17,656 matches
-
1399 de pe tronul Angliei, pe care se perindară apoi în total șase regi ai caselor York și Lancaster, înrudite secundar cu Plantageneții. După moartea lui Richard al III-lea al Angliei în 1485 pe tron a urcat dinastia Tudor. Ultimul urmaș cunoscut al casei de Plantagenet a fost Eduard Plantagenet, cel de-al 17-lea earl de Warwick, care a fost executat în 1499. Prin linia secundară a casei de Beaufort era înrudit și Henric al VIII-lea al Angliei din
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
a forma Dinastia Plantagenet. Fulk a cedat toate titlurile sale lui Geoffrey și a plecat pentru a deveni Regele Ierusalimului. Richard de York, al 3-lea Duce de York, a fost cel care a adoptat numele Plantagenet, pentru el și urmașii săi, în secolul al XV-lea. "Plantegenest" a fost folosit ca poreclă în secolul al XII-lea, pentru Geoffrey. Nu se cunosc motivele pentru care Richard a ales acest nume specific pentru această Dinastie. Henric I al Angliei a numit
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
de 27 decembrie 2007, a avut loc înmormântarea "regelui internațional al tuturor rromilor creștini de pretutindeni", Ilie Badea Stănescu. În cele trei zile de priveghi, Consiliul de Coroană al Casei Regale de la Costești a decis cu unanimitate de voturi, ca urmașul la tron al regelui decedat să fie prințul Dan, fiul cel mai mare al regelui. Prezent la funeraliile "regelui", împăratul rromilor, Iulian Rădulescu, a emis un decret prin care a dispus și a recunoscut înscăunarea lui Dan Stănescu ca rege
Dan Stănescu () [Corola-website/Science/311035_a_312364]
-
p. 320 335. 27. Die rumänische Lexikalisierung des ‘Bewusstsein’ Bergriffs, în AUI, tom. XXXIX (1993), secț. e lingvistică, p. 69 87. 28. Universalism medieval și particularism ironic modern, în “Contrapunct”, anul V, nr. 11 (160), noiembrie 1994, p. 4. 29. Urmașii gr. provnoia în limba română literară veche, în AUI, tom. XL (1994), secț. e lingvistică, p. 23 38. 30. A fost păstrat numele împăratului Traian în tradiția populară romînească?, în “Convorbiri literare”, Iași, nr. 1, ianuarie 1999, p. 7. 31
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Facultatea de Teologie, Iași, 15 17 octombrie 1992. 22. Teme actuale în semiotica lui Toma de Aquino, comunicare prezentată la Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului, ediția I, Suceava, 16 18 octombrie 1992. 23. Urmașii gr. provnoia în limba română. Privire diacronica, comunicare prezentată la Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului, ediția a ÎI a, Suceava, 15 17 octombrie, 1993. 24. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată la Conferința Națională de
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
în anul 1486 au atacat-o pe cale juridică, pe motivul că posesiunea Racovița a aparținut coroanei regale și drept urmare li se cuvine lor. Cu ocazia judecării procesului la Cluj, în afară de părțile implicate au mai apărut și alți pretendenți, în persoana urmașilor lui Simion Magnus, fiul său Gheorghe și fiica Barbara. Sentința s-a dat în favoarea celor „Șapte scaune” însă nu a putut fi pusă în aplicare deoarece urmașii lui Tobiasi au prezentat scrisorile regale prin care au dovedit dreptul lor asupra
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
la Cluj, în afară de părțile implicate au mai apărut și alți pretendenți, în persoana urmașilor lui Simion Magnus, fiul său Gheorghe și fiica Barbara. Sentința s-a dat în favoarea celor „Șapte scaune” însă nu a putut fi pusă în aplicare deoarece urmașii lui Tobiasi au prezentat scrisorile regale prin care au dovedit dreptul lor asupra moșiei. La următoarea ședință de judecată, părțile Tobiasi și Magnus au pierdut procesul prin neprezentare și astfel, tribunalul a hotărât pentru totdeauna apartenența acestei jumătăți de sat
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
filozofia lui René Descartes în cadrul studiilor de teologie. Combătând intoleranța regimului lui Ludovic al XIV-lea, atrage ura comunității creștine. Sunt criticați regii care au adus nefericire supușilor lor, papii care au înjosit catolicismul prin patimile și ambițiile personale. Fiind urmaș al lui René Descartes și Pierre Gassendi, filozofia sa este în primul rând critică. Respinge astrologia considerând-o "cea mai vană dintre imposturi", deoarece considera rațiunea ca fiind singura cale spre adevăr. Și față de religie avea atitudine critică. Nu considera
Pierre Bayle () [Corola-website/Science/311115_a_312444]
-
Israelului - cu a cărei soră se căsătorise, pentru a recuceri împreună Ramotul Galaadului. Însă regele Ahab a murit în timpul bătăliei, iar iudeii s-au retras împreună cu Iosafat (III Regi 22:19-38). Apoi, Iosafat a făcut o alianță comercială cu Ohozia, urmașul lui Ahab, pentru a aduce aur pe mare de la Ofir. Dar corăbiile s-au sfărâmat la Ețion Gheber (III Regi 22:48-49). Iosafat a adus pacea între Iuda și Israel și a ajutat Israelul în multe privințe. Când Moabul și
Iosafat () [Corola-website/Science/311154_a_312483]
-
al Babilonului. Regatul evreu unit a fost format în jurul anului 1047 î.Hr., când poporul evreu a ales un rege în locul unui judecător. La moartea regelui Solomon, fiul lui David, cele zece triburi din nord s-au revoltat împotriva lui Roboam, urmașul lui Solomon, datorită taxelor foarte mai puse pe popor. Doar triburile lui Iuda și Beniamin au rămas loiale casei lui David, în timp ce triburile din nord au pus rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat, un fost funcționar de la curtea lui Solomon
Regatul Iuda () [Corola-website/Science/311180_a_312509]
-
pe regele Sennacherib. Iosia, strănepotul lui Iezechia, a făcut o serie de reforme religioase și politice. În timpul lui a fost descoperită "Cartea legii", probabil Deuteronomul lui Moise. După moartea sa, Iuda a devenit dependent de Egipt și mai apoi Babilon. Urmașul lui Iosia, Ioahaz, a fost detronat de către egipteni, care l-au pus rege pe Ioachim, care le era vasal. La scurt timp după bătălia de la Carchemiș, Ioachim a fost detronat de Nabucodonosor al Babilonului, care după ce l-a pus pe
Regatul Iuda () [Corola-website/Science/311180_a_312509]
-
fost numit în funcția de ministru al securității naționale al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene. Organele de securitate au fost create prin angajarea trupelor de grăniceri și a regimentului de cazaci grăniceri de pe țărmul Mării Negre (în martie 1993). Fiind el însuși urmaș al cazacilor din Kuban, pentru merite deosebite în organizarea militarilor cazaci, lui Antiufeev i-a fost acordat gradul căzăcesc de general și cea mai înaltă distincție căzăcească Crucea "Pentru credință". În conformitate cu afirmațiile lui Mihail Bergman, ofițer din comandamentul Armatei a
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
data de 6 martie ca aniversare a înrobirii României de comuniști și a instaurării primului guvern nedemocratic. Generalul Nicolae Rădescu a murit la 16 mai 1953. În testamentul sau, redactat cu o zi înaintea morții sale, el propune alegerea, ca urmaș la conducerea Ligii, a unuia din colaboratorii săi apropiați: Grigore Gafencu, generalul Gheorghe Ion, Mihail Fărcășanu sau Viorel V. Tilea. Mihail Fărcășanu a fost ales președinte al Ligii Românilor Liberi prin 37 de voturi din totalul de 46 exprimate de
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Potrivit obiceiurilor vremii la Racovița se consemnează moștenirea preoției din tată în fiu, uneori chiar și prin gineri. Se întâlnesc astfel familii de preoți ai căror urmași au slujit zeci de ani la rând cum au fost: Doican, Dobra, Cîndea și Totan în prima jumătate a secolului al XVIII-lea sau Florianu în perioada 1855-1940. Cu referire la perioada anterioară secolului al XIX-lea, în aceste familii
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
străini. Abia după anul 1659 ei au fost scutiți de taxe și de alte sarcini iobăgești cu condiția să îmbrățișeze preceptele calvine. De altfel, tot urmând scopuri confesionale, încă de pe vremea vlădicului Dosoftei (1622-1627), principele Gabriel Bethlen, mai apoi alți urmași ai săi la tronul Transilvaniei, au acordat unele imunități preoților în funcție. Aceste facilități explică de unde pornea dorința multor români de a îmbrățișa cariera preoțească și, deci, numărul mare al preoților din satele ardelene. Ca iobagi, preoții lucrau câmpul în
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
constând din: Preoții mai aveau dreptul de a primi la Bobotează câte trei denari, o coastă, un colac și un fuior de cânepă, obicei care s-a păstrat până la sfârșitul celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea. Urmașul lui Sava Branković, Varlaam, a stabilit astfel simbria (salariul) preoților din Ardeal: Episcopul Petru Pavel Aron (1751-1764) a reușit să obțină și el de la Curtea din Viena pentru preoții uniți sesii în suprafață de circa 5 jugăre (9 „gălete”) și
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
femei simple care nu cedează în fața necazurilor și luptă pentru izbânda dreptății, răzbunând moartea năpraznică a soțului ei. Personajele lui Sadoveanu nu au o atitudine senină în fața morții ca în „Miorița”, ci luptă pentru propria viață și, chiar după ce mor, urmașii lor nu-și găsesc liniștea până ce nu obțin dreptate. Vitoria Lipan nu este astfel o individualitate, ci poate fi considerată un exponent al unei spețe de eroi legendari români. Ea provine din „categoria oamenilor tari”, caracterizați prin respectarea datoriilor morale
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
grăbea să se separe de prizonierii săi. De la căsătoria Mariei Stuart cu Francisc, destinul Scoției este legat de cel al Franței. O clauzolă secretă semnată de Maria Stuart, prevedea anexarea Scoției chiar și în cazul în care Maria nu avea urmași. Din cauza controlului Franței în afacerile lor interne, un grup de nobili scoțieni se revoltă și îi constrânge pe Maria de Guise și consilierii săi francezi să părăsească Edinburgh în mai 1559. Maria de Guise cere fiicei sale ajutor militar, Francisc
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
de domnie, Francisc moare în 5 decembrie 1560, de o durere insuportabilă la ureche. S-a tratat poate de meningită sau de o infecție la ureche. Ambroise Paré a propus efectuarea unei trapanări. Francisc al II-lea a murit fără urmași și la tron îi urmează fratele său Carol al IX-lea, care avea zece ani. În 21 decembrie Consiliul o numește pe Caterina de' Medici "guvernantă a Franței". Maria Stuart, văduva lui Francisc se întoarce în Scoția, iar prințul Condé
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
prima lor grijă este de a salva puiul. De acest fapt se foloseau vânătorii în timpul marilor exterminări; grupurile formate din puii nou-născuți cu mamele lor era o pradă ușoară. Iată cum descrie Georg Wilhelm Steller grija vidrelor de mare pentru urmași: Mărturii asemănătoare aduce și unul din participanții la cea de-a doua expediție în Kamceatka, Sven Larsson Waxell: Vidrele de mare își alintă duios puii, iar când aceștia nu sunt ascultători, primesc câte o „palmă”. Specialiștii descriu în mod unanim
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
oficială, vaudou african adus de negri, nu și-a pierdut din adepți nici în Haiti, nici în Republica Dominicană. Protestantismul este și el prezent în insula Hispaniola. Populația insulei, în cea mai mare parte este formată din negri și mulatri, toți urmași ai foștilor sclavi aduși din Africa, începând cu anul 1501, folosiți la munci pe plantațiile din insulă. Cu un total de peste 15 milioane de locuitori, "Hispaniola" este cea mai populată din insulele Antilelor. În partea de răsărit a insulei (în
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
fiul lui Pelops și al Hippodamiei și tatăl lui Agamemnon și al lui Menelau. Numele său se leagă de dinastia Atrizilor. cu fratele său Tieste l-au ucis, la îndemnul mamei lor, Hippodamia, pe fratele lor vitreg, Chrysippus, care era urmașul la tron. Pelops, tatăl lor, i-a exilat împreună cu mama sa la Micene. Acolo, regele Eurystheus i-a numit regenți în timpul campaniei sale împotriva Atenei, dar cum Eurystheus a murit în timpul acestei campanii, Atreu a devenit rege peste Micene. La
Atreu () [Corola-website/Science/311863_a_313192]
-
au urmat aducerea merelor de aur ale Hesperidelor, care au fost înapoiate deținătoarelor de drept, și furarea lui Cerber, câinele iadului, care de asemenea a fost revendicat lui Hades, stăpânul infernului. După moartea lui Heracle, Eurystheus i-a prigonit pe urmașii săi (Heraclizii, sub conducerea fiului lui Heracle, Hyllus) din Tirint. Aceștia s-au refugiat la Demofon, fiul lui Theseu și regele Atenei. Eurystheus a pornit cu armata împotriva Atenei. Heraclizii au jertfit-o pe o fiică a lui Heracle, Macaria
Eurystheus () [Corola-website/Science/311855_a_313184]
-
a plecat în Martinica. După escale în Guadelupa, Santo Tomas și Republica Dominicană, s-a îndreaptat spre Cuba, stabilindu-se la Havana în 1942. După revenirea la Havana, Lam a ales o nouă abordare a tradițiilor afro-cubaneze. El a constatat că urmașii sclavilor erau încă supuși opresiunii, iar cultura afro-cubaneză era degradată și dirijată spre pitoresc, în interesul turismului. Vedea Cuba în pericol de a-și pierde moștenirea africană și de aceea a încercat s-o elibereze de subjugarea culturală. În plus
Wifredo Lam () [Corola-website/Science/311293_a_312622]
-
despre Blachernae în legătură cu câteva evenimente din secolul al VI-lea, din timpul împăratului Mauricius Secolul al VII-lea Isidor din Sevilla a scris în secolul al VIII-lea lucrarea Etymologiarum Libri Viginti arătând că „dacii” din vreme lui ar fi urmașii goților Cosmografia anonimului din Ravenna compusă după anul 680, „Dacia...care se numește și Gepidia” indică venirea nomazilor gepizi. Secolul al VIII-lea Istoricul Stelian Brezeanu scrie că primele date precise despre românii de la sud de Dunăre, numiți „vlaho-rinhini” (posibil
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]