163,495 matches
-
Transilvaniei se încadra într-un proiect revizionist, niciodată afirmat public dar niciodată denunțat, acțiunile din ultimii ani ai deceniului `80 au privit întreaga construcție de stat a României. Declarația de la Budapesta privind viitorul României, semnată de importante nume ale exilului românesc, subiectul declarat fiind desprinderea Transilvaniei pentru un viitor presupus mai bun, a fost pasul care a dus la scenariul unei posibile federalizări, cu toate consecințele catastrofale ce ar putea decurge din ea. Cert este faptul că după 1989, relațiile româno
Ce ne apropie, ce ne desparte… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296500_a_297829]
-
spus. România de multă vreme trebuia să adopte un astfel de statut, fiindcă peste 10% din populație face parte dintr-o minoritate națională, nu contează din care. Eu cred că este absolut normal să reglementezi această situație reală în societatea românească printr-un statut. De aceea, trebuie doar voință politică. Până la această oră, eu simt că există voință politică în Coaliție să adoptăm statutul după aceste dezbateri de șase ani de zile și să dăm un vot în 2011, prin negocieri
UDMR promite că nu va trăda Guvernul () [Corola-website/Journalistic/49117_a_50442]
-
dacă se adoptă acest statut. Statutul minorităților naționale nu este împotriva cuiva, ci este pentru minoritățile naționale, pentru a asigura cadrul juridic necesar pentru a păstra identitatea națională a fiecărei minorități, în limitele acestui cadru legal, nefăcând nimic împotriva comunității românești”, a mai spus Kelemen
UDMR promite că nu va trăda Guvernul () [Corola-website/Journalistic/49117_a_50442]
-
Numeroși ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea, intitulată „Comunități românești în lume” (publicată cu ani în urmă) Sunt prezentate dovezi excepționale despre români care au dus în colțuri îndepărtate ale Terrei harul unui popor din mijlocul căruia s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
s-au ivit minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind actualitatea celor prezentate în cadrul rubricii noastre mai sus amintite, aflați într-o epocă în care globalizarea își face simțită prezența, prin reluarea acestui studiu reconfirmăm potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. După unele aprecieri, numărul celor proveniți din România sau a descendenților lor care de-a lungul anilor s-au stabilit în spațiul de la sud de Rio Grande până în Țara de Foc
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
de la sud de Rio Grande până în Țara de Foc ar fi astăzi circa un sfert de milion, fiind răspândiți mai cu seamă în Brazilia, Venezuela, Argentina, Mexic, Columbia, Peru, Chile etc. Până la primul război mondial, din Europa, inclusiv din spațiul românesc, emigranții s-au îndreptat în principal spre SUA și Canada și mai puțin în părțile sudice ale continentului american. Situația avea să se schimbe în mod substanțial după primul război mondial, atunci când în nordul Americii au apărut o serie de
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Ardeal. Până în anul 1914, în această țară s-au stabilit cca 2.100 de imigranți români. După al doilea război mondial, numărul acestora a crescut. În perioada anilor 1925-1939 au plecat în Argentina aproape 10.000 de emigranți din spațiul românesc. Este de semnalat faptul că în perioada interbelică, majoritatea covârșitoare a celor plecați din România Mare dincolo de Atlantic o alcătuiau diverșii alogeni (peste 2.200 de germani, cam tot atâția evrei, circa 1.100 de maghiari etc.). În anii primului
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
covârșitoare a celor plecați din România Mare dincolo de Atlantic o alcătuiau diverșii alogeni (peste 2.200 de germani, cam tot atâția evrei, circa 1.100 de maghiari etc.). În anii primului război mondial, în Argentina au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916, cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au înregistrat și primele prezențe românești în spațiul brazilian. Astfel, în toamna anului 1880 a apărut în capitala braziliană
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au înregistrat și primele prezențe românești în spațiul brazilian. Astfel, în toamna anului 1880 a apărut în capitala braziliană o misiune românească, condusă de colonelul Sergiu Voinescu. Acesta a fost primit într-o audiență specială de împaratul Pedro al II-lea, căruia i-a înmânat și
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative legate de istoria românilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-au înregistrat și primele prezențe românești în spațiul brazilian. Astfel, în toamna anului 1880 a apărut în capitala braziliană o misiune românească, condusă de colonelul Sergiu Voinescu. Acesta a fost primit într-o audiență specială de împaratul Pedro al II-lea, căruia i-a înmânat și un mesaj personal din partea domnitorului Carol I. Această misiune se constitue și ca un punct de
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
pozitivă a relațiilor dintre cele două țări. După primul război mondial, relațiile româno-braziliene au cunoscut un avânt continuu și datorită plecării peste ocean a unor originari din România. În perioada interbelică au apărut și în Brazilia imigranți provenind din spațiul românesc. Numai între anii 1923-1926 au plecat în Brazilia 40.142 de emigranți din România. În anul 1926, către Brazilia au plecat 12.680 de persoane din Basarabia, aparținând mai cu seamă diverselor minorități naționale. Majoritatea au plecat din rațiuni economice
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
viață nouă. Începând din 1921 s-au înființat în spațiul brazilian o serie de consulate ale României, în paralel cu apariția unor oficii similare ale brazilienilor în România. În 1921, în capitala Braziliei a fost vernisată prima expoziție de produse românești în America de Sud, în care expuneau, alături de românii din țară, și alții ce se stabiliseră în Brazilia. Din inițiativa ministrului de Externe Nicolae Titulescu, și pentru a veni în sprijinul conaționalilor stabiliți în America Latină, în 1928 s-a înființat în capitala
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
în capitala braziliană prima Reprezentanță diplomatică a României pe continentul sud-american. În anii 1928 și 1930, la invitația forurilor de specialitate din Argentina și Brazilia, a avut loc o călătorie a marelui savant neurolog român Gheorghe Marinescu. Mesagerul științei medicale românești a ținut o serie de conferințe și a avut întâlniri cu comunități ale originarilor din România, atât în spațiul brazilian cât și în cel argentinian, informând ulterior în țară și despre românii plecați la mii de kilometri de locurile lor
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
1915 - 1992). Primul, lingvist și istoric literar, după o carieră universitară la Iași și la Roma, s-a stabilit în 1949 în Argentina, la Buenos Aires, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale. S-a implicat în întreaga activitate a exilului românesc, fiind o vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
a trăit până la sfârșitul vieții sale. S-a implicat în întreaga activitate a exilului românesc, fiind o vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
sfârșitul vieții sale. S-a implicat în întreaga activitate a exilului românesc, fiind o vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează, între altele, o importantă contribuție științifică: „O teorie fabricată și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi mai multe zeci de mii de persoane de origine sau de proveniență din România. Cei mai mulți sunt concentrați în Buenos Aires, iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata, Cordoba, Mendoza etc. Nu puțini dintre ei
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
în Buenos Aires, iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata, Cordoba, Mendoza etc. Nu puțini dintre ei ocupă poziții semnificative în viața economică, politică și intelectuală din Argentina, în calitate de ingineri, comercianți, profesori, istorici etc. Multă vreme, activitatea comunității românești de acolo s-a desfășurat în cadrul Asociației „Mihai Eminescu”, care edita și revista cu același titlu. După 1990 s-a constituit Comunitatea românilor din Argentina. Alături de cei din Argentina se află originarii din România stabiliți în Brazilia. Se consideră că
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
de emisie la posturile de radio și televiziune, asociații de tot felul, inclusiv echipe sportive. Sunt oameni antrenați în activități din cele mai diverse, precum proprietari de firme, profesori universitari, liberi profesioniști, oameni de afaceri etc. O parte a diasporei românești, nu foarte numeroasă, dar deosebit de activă și în continuă creștere.
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
problemă „misterioasă", el o preschimbă repede în paradox, adică în forma rațională a unui calambur. Numai că, deși o lichidează grație unui joc de cuvinte, pe dinăuntru tema continuă să-l intrige, opacitatea ei atrăgîndu-l grație contrarierii provocate. În ordinea românească a secolului XX, fenomenul obscur prin excelență a fost fenomenul legionar, de unde și contrarierea pe care intelectualii au arătat-o în fața mișcării lui Corneliu Codreanu. Retrospectiv vorbind, contrarierea aceasta a îmbrăcat două forme: fie indignarea iscată de un eveniment ale
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
colegi de la „Casa Scînteii”, un publicist comentator la „Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia”, care în acele timpuri reușeau să practice, totuși o gazetărie de calitate; erau apreciați și citiți, deoarece articolele, anchetele, eseurile lor foloseau o limbă românească decojită de învelișurile caustice ale „limbii de lemn”. Amintita emisiune trata subiectul într-un mod dogmatic, ca și cum o melasă neagră acoperea tot ce se scria în acea epocă. Se făcea o abordare globală, nenuanțată, fără o reliefare a etapelor parcurse
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
îi amintim pe saxofoniștii Dan Mîndrilă, Ștefan Berindei, Alexandru Imre, trompetistul Nelu Marinescu, Nicu Dumitrescu - Ritmuri orientale Oana GEORGESCU De peste douăzeci de ani, creatoarea de modă Liza Panait nu a lipsit în nici un sezon de pe podiumul de prezentare a modei românești, defilările colecțiilor sale, de fiecare dată având altă temă și altă sursă de inspirație, fiind cele mai așteptate fashion-show-uri. Liza Panait a reușit să realizeze veritabile spectacole de modă dedicate tradițiilor și marilor valori ale artei și culturii românești, mai
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
modei românești, defilările colecțiilor sale, de fiecare dată având altă temă și altă sursă de inspirație, fiind cele mai așteptate fashion-show-uri. Liza Panait a reușit să realizeze veritabile spectacole de modă dedicate tradițiilor și marilor valori ale artei și culturii românești, mai trombon, Titus Muntean - flaut, bass-iștii Bogdan Cavadia, Johnny Răducanu, Wolfgang Güttler, bateriștii Ion Cristinoiu, Adrian Ciceu, Eugen Gondi, Vasile „Mache” Ganea, Bob Iosifescu, vocalistele Ileana Popovici și Puica Igiroșanu, desigur Richard Oschanitzky la pian, Orchestra Radiodifuziunii din Berlin
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
realității și o manieră stilistică neobișnuită. Spre deosebire de cei doi poeți ardeleni importanți care îl precedaseră, Coșbuc și Iosif, Goga s-a transformat de la început și cu de la sine putere în reprezentant al Ardealului, începînd să vorbească sonor în numele acestei provincii românești. Pe cînd Coșbuc și Iosif erau adepții integrării în literatura română din Principate, Goga și-a făcut din regionalismul ostentativ stindard de luptă anti-modernistă și pînă la urmă anti-bucureșteană: va vorbi doar despre Ardeal, va evoca doar mediul ardelenesc, în calitate de
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]