17,708 matches
-
revelația fragmentară a transcendenței zeului ce există și însoțește constant destinul omului. Ei au rostit Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului! din mijlocul tensiunii credinței lor, credință ce le-a impus desprinderea de talazurile agitațiilor terestre. Ei rostesc această exclamație plutind mistic peste mulțimea celorlalți interesați, doar din perspectiva mundană, de apariția cristică. În această plutire, se ridică aproape de ființele angelice, fiind eliberați, pentru o clipă delirică, de greutatea viețuirii întru corporalitate. Aducând slavă Divinității, pe care o
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unui alt sens cuvintelor noapte și nocturn, la tranzitarea lor în alt plan de înțeles, la investirea lor cu o altă semnificație, la utilizarea lor cu o noimă originală și într-o accepție diferită. Astfel, în noul context, atunci când se rostește noapte, gândul trimite la ideea de întunecare sufletească și nu naturală, cosmică, la absența luminii lăuntrice a credinței autentice, iar atunci când se pronunță nocturn este evocată, de fapt, poziționarea în paradigma acestui întuneric spiritual. O conștiință nocturnă din punct de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mesaj întru transcendență indică faptul că ființa umană are de optat între a fi asemeni răstignitului din dreapta lui Hristos crucificat sau asemeni celui din stânga sa. Primul, mărturisindu-și credința în cristica însoțire divină a omului, își depășește ascendent crucea, celălalt rostindu-și, într-o muribundă aroganță, ne-credința, alunecă fluent la rădăcina crucii sale precum demonul șerpuiește lângă copacul înțelegerii binelui și răului. Extrapolări în damnările Apocalipsei Una dintre imaginile spirituale ce au însoțit constant evoluția umanității a fost cea a
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de conștiință și ne cheamă pentru a cina, dar cina este masa ce se servește doar seara. Seara este timpul căderii soarelui dincolo de orizont și al lăsării întunericului. Așadar, în vremea acestui apus, Divinitatea ne bate în ușă și ne rostește apelant numele spre a cina, adică spre a ne lumina deplin, spre a ne ocroti de noaptea lumii. Asistăm aici la înlocuirea propriei protecții pe care am consolidat-o, după puteri, așezându-ne în mijlocul lucrurilor din cameră, cu o protecția
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
relatarea despre un eveniment teribil ce a lovit semeni de ai mei și spun vai de mine, ce vi s-a întâmplat! Aici este vorba despre o confraternitate, o camaraderie afișată în care autenticul vai! aparține semenilor loviți, ei îl rostesc cu autoritate primară, eu doar imit afirmația lor, doar o reflectez, precum o oglindă redă imaginea reală, încercând să fiu deplin solidar cu suferința lor. Se pare că în cazul acelui vai! angelic este vorba despre o solidaritate cu ființa
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și executant, el de-plânge soarta omenirii decadente, omenire asupra căreia planează acel vai! prevestitor. Poate că și eu, fiind ancorat în mijlocul acestei lumi condamnate de tribunale siderale, voi fi așezat sub necruțătoarea zodie a angelicului vai! urmând a-l rosti paroxistic cu vocea fragmentată de terori nebănuite până atunci și integrată corului izbucnit din panica colectivă, corului care va răsuna atunci precum vociferările armonice ale teatrelor antice ce evocau căderi ale omului de la dramele individualității sale până la tragediile Pompeiului și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Eufrat în care iudeii biblici au fost aduși ca robi, se intenționează aducerea în prim-plan a mundanului omenirii decadente, a cotidianității profane în care omenii cetăților au uitat Divinitatea și s-au dăruit deschiderilor demonice. Despre acest mundan decadent rostește vocea angelică, în continuarea textului Apocalipsei: "A căzut Babilonul!" (Apocalipsa 14.8) Și eul meu, cu rădăcinile coborâte în infern după însemnarea cu semnul fiarei, se află în mijlocul acestei universale cetăți și se prăbușește împreună cu gigantica ei structură. Dar, ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
total, una coboară spre o veșnicie incendiată, cealaltă urcă către mirajuri de liniște în care o ne-închipuită frumusețe înflorește și bucură deplin. Astfel, începe și se consumă ultima fază a sfărșitului de lume, secvența Judecății de Apoi. Divinitatea își rostește sentința, iar acest cuvânt din urmă separă, deplin, cele două faleze, angrenându-le în două mișcări opuse, una descendentă, cealaltă ascendentă. Dinamica celei ce se prăbușește este dictată de imperativul respingerii de la sine exprimat prin formularea Duceți-vă!..., iar cealaltă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
poruncește imperial clipa deschiderii mele afective întru cuvânt și nu eu impun momentul de apariție al unei astfel de convulsive deschideri. A nu asculta frecvența de trăiri ale inimii și a fi captiv reperelor cotidianității temporale echivalează aici cu a rosti te iubesc în afara apogeului propriei iubiri asemeni unui orator ce nu înțelege deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui aisberg reprezentat de trăirea interioară și șoapta lăuntrică te iubesc atunci sensul ei este
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
nereflectând culminația unei iubiri lăuntrice, explozia de prea-plin a acesteia. Prin urmare, chiar atunci când iubești autentic pe cineva nu este totul să-i spui te iubesc, ci să fi suficient de răbdător ca dragostea ta să se mărturisească în formula rostită de tine prin cuvintele te iubesc. Trebuie să îți auzi vocea intonând această confesiune înainte de a te gândi la ea. Aici nu tu trebuie să vorbești, ci iubirea ta, nu trebuie să porți dragostea pe cărările destinului tău, ci ea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
învăluie, punctul ei de maximă altitudine și intensitate, ci doar urcușuri și coborâșuri, secvențe sporadice nerelevante. Mă aflu în fața persoanei de care m-am îndrăgostit. Sedus, îi privesc chipul și aud cum dragostea, ce mă împletește de marasma ființei sale, rostește, prin mine, te iubesc. Această formulă devenită vociferată, preschimbată în glăsuire tremurândă este cu adevărat vârful, piscul trăirilor mele întru eros ce își revendică acum dreptul la expresie sonoră. Nu am programat erupția lor în cuvânt, nu le-am impus
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
altor subiecte i-ar aduce, în final, autodistrucția. Iubirea întru eros rămâne ea însăși numai în raportarea sa la unica zonă deplin compatibilă cu statutul său, numai în vizarea existenței sau nonexistenței acelui miraj-enigmă la nivelul persoanei prin care dragostea rostește te iubesc. Așadar, pentru persoana de care m-am îndrăgostit și la porțile căreia a ajuns mărturisirea iubirii mele te iubesc, nu importă cine sunt sau ce sunt pentru ceilalți semeni, ci doar cine și ce sunt pentru ea, adică
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Unde-s puii de năpîrcă?... strigă el ăDumbravă Vorniculîcu glas răgușit, intrând în cort cu mâna în șold. Li-a sosit ceasul pieirii! halal di ei, fărtați! . - Pare-mi-se că-n beție ți-ai pierdut cumpătul vorbii, jupan Vornice, rosti Doamna înstrunîndu-și mânia, ori pesemne c-ai mintea ca de prunc într-atîta trupeșie? - Taci, muiere; nu bîrfi! răspunse Dumbravă, nu doară c-ați socoti voi că-i Moldova țară di jac, să ni gioace ca pe urs o mișa pripășită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
neagră, mahmură, aci veselă, și criticile sunt niște monoloage în care autorul nu se ia în serios. Ca un strălucit exemplu al ușurinței de a oscila de la serios la comic și chiar la funambulesc, fără falsitate, e cuvântul de întîmpinare rostit către principesa Ileana, în care se dovedește că "Triunghiul albastru" e un "cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Să întind în orice loc..., - femeie "romanțioasă", care răspunde baronului Flaimuc, falsului pretendent, când acesta îi spune că dorește o femeie "care să facă la mine poezii zo vi der Șiller vi der Ghete": "- Ghete! Șiller!, ce nume înalte ai rostit, baron ! Feblele mele talente cum vor răspunde la așteptarea dumitale ?" - femeie care strică limba, influențată de toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez: 1 Ibidem, p. 296. 2 Scrieri, III
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că una din soluții ar fi fost ca domnul Ion Iliescu să fie mediator între minerii cu care s-a înțeles atât de bine altă dată și Guvernul României (CORV: 288). ( iată − prezentativ citațional: Iat-așadar cele două cuvinte de salut rostite de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea și Preafericitul Părinte Teoctist s-au încheiat cu o binecuvântare în comun asupra mulțimilor, rostită de Sanctitatea Sa în limba latină și de Preafericitul Patriarh Teoctist în limba română. (CORV: 294). ( iată − prezentativ
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
bine altă dată și Guvernul României (CORV: 288). ( iată − prezentativ citațional: Iat-așadar cele două cuvinte de salut rostite de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea și Preafericitul Părinte Teoctist s-au încheiat cu o binecuvântare în comun asupra mulțimilor, rostită de Sanctitatea Sa în limba latină și de Preafericitul Patriarh Teoctist în limba română. (CORV: 294). ( iată − prezentativ argumentativ: Aceștia nu agreau în totalitate proiectul (în special liderii PNȚCD), iar principalul partid de opoziție, PDSR, de asemenea, nu era de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
GALR I: 667. 28 Vezi GALR I: 671−673 și GALR II: 30−31. 29 "Caracterul de "enunțuri esențial exclamative" al interjecțiilor este în general marcat în plan suprasegmental"(GALR II: 969) 30 În opinia Rodicăi Zafiu (2005) "Particula hai − rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează − a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Majoritatea exemplelor citate în aceste lucrări aparțin literaturii beletristice. 40 "Având sens apropiat de al imperativului, interjecțiile hortative prezintă unele trăsături comune cu vocativul și cu imperativul: pot apărea izolat în frază, se rostesc cu o intonație specială și servesc spre a ne adresa cuiva; de aceea interjecțiile acestea pot însoți un vocativ sau un imperativ." (GALR II: 895). 41 Formularea aparține lui Zafiu (2005). 42 În operația de stabilire a corespondenței între mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
lăsat să ia în sac pepeni, dar a vrut să-l sperie ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu-i alegea pe cei copți, ci lua ceea ce vedea la lumina lunii, astfel a început să rostească câteva cuvinte în limba germană ca să bage frica în nepot. Zicea moș Dumitru: „Com, Com, Com ia, Com ia”. Băiatul a înțeles că cel ce vorbește este moșul lui și după ce și-a unplut sacul cu pepeni, a pleca cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
temeau de el. Uneori câinele se așeza pe prag și copiii nu mai puteau să iasă din casă, sau să intre, de frica lui. Părinții însă și frații mai mari, când câinele se așeza pe prag, îl alungau cu porunci rostite cu glas aspru, și el pleca. Câinele era deprins cu anumite expresii pe care , dacă le auzea, pleca de pe prag. într-o zi când acasă nu erau decât Florica și Costică, s-a a șezat câinele pe prag, atunci Florica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
verde, dulce și gustos, i-a dus la gară. La prima ocazie de întâlnire cu frații ei, le-a istorisit dialogul, dar pentru a face haz de „cumnatul Cristache” a înlocuit cuvântul „iepușoarele „ cu cel de „iepuțele” și astfel propoziția rostită de tata suna așa : -Păi, da o să-mi pun eu acum la ham epuțele mele pentru tine. Istețimea lui tanti Florica de a schimonosi expresiile altora, era bine cunoscută în familia noastră. Cu astfel de jocuri de cuvinte tanti Florica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fiul repauzatei era preot, deși repauzata era medaliată cu decorația de mamă eroină, și o creștină cu multă evlavie și cu multe fapte care meritau a fi menționate, apreciate și date ca exemplu, preotul n-a găsit de cuviință să rostească decât „Dumnezeu s-o ierte”. M-a supărat tare acest dispreț, această nepăsare arătată mamei și m-am gândit să fac o reclamă scrisă la episcopul eparhiot, dar în vis mama m-a rugat să-l iert, să nu-i
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
entuziasm. Am mărșăluit din Buzău spre Ploiești pentru a ne întâlni cu cei ce veneau de la Mizil. A fost o ședință sublimă, un foc de tabără în noapte, feerie, foc haiducesc, rugăciuni cântate de sute de piepturi tinere, cuvântări înflăcărate rostite de proaspeții ieșiți din închnisori. La întoarcere nu s-a mai cântat dar s-a mers tot timpul în cadență, sub o ploaie măruntă și liniștită de toamnă. La ora 4,30 am fost în curtea seminarului. N-a fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
răul să fie ales dintre minciuni și să servească drept exemplu de greșeli politice care să nu se mai repete. Părerea mea despre Organizația lui C. Z. Codreanu însă, este asemena părerii lui Mihail Kogălniceanu despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, rostită la Ruginoasa, și anume că „pe Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu l-au răpus greșelile, ci faptele lui cele mari”. Mișcarea Legionară nu-i calomniată pentru greșeli, ci pentru calitățile ei, care au pus în lumină crimele celor care au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]