167,112 matches
-
în mod activ guvernul fantomă condus de Philippe Pétain și cum au înmulțit averea familiei facând afaceri cu germanii. Un purtător de cuvânt al companiei LVMH a comentat: ""Asta este o poveste veche. Cartea acoperă o perioadă când era o afacere de familie și cu mult timp înainte să devină o parte din LVMH. Noi suntem diverși, toleranți și cu toate calitățile unei companii moderne"". Începând cu anul 1977, sub conducerea lui Odile Vuitton (fiica lui Gaston-Louis) și al soțului ei
Louis Vuitton (designer) () [Corola-website/Science/321238_a_322567]
-
2011 Jordi Constans a fost numită președinte al companiei înlocuind-o pe Yves Carcelle. Azi marca Louis Vuitton este foarte prestigioasa în industria bunurilor de lux și este amintită împreună cu nume mari ca și Hermès, Givenchy și Burberry. Cifra de afaceri a companiei în 2011 a fost de 2.5 miliarde euro.
Louis Vuitton (designer) () [Corola-website/Science/321238_a_322567]
-
asigura sprijinul Rusiei pentru planurile sale de recuperare a regiunii Schleswig de la Danemarca. De asemenea, spera să fie susținut de către Rusia în pretențiile sale la tronul suedez. Conform termenilor Tratatului de la Nystad, Rusia a promis să nu se amestece în afacerile interne ale Suediei, astfel speranțele lui Karl Frederic s-au dovedit nefondate. Un alt candidat posibil ca soț a fost nepotul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, Ludovic d'Orléans, Duce de Orléans - fiul Regentului Franței în timpul minoratului regelui
Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/321244_a_322573]
-
ca umărul fratelui a fost lipit de al lui la naștere și a fost îndepărtat chirurgical mai tarziu. Mama sa, Amelie Menéndez a fost profesoară, iar tatăl, René García Núñez, un fermier și avocat, iar mai târziu a avut o afacere cu parfumuri în Statele Unite ale Americii. Are chiar un frate mai mare, René. Pe când avea cinci ani, familia sa s-a mutat la Miami. Pentru că afacerea tatălul din industria parfumurilor devenea prosperă, Garcia s-a îmbolnăvit și a putut să
Andy Garcia () [Corola-website/Science/321260_a_322589]
-
tatăl, René García Núñez, un fermier și avocat, iar mai târziu a avut o afacere cu parfumuri în Statele Unite ale Americii. Are chiar un frate mai mare, René. Pe când avea cinci ani, familia sa s-a mutat la Miami. Pentru că afacerea tatălul din industria parfumurilor devenea prosperă, Garcia s-a îmbolnăvit și a putut să îl ajute pentru a-și mari veniturile. Tocmai de aceea s-a hotărât să urmeze carieră de actor. A luat lecții de actorie cu Jay W
Andy Garcia () [Corola-website/Science/321260_a_322589]
-
de Evanghelie, racle pentru sfinți și chivote pentru „Sfintele sfinților“. Într-o raclă mare, intră până la 30 de kilograme de argint cu puritatea maximă de 925/1.000. În anul 2006, Regia Autonomă Monetăria Statului a obținut o cifră de afaceri de peste zece milioane de euro și un profit de 177.000 de euro. În anul 2008 a avut un profit net de 0,8 milioane lei iar în 2010 un profit net de 3,1 milioane de lei Număr de
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
După decesul tatălui său la 29 octombrie 1873, Prințul Moștenitor i-a suuccedat la tron ca regele Albert. Domnia lui s-a dovedit a fi lipsită de evenimente, el a luat parte puțin la partea publică în politică, dedicându-se afacerilor militare, în care sfaturile și experiența sa au fost de cea mai mare valoare, nu numai pentru corpul saxon, dar și pentru armata germană în general. În timpul guvernării sale, monarhia saxonă a devenit constituțională. La Dresda la 18 iunie 1853
Albert I al Saxoniei () [Corola-website/Science/321289_a_322618]
-
locală, la Cluj. Genpact a fost prima companie de management al proceselor de business intrată în România. În anul 2009, compania avea 1.400 de angajați în România, din care 1.200 erau concentrați în filiala din București. Cifra de afaceri în 2011: 52 milioane euro
Genpact () [Corola-website/Science/321292_a_322621]
-
estică constituie obiectul unor controverse. O versiune populară face legătura cu întâlnirea pe care autorul a avut-o cu anarhistul Piotr Kropotkin, însă Kropotkin a sosit în Franța după publicarea romanului. Altă sursă, mai plauzibilă, o poate constitui omul de afaceri siberian Mihail Sidorov, care și-a prezentat colecția de resurse naturale - incluzând mostre de petrol și șisturi bituminoase din regiunea Uhta - și de fotografii de la exploatările petroliere din Uhta în cadrul Expoziției Mondiale din 1873, care a avut loc la Viena
Mihail Strogoff () [Corola-website/Science/321307_a_322636]
-
d'Éducation et de Récréation" între 1 ianuarie și 15 octombrie 1883, fiind publicat apoi în volum pe 15 noiembrie același an. Kéraban este un negustor turc care trăiește în Istanbul. Într-o zi, invitându-l pe partenerul său de afaceri olandez la cină în locuința sa situată de cealaltă parte a strâmtorii Bosfor, află că s-a instituit un impozit pentru fiecare traversare cu barca a strâmtorii. Ultragiat de o asemenea decizie, Kéraban refuză să plătească impozitul și alege în
Kéraban Încăpățânatul () [Corola-website/Science/321311_a_322640]
-
datorează averea comerțului practicat de acest individ funest, care îl amenință că va face public modul în care bancherul și-a adunat bogățiile. Cu puțin timp înaintea nunții, bancherul moare, ceea ce îi permite Hadjinei să descopere hârtiile care cuprind istoria afacerilor murdare ale tatălui său. Decisă să spele rușinea care pătează numele familiei, ea refuză propunerile celor doi pretendenți - Starkos și d'Albaret - și dispare alături de fidelul ei servitor, Xaris. D'Albaret primește comanda "Syphantei", vas de război plătit din fonduri
Arhipelagul în flăcări () [Corola-website/Science/321312_a_322641]
-
și ianuarie 1885, locuitorii din Oïtylos - despre care Jules Verne afirmă în carte că nu știu să citească! - au redactat o petiție-manifest în care cereau oprirea publicării. Scandalul a dat naștere unei serii de articole în numeroasele publicații din Grecia, afacere descrisă în detaliu în articolul lui G. Riegert " Cum a dat naștere Jules Verne unui scandal în Grecia", apărut în "Bulletin de la société Jules Verne". Jules Verne s-a justificat de mai multe ori prin intermediul scrisorilor și articolelor, făcând cunoscută
Arhipelagul în flăcări () [Corola-website/Science/321312_a_322641]
-
piardă mințile. Acest eveniment îi dă ocazia soțului verișoarei ei, Len Burker, de a o sechestra în așteptarea decesului unchiului ei, un bogătaș din Wyoming care îi lasă prin testament imensa sa avere. Dar Len Burker este prins în scandalul afacerilor dubioase pe care le desfășoară în San Diego și este obligat să părăsească America. Printr-un miracol, rațiunea doamnei Branican revine, iar biata femeie află că au trecut mai bine de trei ani de la plecarea pe mare a soțului ei
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
căreia i se alătură curând și tânărul Godfrey (un băiat crescut la orfelinatul doamnei Branican din San Diego și care-i amintește femeii de fiul ei pierdut), precum și Len Burker și soția lui, exilați în Australia unde și-au continuat afacerile necurate. Burker vede în întâlnire oportunitatea de a termina definitiv cu doamna Branican și cu soțul ei, astfel încât fabuloasa avere să-i revină lui. După ce caravana înfruntă numeroase pericole prin deșerturile aride ale Australiei, este părăsită de Burker și de
Doamna Branican () [Corola-website/Science/321318_a_322647]
-
spate. Bănuielile conduc că tre banditul Harry Killer, care a construit un oraș în deșert. Pentru a scăpa de răzbunarea acestuia, grupul se retrage într-o loc izolat, numit Uzina, pe care Harry Killer îl asediază. Jane află adevărul despre afacerile murdare care l-au ajutat pe Killer să-și finanțeze orașul, precum și despre încercarea acestuia de a păta onoarea familiei ei, în care se înscrie și jaful de la Banca Centrală din Londra. Romanul lui Jules Verne începe descriind, cu vervă
Uimitoarea aventură a misiunii Barsac () [Corola-website/Science/321332_a_322661]
-
Statelor Unite la vârsta de 65 de ani și a servit în Franța pe timpul Primului Război Mondial. În timp ce era detașat în Franța, soția sa a denumit noul mânz al fermei " Mân o' War" în onoarea soțului său. Totuși, familia Belmont decide să lichideze afacerea cu cai de curse. La târgul de animale tinere din Saratoga din 1918, Mân o' War a fost vândut la licitație pentru suma de 5.000 de dolari lui Samuel D. Riddle care l-a adus la ferma Glen Riddle
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]
-
(n. 15 februarie 1956, Pitești, România) este un politician român, senator de Sibiu din partea PD-L în legislatura 2008-2012 și Ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în guvernul Emil Boc. Ariton a fost, din anul 1993 până în 2003, pe rând, director comercial și director general al sucursalei Petrom Sibiu. În perioada 2002-2003, a semnat o adeziune la PSD, după care s-a retras din organizație. În
Ion Ariton () [Corola-website/Science/320533_a_321862]
-
2003, Ariton a plecat de la Petrom și a fost director la Intermedia, iar în perioada 2005-2007 a fost prefect al Sibiului. Ion Ariton s-a născut la 15 februarie 1956 în Pitești. Este Ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri din septembrie 2010 și senator PD-L de Sibiu din noiembrie 2008. În 1984 Ion Ariton a absolvit Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universității din Timișoara. În 2006 a obținut diplomă de Master în managementul administrației publice în procesul integrării
Ion Ariton () [Corola-website/Science/320533_a_321862]
-
Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universității din Timișoara. În 2006 a obținut diplomă de Master în managementul administrației publice în procesul integrării europene la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. În decembrie 2007 a participat la programul de formare în domeniul afacerilor europene la Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Ion Ariton a fost angajat al ICRTI Sibiu între 1986 și 1991. În perioada 1991-1993 a condus Corpul de Control al Prefectului județului Sibiu. În 1993 a devenit director comercial la SC Petrom
Ion Ariton () [Corola-website/Science/320533_a_321862]
-
2007-2008 a fost inspector guvernamental, iar în anul 2008 devenea senator de Sibiu și Președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activități bancare și piața de capital. În 3 septembrie 2010 a fost numit ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în cabinetul Emil Boc. Este membru al Partidului Democrat din 1996 și în perioada 1996-2005 a fost consilier local PD la Sibiu. Între 1996 și 2000 a fost Vicepreședinte al Biroului Municipal PD Sibiu. În 2004 a fost ales vicepreședinte
Ion Ariton () [Corola-website/Science/320533_a_321862]
-
Călin Popescu-Tăriceanu. În 2008 a devenit președintele organizației PD-L Sibiu și a fost ales parlamentar în colegiul uninominal 1 din Circumscripția electorală nr.34 Sibiu. Din 3 septembrie 2010 a fost numit Ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Ion Ariton este căsătorit cu medicul Carmen Ariton și are două fiice, Ioana și Alexandra. Ion Ariton este pasionat de sport, joaca tenis și susține echipele de fotbal CSU Voința Sibiu, de volei feminin - CSM Sibiu și de baschet masculin
Ion Ariton () [Corola-website/Science/320533_a_321862]
-
ani și-a câștigat locul printre cei mai mari generali ai timpurilor moderne. După o campanie de succese neîntrerupte, Ducele de Enghien a revenit la Paris în triumf și a încercat să uite eșecul mariajului sau cu o serie de afaceri (după moartea lui Richelieu în 1642 a încercat anularea căsătoriei sale în speranța unei căsătorii cu Mademoisellelle du Vigean, până când ea a intrat la Carmelite în 1647) În 1644, a fost trimis cu întăriri în Germania pentru a-l ajuta
Ludovic al II-lea de Bourbon () [Corola-website/Science/320545_a_321874]
-
și Avrum Fischler după incendiul din 1899 și a fost redenumită Casa de rugăciune Schiebersche. În același timp cu prima sinagogă, pe terenul lui Mendel Schieber, a fost înființată Sinagoga Sadagurer. Cum populația evreiască era în creștere, prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg a construit în anul 1871 . Ulterior, mulți meșteșugari și muncitori evrei au înființat "case de rugăciune ale muncitorilor", numite "Drabes" de către clasa de mijloc din localitate. Acestea au fost organizate mulți ani în locuințele particulare ale unor membri
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
în orașul Gura Humorului existau cinci sinagogi. În prezent, singura sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care nu mai funcționează din lipsă de enoriași. Sinagoga Mare din Gura Humorului a fost construită în anul 1871, de către prosperul om de afaceri Wolf Kleinberg. Ea a fost refăcută la începutul secolului al XX-lea. Sinagoga Mare din Gura Humorului are aspectul unei clădiri obișnuite, cu o înfățișare exterioară modestă, încadrată în atmosfera locală. Clădirea are dimensiuni mici, este zugrăvită la exterior și
Sinagoga Mare din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320571_a_321900]
-
(n. 3 iulie 1967, București) este un om de afaceri român. A activat în special în domeniul retail, dar și în domenii conexe. În prezent, s-a retras din toate firmele și este corporate advisor pentru mai multe companii de pe piața românească și internațională. A absolvit liceul „Mihai Viteazul”, secția
Răzvan Petrovici () [Corola-website/Science/320573_a_321902]