărănești suave și armonioase pictate de Nicolae Grigorescu l-au impresionat foarte mult90. Iorga nu era prea interesat de muzică și nu a scris mare lucru despre această artă, deși a fost la Paris în aceeași perioadă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
provocate de război. Întrucât cele mai afectate au fost clădirile de locuințe, lăsând fără adăpost o mulțime de oameni (circa 25 de milioane În Uniunea Sovietică și alte 20 de milioane În Germania, dintre care 500.000 numai În Hamburg), peisajul urban presărat cu dărâmături era amintirea cea mai vie a războiului recent Încheiat. Dar nu și singura. În Europa Occidentală, transportul și comunicațiile erau grav afectate: din cele 12.000 de locomotive din Franța antebelică, În momentul capitulării Germaniei numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ea a avut consecințe sociale semnificative pentru numeroasele orașe din Europa Centrală unde evreii constituiau clasa profesională locală: doctori, avocați, oameni de afaceri, profesori. Mai târziu, aceleași orașe au pierdut un alt segment important al burgheziei locale: germanii. Ca urmare, peisajul social a fost radical transformat, iar polonezii, balticii, ucrainenii, slovacii, ungurii și alții au avut șansa de a prelua slujbele (și casele) celor plecați. Acest proces de nivelare, prin care populațiile native din Europa Centrală și de Est au luat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și de Est. Fără Îndoială că, din punctul de vedere al lui Stalin și al autorităților de ocupație sovietice din teritoriile controlate de Armata Roșie, pedepsirea colaboraționiștilor, a fasciștilor și nemților reprezenta În primul rând un mod de a curăța peisajul social și politic local de posibile impedimente În calea comunismului. La fel și În cazul Iugoslaviei lui Tito. Numeroase persoane au fost acuzate de crime fasciste, când singura lor vină era apartenența la un grup social sau național nedorit, afilierea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
posedă efective civile și militare organizate În număr semnificativ sau care, din motive politice sau psihologice, pot ajuta SUA să exercite o mai mare influență pentru stabilitate mondială, securitate și pace”. Acesta este contextul mai larg al Planului Marshall - un peisaj politic și militar În care interesele americane erau indisolubil legate de cele ale unui subcontinent european fragil și bolnav. Cei mai bine informați destinatari europeni ai ajutorului american, În special Bevin și Georges Bidault, omologul său de la ministerul de Externe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doar 3.000 de abonați. Dar conținutul lor era invariabil de bună calitate, autorii erau cei mai buni scriitori din deceniile postbelice și umpleau o lacună importantă - mai ales În Franța, unde Preuves reprezenta unicul forum liberal, anticomunist, Într-un peisaj cultural dominat de periodice neutraliste, pacifiste, ale tovarășilor de drum sau mărturisit comuniste. Congresul și numeroasele sale activități erau sprijinite oficial de Fundația Ford și finanțate În secret de CIA - lucru ignorat de mai toți activiștii și scriitorii până când a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
periferii -, pagubele nu au putut fi pe deplin compensate. Orașe importante - Frankfurt, Bruxelles, Londra mai ales - au descoperit prea târziu că și-au vândut titlurile de noblețe urbană pe un talmeș-balmeș brutalist. Una dintre ironiile anilor ’60 e aceea că peisajele urbane „renovate” și energic reconstruite displăceau În primul rând tinerilor. Străzi, case, fabrici, birouri, cafenele, școli, universități: toate erau moderne și de o noutate implacabilă. Dar tinerii, cu excepția celor mai privilegiați, simțeau că trăiesc Într-un mediu urât, apăsător, inuman
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]