16,853 matches
-
arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, cu titulatura Mureșanul. Hirotonia intru arhiereu a avut loc în data de 11 decembrie 2011, Catedrală Mitropolitana „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”, Paris, Franța. De-a lungul timpului a fost: redactor reponsabil al oficiosului Arhiepiscopiei Ortodoxe de Albă Iulia, „Credință străbuna” (1998-2003); membru în comitetul de conducere al Asociației Tinerilor Ortodocși din Balcani (B.O.Y.A.), ca reprezentant al asociațiilor ortodoxe de tineret din România (1998-2002). În cariera didactica a
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
Andrei Seușan), Andreea Stamate (Alina Grigore) și Tudor Codoi (Cătălin Paraschiv) - sunt aduși la poliție pentru a da declarații cu privire la momentul în care o văzuseră ultima oară pe Alexandra. Tinerii au firi diferite: Dana, fiica lui Toma Istrate (George Alexandru), redactor-șef al ziarului „Albatrosul”, este tipul tocilarei fără personalitate, Andreea este o fată inteligentă și foarte complicată, care scrie poezii, Niki este tânărul complexat și arogant, iar Tudor este tipul secretos, practicant de arte marțiale. Declarațiile celor patru colegi ai
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
CD. Tot atunci, o parte dintre piesele albumului sunt grupate într-un potpuriu, cântat în majoritatea spectacolelor Riff. Muzică și versuri: Florin Grigoraș Înregistrări muzicale realizate în studioul Tomis-Electrecord, București, 25 februarie - 3 martie 1989. Maestru de sunet: Theodor Negrescu. Redactor muzical: Romeo Vanica. Copertă: Aniko Gerendi Găină. Producător: Electrecord. Două dintre piesele de pe albumul "Primii pași" au intrat în topul revistei "Săptămâna": „Cercul vieții” (în perioada 26 ianuarie - 19 februarie 1987, locul 4), „Aurora” (în perioada 20 noiembrie - 17 decembrie
Primii pași () [Corola-website/Science/327176_a_328505]
-
devine unicul acționar al ziarului. A fondat "Reuniunea Română de Agricultură" la Sibiu, fiind unul dintre militanții întăririi economice a românilor din Transilvania. În plan politic a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Român, în octombrie 1880, făcând parte din redactorii Memorandumului Transilvaniei, alături de Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești Vasile Lucaciu etc, și a fost parte din delegația de 237 de persoane care a mers la Viena pentru a-l înmâna împăratului Franz Josef. A fost principalul susținător al Partidului
Eugen Brote () [Corola-website/Science/327253_a_328582]
-
din Arad. A absolvit studiile pedagogice la "Pedagogiul de Stat din Deva". După absolvirea studiilor merge la București unde devine profesor de istorie la școala pedagogică de fete, între anii 1884 și 1891. În același timp a muncit și ca redactor al ziarelor "Lumina pentru toți", "Românul" lui Vintilă C.A. Rosetti și "Voința Națională". În anul 1891 se întoarce în Transilvania și lucrează în redacția ziarului "Tribuna" din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director. În anul 1893
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
apariției ziarului "Tribuna" din Sibiu, la 29 aprilie 1903, ziarul "Tribuna Poporului" din Arad, își schimbă numele în "Tribuna" începând cu ianuarie 1904. Ioan Russu-Șirianu a lucrat în redacția ziarului "Tribuna Poporului", iar mai apoi al "Tribunei" din Arad, fiind redactor, redactor responsabil și editor, până în anul 1908. Între anii 1905 și 1906 a fost deputat în Dieta Ungariei din partea cercului electoral de la Chișineu. A fost căsătorit cu scriitoarea Constanța Hodoș, pe care a cunoscut-o în perioada când a fost
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
ziarului "Tribuna" din Sibiu, la 29 aprilie 1903, ziarul "Tribuna Poporului" din Arad, își schimbă numele în "Tribuna" începând cu ianuarie 1904. Ioan Russu-Șirianu a lucrat în redacția ziarului "Tribuna Poporului", iar mai apoi al "Tribunei" din Arad, fiind redactor, redactor responsabil și editor, până în anul 1908. Între anii 1905 și 1906 a fost deputat în Dieta Ungariei din partea cercului electoral de la Chișineu. A fost căsătorit cu scriitoarea Constanța Hodoș, pe care a cunoscut-o în perioada când a fost elev
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
1998); master în Jurnalism și Relații publice la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Lucian Blaga”, Sibiu (2005). În cei peste 25 de ani de carieră, a îndeplinit funcții precum: comandant de subunitate, șef de comenduire de transporturi militare (Petroșani, 1989), redactor și redactor-șef în presa militară (1999-2010), director adjunct ș.a. Debutează cu mai multe poezii în nr. 5/1983 al revistei „Catarge la orizont” din Constanța și, ulterior, cu proză scurtă în revista „Viața armatei”, București, în 1997. Va continua
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
în Jurnalism și Relații publice la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Lucian Blaga”, Sibiu (2005). În cei peste 25 de ani de carieră, a îndeplinit funcții precum: comandant de subunitate, șef de comenduire de transporturi militare (Petroșani, 1989), redactor și redactor-șef în presa militară (1999-2010), director adjunct ș.a. Debutează cu mai multe poezii în nr. 5/1983 al revistei „Catarge la orizont” din Constanța și, ulterior, cu proză scurtă în revista „Viața armatei”, București, în 1997. Va continua să publice
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
Litere” (Târgoviște), „Historia”, „Viața Basarabiei”, „Eroica” ș.a. În 2004, la inițiativa colonelului Ion Petrescu, înființează revista „Viața militară” serie nouă, editată de Ministerul Apărării Naționale. În aprilie 2009, a fondat revista de cultură militară și patriotică „ProARME”, cu apariție trimestrială. ... Redactor și conducător de reviste militare, , ofițer de carieră care se inspiră, cu deosebire în proză, din viața cazonă contemporană (dar și din cea devenită istorie), valorificând, nu o dată, propria experiență, dar depășind prin construcție, prin complexitate și prin seriozitatea problematicii
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
medie din comuna Cupca, raionul Adâncata (1973-1978) și ca director adjunct la școala medie din comuna Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional „Gazeta de Herța” (1992-1995) și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995). a avut o contribuție importantă la înființarea Școlii nr. 29 din Cernăuți (actualul Gimnaziu nr. 6
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
adjunct la școala medie din comuna Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional „Gazeta de Herța” (1992-1995) și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995). a avut o contribuție importantă la înființarea Școlii nr. 29 din Cernăuți (actualul Gimnaziu nr. 6), la fondarea „Gazetei de Herța” pentru compatrioții din raionul natal
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
unanimitate "Declarația de Independență a Republicii Moldova", la 27 august 1991. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1971) și doctorantura la Institutul de literatură universală „A.M. Gorki” al Academiei de Științe din Moscova (1975). A fost redactor la Departamentul pentru copii al Comitetului de Stat pentru Radioteleviziune din Chișinău (1971-1972), apoi cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Moldova (1975-1990). Este deputat în primul Parlament democratic al R. Moldova, ales pe
Andrei Țurcanu () [Corola-website/Science/327265_a_328594]
-
a Ministerului Afacerilor Externe ("Auswärtiges Amt") și sub comanda directă a locotenent-colonelului Hasso von Wedel. Ministerul Propagandei condus de Goebbels nu a reușit să controleze și nici să exercite o influență semnificativă asupra revistei. Articolele și fotografiile erau realizate de redactori din Berlin și de corespondenți de război, membri ai Companiei de Propagandă (' - PK) din subordinea OKW. Acești corespondenți - majoritatea jurnaliști și fotografi profesioniști - erau prezenți în toate armele (trupele de uscat - ', aviația militară - "Luftwaffe", marina militară - "Kriegsmarine"), trupele SS ("Waffen-SS
Signal (revistă) () [Corola-website/Science/327312_a_328641]
-
prezintă la televiziune un cuplet muzical-satiric în care incriminează risipa de la uzina rivală. În urma vizionării acestei emisiuni satirice, directorul general al Centralei îl trimite pe inspectorul tehnolog Bebe Ionescu (Dem Rădulescu) la Constanța pentru a face o anchetă. De asemenea, redactorul șef al ziarului îl trimite pe ziaristul Toma Cernat (Sebastian Papaiani), prietenul lui Răducanu, pentru a scrie un articol despre situația uzinei constănțene. Toma și Alecu urmau să plece împreună cu trenul la Constanța, dar inginerul pierde trenul și se ciocnește
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
s-a angajat la ziarul "El Socialista", oficiosul Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE). Tot atunci s-a alăturat Uniunii Socialiste, Sindicatului General al Muncitorilor și Tineretului Socialist Spaniol. În 1932 a devenit membru al Comitetului Executiv al Tineretului Socialist și redactor la "Renovación", ziarul Tineretului Socialist. Carrillo era unul din membrii facțiunii de stânga al organizației. În 1933, odată cu radicalizarea Tineretului Socialist, Santiago Carrillo a fost ales secretar general. Între octombrie 1934 și februarie 1936 a stat la închisoare datorită participării
Santiago Carillo () [Corola-website/Science/327349_a_328678]
-
lunar, până în noiembrie 1989, cumulând 322 de numere. Numărul 12/1989 deși era sub tipar, a fost suspendat, iar în ianuarie 1990 au apărut două numere speciale sub o altă denumire, "Noul Cinema (Serie nouă)". Între 1965 și decembrie 1989 redactorul șef al revistei fusese Ecaterina Oproiu. Noul Cinema a continuat formatul revistei relansata în 1963, de data aceasta fără propagandă inerentă, fără de care nu ar fi primit „lumină verde,” a anilor 1980. În decembrie 1998, a apărut ultimul număr al
Revista Cinema () [Corola-website/Science/327387_a_328716]
-
debutat în presa scrisă și în radio în 1993, acoperind toate domeniile jurnalistice (sport, social, politic, cultură, economic), colaborând atât cu presa locală ("Clujeanul, Ieșeanul, Deveanul, Bihoreanul"), cât și cu cea națională ("Ziarul Financiar"...). Între 2006 și 2010 a fost redactor-șef la Ziarul Clujeanului, Clujeanul și Viața Clujeanului. Din 2010 este analist-comentator la VoxPublica (platformă de comentarii, bloguri și opinii, pe site-ul Realitatea TV). Președinte al Asociației Profesioniștilor din Presa Cluj (2011-2013). Membru al Uniunii Scriitorilor din România Filiala
Mihai Goțiu () [Corola-website/Science/330581_a_331910]
-
în care în 1956 declama: "“Uniunea Compozitorilor [...] desființează din rădăcini caracterul mercantil al vechii Societăți [...] și orientează eforturile creatorilor și ale muzicologilor spre o concepție nouă spre crearea unor opere importante, legate de viața și aspirațiile poporului nostru, creatorul socialismului”"; redactor la revista Muzica, unde opinează că "“în artă se duce o bătălie aprigă între nou și vechi”", acuză "“tendințele retrograde, reacționare, care vor să izoleze arta de popor”" și preaslăvește "“marea lumină care a răsărit în octombrie 1917”"; autor prolific
Alfred Mendelsohn () [Corola-website/Science/330841_a_332170]
-
nescrise pentru eveniment: Umanizarea farmecului Hollywoodian în fața telespectatorilor. În schimb, vedetele s-au comportat cât mai bine.” Concluzia sa a fost „Una peste alta, Oscarcastul a fost un show atractiv. De la început până la capăt, puține momente bombastice și puține jenante.” Redactorul de divertisment al "The Daily Beast", Marlow Stern a scris un comentariu foarte favorabil „DeGeneres a intrat în pielea celor mai de succes prezentatori ai premiilor pentru filme—Billy Crystal, duoul Fey și Poehler, etc.—care au profitat de public
Oscar 2014 () [Corola-website/Science/330081_a_331410]
-
care l-a condus până în anul 2003. Din 2003 este conducător științific al acestui institut În anii 1989-1991 a fost deputat al Sovietului Suprem al URSS. A susținut mișacrea regională condusă de Andrei Saharov. A publicat 150 de articole științifice. Redactor -șef al revistei Izvestia Academiei de științe din Rusia. Membru al Colegiului de redacției a revistei "Fizica Plasmei", "Akusticeskii Jurnal", "Izvestia vuzov. Radiofizica", Jurnal tehniceskoi fiziki. Laureat al Premiului de stat al URSS (1967, 1983).
Andrei Gaponov-Grehov () [Corola-website/Science/330128_a_331457]
-
din inima mea”, organizatoare a Festivalului Național pentru Tineret „Bistrița Folk” (festival anual, cu prima ediție în anul 2002) și a „Întâlnirilor literare Radu Săplăcan” de la Beclean (începând din anul 2003). Din iunie 1994, realizează la Radio Cluj, unde este redactor, emisiunea de muzică folk „Diligența de Bizanț”. Florin Săsărman s-a preocupat, începând cu anul 2004, de soarta cimitirelor ostașilor români din Republica Moldova, lăsate în paragină sau chiar desființate de puterea sovietică și, apoi, de cea filorusă de la Chișinău. În
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
Alexandru Cosmescu (n. 24 mai 1922, Vorniceni, județul Lăpușna, România, azi în raionul Strășeni, Republica Moldova - d. 29 septembrie 1989, Chișinău) a fost un antologist, dramaturg, poet, prozator, redactor de carte, scriitor, traducător și ziarist român basarabean, membru al Uniunii Scriitorilor din (Republica) Moldova. Alexandru Cosmescu s-a născut la 24 mai 1922 în comuna Vorniceni, județul interbelic Lăpușna, România, astăzi în raionul Strășeni, Republica Moldova (după unele surse ), respecticv
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
al doilea răboi mondial. În 1943 este demobilizat într-un spital militar din Basarabia, iar în 1944, după refacere și recuperare, revine la Chișinău, în Basarabia, unde îl prinde reocuparea Basarabiei de către armatele Uniunii Sovietice. Începînd cu anul 1945 este redactor al publicațiilor „Tinerimea Moldovei”, „Octombrie”, „Basarabia”. În deceniul dogmatic, 1950 - 1960, îi apar o serie dintre cărțile sale, așa cum sunt „Urcuș”, „Dealul Viei,” „Spre liman” și „Crugul lunilor.” Mult mai târziu, după o carieră stralucită de traducător, aproape de moartea sa
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]
-
ale momentului. Ca atare, văzându-se atacat constant, chiar cu violență, prin românismul evident al scriiturii sale, scriitorul s-a văzut nevoit să se refugieze în traduceri. De-a lungul întegii sale cariere literare sale a activat și în calitate de ziarist, redactor de editură și consultant literar la Uniunea Scriitorilor. Considerat a fi un traducător talentat, Alexandru Cosmescu a tradus în limba română din autori renumiți ai lietraturii ruse precum Anton Cehov, Fiodor Dostoevski, Nikolai Gogol, Maxim Gorki, Mihail Lermontov, Alexandr Ostrovski
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]