166,702 matches
-
cu 5 coloane, prof. de matematică A. Geier preconiza folosirea sistemului de numerație cu baza 32, numerele fiind scrise cu cifre zecimale, în plaja 0 ÷ 31. Astfel, comanda era reprezentată printr-o cifră, iar adresa prin două. Notația propusă pentru adrese era cu cifrele separate de caracterul punct și virgulă. De exemplu adresa 945 era notată cu: astfel adresele erau numerotate între 0;0 ÷ 31;31. Se propunea întocmirea programelor direct în baza 32, evitându-se sistemul zecimal. Argumentul era că
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
numerație cu baza 32, numerele fiind scrise cu cifre zecimale, în plaja 0 ÷ 31. Astfel, comanda era reprezentată printr-o cifră, iar adresa prin două. Notația propusă pentru adrese era cu cifrele separate de caracterul punct și virgulă. De exemplu adresa 945 era notată cu: astfel adresele erau numerotate între 0;0 ÷ 31;31. Se propunea întocmirea programelor direct în baza 32, evitându-se sistemul zecimal. Argumentul era că astfel se folosesc toate cele cinci coloane ale benzii perforate, două instrucțiuni
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
scrise cu cifre zecimale, în plaja 0 ÷ 31. Astfel, comanda era reprezentată printr-o cifră, iar adresa prin două. Notația propusă pentru adrese era cu cifrele separate de caracterul punct și virgulă. De exemplu adresa 945 era notată cu: astfel adresele erau numerotate între 0;0 ÷ 31;31. Se propunea întocmirea programelor direct în baza 32, evitându-se sistemul zecimal. Argumentul era că astfel se folosesc toate cele cinci coloane ale benzii perforate, două instrucțiuni de 15 biți (capacitatea unei adrese
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
adresele erau numerotate între 0;0 ÷ 31;31. Se propunea întocmirea programelor direct în baza 32, evitându-se sistemul zecimal. Argumentul era că astfel se folosesc toate cele cinci coloane ale benzii perforate, două instrucțiuni de 15 biți (capacitatea unei adrese de pe tambur) putând fi introduse prin doar șase caractere citite, în timp ce folosirea sistemului octal ar fi necesitat 12 caractere citite (2+2 pentru cele două comenzi și 4+4 pentru cele două adrese). În pseudocod aspectul instrucțiunilor era în acest
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
două instrucțiuni de 15 biți (capacitatea unei adrese de pe tambur) putând fi introduse prin doar șase caractere citite, în timp ce folosirea sistemului octal ar fi necesitat 12 caractere citite (2+2 pentru cele două comenzi și 4+4 pentru cele două adrese). În pseudocod aspectul instrucțiunilor era în acest caz: Această abordare optimiza operațiile de perforare, dar era incomodă pentru introducerea informației de la comutatoare (o activitate curentă), motiv pentru care operatorii (care erau de fapt și programatorii) preferau sistemul octal, în care
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
secvențe de program, numite în epocă chiar "programe". În afară de programul principal, care trata problema propriu-zisă, era nevoie de programe care introduceau sau extrăgeau date, calculau funcții matematice etc. Aceste programe lucrau ca subprograme și erau încărcate în memorie la diferite adrese, conform unui plan de ocupare a memoriei, plan care era și el încărcat în memorie și conținea adresele de amplasare ale programelor. Programarea se făcea cu adrese relative la începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
programe care introduceau sau extrăgeau date, calculau funcții matematice etc. Aceste programe lucrau ca subprograme și erau încărcate în memorie la diferite adrese, conform unui plan de ocupare a memoriei, plan care era și el încărcat în memorie și conținea adresele de amplasare ale programelor. Programarea se făcea cu adrese relative la începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
etc. Aceste programe lucrau ca subprograme și erau încărcate în memorie la diferite adrese, conform unui plan de ocupare a memoriei, plan care era și el încărcat în memorie și conținea adresele de amplasare ale programelor. Programarea se făcea cu adrese relative la începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
memorie la diferite adrese, conform unui plan de ocupare a memoriei, plan care era și el încărcat în memorie și conținea adresele de amplasare ale programelor. Programarea se făcea cu adrese relative la începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
el încărcat în memorie și conținea adresele de amplasare ale programelor. Programarea se făcea cu adrese relative la începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
de amplasare ale programelor. Programarea se făcea cu adrese relative la începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
începutul secvenței, urmând ca la introducere aceste adrese să fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă relativă, acestă instrucțiune era "marcată". Marcajul era un caracter pe banda
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
fie relocate printr-un proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă relativă, acestă instrucțiune era "marcată". Marcajul era un caracter pe banda perforată plasat înaintea fiecărei instrucțiuni, având valoarea „0” pentru
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
proces asemănător cu acțiunea actual. Ca urmare, câmpul de adresă al instrucțiunii putea conține fie o adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă relativă, acestă instrucțiune era "marcată". Marcajul era un caracter pe banda perforată plasat înaintea fiecărei instrucțiuni, având valoarea „0” pentru instrucțiunile care conțin adrese
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
adresă absolută, fie una relativă, fie un parametru („pseudoadresă”). La încărcare, adresele absolute și parametrii rămâneau cum erau, dar la adresele relative trebuia adunată adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă relativă, acestă instrucțiune era "marcată". Marcajul era un caracter pe banda perforată plasat înaintea fiecărei instrucțiuni, având valoarea „0” pentru instrucțiunile care conțin adrese relative și „1” pentru celelalte. Faptul că memoria pe tambur nu era volatilă permitea reacoperirea unor
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
adresa de amplasare în memorie. Pentru a-i semnala programului încărcător că o instrucțiune conținea o adresă relativă, acestă instrucțiune era "marcată". Marcajul era un caracter pe banda perforată plasat înaintea fiecărei instrucțiuni, având valoarea „0” pentru instrucțiunile care conțin adrese relative și „1” pentru celelalte. Faptul că memoria pe tambur nu era volatilă permitea reacoperirea unor programe executate succcesiv. Reprezentarea numerelor în virgulă fixă era inițial pe 30 de biți, cu virgula imediat după bitul semn. Acesta avea valoarea „0
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
de formula 1 cifre zecimale, de aceea numerele erau introduse cu 10 cifre zecimale, prima fiind semnul, iar celelalte nouă mantisa. Ulterior s-a folosit și stocarea numerelor întregi din domeniul -10000 ÷ 10000 pe câte 15 biți, câte două la o adresă. Asta a mărit capacitatea calculatorului pentru probleme care nu necesitau precizie ridicată. Reprezentarea numerelor în virgulă mobilă se făcea pe două adrese consecutive, în prima era plasată mantisa în formă normalizată, iar în a doua exponentul, care era aliniat la
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
a folosit și stocarea numerelor întregi din domeniul -10000 ÷ 10000 pe câte 15 biți, câte două la o adresă. Asta a mărit capacitatea calculatorului pentru probleme care nu necesitau precizie ridicată. Reprezentarea numerelor în virgulă mobilă se făcea pe două adrese consecutive, în prima era plasată mantisa în formă normalizată, iar în a doua exponentul, care era aliniat la dreapta și putea fi numai pozitiv. Exponentul era introdus printr-o singură cifră zecimală, plasată după număr. Exemple de astfel de numere
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
în primăvara anului următor. A fost conceput ca un calculator electronic binar paralel cu virgulă fixă cablată și virgulă mobilă programată, cu o frecvența a generatorului de 1 MHz. Memoria principală era inițial pe un tambur magnetic și avea 4096 adrese, ulterior tamburul fiind înlocuit cu o memorie cu ferite. Viteza de calcul era mult mai mare față de cea a predecesorul său, de până la 10 000 de operații/secundă. Acumulatorul avea 37 de biți. El putea stoca fie un număr binar
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
000 de operații/secundă. Acumulatorul avea 37 de biți. El putea stoca fie un număr binar de 36 de biți plus semnul pe un bit, fie 6 caractere pe 6 biți, fie o instrucțiune pe 36 de biți. Zona de adresă, de 12 biți, putea accesa 4096 de adrese de memorie. Instrucțiunile erau cu două adrese. A fost utilizat cu succes în diferite lucrări de topometrie, inginerie termică și a apelor, construcții, algebră și geometrie vectorială. Calculatorul a fost în serviciu
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
biți. El putea stoca fie un număr binar de 36 de biți plus semnul pe un bit, fie 6 caractere pe 6 biți, fie o instrucțiune pe 36 de biți. Zona de adresă, de 12 biți, putea accesa 4096 de adrese de memorie. Instrucțiunile erau cu două adrese. A fost utilizat cu succes în diferite lucrări de topometrie, inginerie termică și a apelor, construcții, algebră și geometrie vectorială. Calculatorul a fost în serviciu timp de 22 de ani. În prezent calculatorul
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
binar de 36 de biți plus semnul pe un bit, fie 6 caractere pe 6 biți, fie o instrucțiune pe 36 de biți. Zona de adresă, de 12 biți, putea accesa 4096 de adrese de memorie. Instrucțiunile erau cu două adrese. A fost utilizat cu succes în diferite lucrări de topometrie, inginerie termică și a apelor, construcții, algebră și geometrie vectorială. Calculatorul a fost în serviciu timp de 22 de ani. În prezent calculatorul poate fi văzut la Muzeul Banatului. MECIPT-2
MECIPT () [Corola-website/Science/301553_a_302882]
-
contribuția beneficiarilor (12) finanțare asigurată de statul membru 12, 13 subvenție solicitată FEOGA 12 alte surse de finanțare comunitară 14 alte surse de finanțare (precizați) 5. Aplicare, control și plăți - instanțe desemnate 5.1. INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU APLICAREA 15: - nume - adresă - telefon / fax / telex / e-mail 5.2. INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU EFECTUAREA PLĂȚII 16: - nume - adresă - telefon / fax / telex / e-mail 5.3.PLĂȚI - bancă - adresa sucursalei / codul sucursalei - telefon / fax / telex / e-mail - număr cont - plan de eșalonare a plăților efectuate prin FEOGA
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
alte surse de finanțare comunitară 14 alte surse de finanțare (precizați) 5. Aplicare, control și plăți - instanțe desemnate 5.1. INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU APLICAREA 15: - nume - adresă - telefon / fax / telex / e-mail 5.2. INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU EFECTUAREA PLĂȚII 16: - nume - adresă - telefon / fax / telex / e-mail 5.3.PLĂȚI - bancă - adresa sucursalei / codul sucursalei - telefon / fax / telex / e-mail - număr cont - plan de eșalonare a plăților efectuate prin FEOGA 17 NOTE (1) Datele de începere și de finalizare a lucrărilor prevăzute în programul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]
-
finanțare (precizați) 5. Aplicare, control și plăți - instanțe desemnate 5.1. INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU APLICAREA 15: - nume - adresă - telefon / fax / telex / e-mail 5.2. INSTANȚA ÎNSĂRCINATĂ CU EFECTUAREA PLĂȚII 16: - nume - adresă - telefon / fax / telex / e-mail 5.3.PLĂȚI - bancă - adresa sucursalei / codul sucursalei - telefon / fax / telex / e-mail - număr cont - plan de eșalonare a plăților efectuate prin FEOGA 17 NOTE (1) Datele de începere și de finalizare a lucrărilor prevăzute în programul operațional. (2) Chestiuni legate de aspectele tehnice și contextul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86950_a_87737]