163,495 matches
-
a deschis programul cu o interpretare corală a unui impresionant imn, într-un sensibil aranjament contrapunctic, dedicat lui Kemal Attatürk. Muzica militară a Garnizoanei Iași, cu vechi tradiții (prima menționare a existenței sale datând din anul 1830, în ziarul Albina Românească a lui Alexandru Asachi), formație cu o activitate națională și internațională remarcabilă, a fost dirijată de locotenent Alexandru Mateșică - cel mai tânăr dirijor din Festival, care a introdus în program și rock-simfonic. Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Din păcate, în urma Reformei armatei, în România au rămas puține formații de muzică militară. Revigorarea muzicii militare se impune a fi o cerință importantă pentru păstrarea tradiției, însumând 182 de ani de existență. Muzica militară este un segment al culturii românești care a depășit sfera activității pur militare. Repertoriul nu se mai limitează doar lucrările de serviciu. Prin abordarea unor lucrări ample, în aranjament simfonic, muzica militară a demonstrat că face parte din peisajul muzical contemporan, având un mare impact asupra
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Să nu uităm ... - Marin VELEA Să nu uităm minunata seară a zilei de 19 martie 2014 în care Corul Academic Radio, ne-a oferit cea mai frumoasă și autentică lecție de istorie a poeziei și muzicii corale românești laice și religioase. Condusă cu responsabilitate artistică și profesionalism de harnicul, talentatul și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu sorți străluciți de izbândă
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
lecție de istorie a poeziei și muzicii corale românești laice și religioase. Condusă cu responsabilitate artistică și profesionalism de harnicul, talentatul și perseverentul dirijor și compozitor Dan Mihai Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu sorți străluciți de izbândă, încă de la fondare (1940) și până în prezent. Să nu uităm „Sara pe deal” ale cărei versuri aparțin geniului poeziei românești și universale Mihail Eminescu, a cărei muzică a fost scrisă de compozitorul
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
Goia, formația Radioului la pupitrul căreia au ucenicit personalități notorii ale muzicii românești, își continuă existența cu sorți străluciți de izbândă, încă de la fondare (1940) și până în prezent. Să nu uităm „Sara pe deal” ale cărei versuri aparțin geniului poeziei românești și universale Mihail Eminescu, a cărei muzică a fost scrisă de compozitorul Vasile Popovici (autor a nenumărate colinde religioase). Să nu uităm „Somnoroasele păsărele” scrise de același genial poet a cărei muzică a fost compusă de clasicul Tudor Flondor (pe
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei, au creat acea neuitată seară a muzicii corale românești exemplu demn de urmat pentru tinerele generații, care din nefericire au cam lipsit.
Să nu uităm ... by Marin VELEA [Corola-website/Journalistic/83458_a_84783]
-
cuvânt de aleasă apreciere se cuvine și celor trei soliști Nicolae Simionov (tenor liric), Carmen Săndulescu (pian) și Adrian Ilie (vioară) care împreună cu statornica formație corală a Radioului și a dirijorului ei, au creat acea neuitată seară a muzicii corale românești exemplu demn de urmat pentru tinerele generații, care din nefericire au cam lipsit. în program lucrări de Vivaldi, Mozart, Albeniz și zarzuele. Pentru concertul din 10 aprilie, au fost alese lucrări de J. S Bach (Aria din Suita pentru orchestră
Discipolii Maestrului Jin Wang by Cleopatra DAVID [Corola-website/Journalistic/83459_a_84784]
-
noi, nu? Uite, de pildă asta: «Domnitorul, mic de statură, cam bâlbâit, pocind adeseori cuvintele, porunci să i se aducă flinta.» La cine vă referiți?" - La domnitor. - La care domnitor? Ioan Groșan, Un om din Est București, Editura Noul Scris Românesc & Tracus Arte, 294 p. - Nu mă refer la unul anume -răspunse Borna - eu fac un portret generic al domnitorului fanariot, o sinteză. - O sinteză, daaa - zise maiorul. Și de ce sinteza asta a dumitale se bâlbâie și pocește cuvintele? - Pentru că cei mai mulți
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
și pe cel mai pretențios muzicolog sau pe melomanul care se respectă. Concret, pelicula este dedicată - la cel mai onorabil nivel - Opusului 131 al lui Beethoven (cvartetul final). Iar titlul său original/englez indică precis acest lucru. Din nefericire, traducerea românească a titlului banalizează sau chiar alungă acest detaliu de esență, ratând cu totul faptul că opusul muzical „face” povestea fundamentală a dramei filmate, ori cel puțin îi fundamentează, adâncește, susține și potențează tot spiritul. Titlul românesc subliniază doar stratul extrinsec
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
lucru. Din nefericire, traducerea românească a titlului banalizează sau chiar alungă acest detaliu de esență, ratând cu totul faptul că opusul muzical „face” povestea fundamentală a dramei filmate, ori cel puțin îi fundamentează, adâncește, susține și potențează tot spiritul. Titlul românesc subliniază doar stratul extrinsec, povestea „vulgară”, omenescul banal/comun al acțiunii, și anume faptul că Cvartetul „The Fugue”, a cărui climax, destrămare, ceartă și reînviere o vedem preț de aproape două ceasuri, își pregătește o ultimă reprezentație. Dar, insist, atributul
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
- Oana GEORGESCU De peste douăzeci de ani, creatoarea de modă Liza Panait nu a lipsit în nici un sezon de pe podiumul de prezentare a modei românești, defilările colecțiilor sale, de fiecare dată având altă temă și altă sursă de inspirație, fiind cele mai așteptate fashion-show-uri. Liza Panait a reușit să realizeze veritabile spectacole de modă dedicate tradițiilor și marilor valori ale artei și culturii românești, mai
Ritmuri orientale by Oana GEORGESCU [Corola-website/Journalistic/83466_a_84791]
-
modei românești, defilările colecțiilor sale, de fiecare dată având altă temă și altă sursă de inspirație, fiind cele mai așteptate fashion-show-uri. Liza Panait a reușit să realizeze veritabile spectacole de modă dedicate tradițiilor și marilor valori ale artei și culturii românești, mai ales că muzica live a însoțit fiecare prezentare a sa. Colecția „Touareg”, propunerea sa pentru sezonul primăvară-vara 2014 a fost inspirată de misterioasa și fascinanta lume a triburilor nomade din Sahara (beduini, berberi, tuaregi), dar a fost dedicată aproape
Ritmuri orientale by Oana GEORGESCU [Corola-website/Journalistic/83466_a_84791]
-
de ani... Tania PELMUȘ Este mai degrabă o aluzie la romanul lui Alexandre Dumas decât la emisiunea omonimă de la ProTV, dar, dincolo de asta, e emoționant să-i regăsim în imaginile alăturate pe doi dintre cei care au marcat muzica ușoară românească din aceste două decenii. Compozitorul Ionel Tudor se mândrește cu această imagine din 1992, ținând în mână diploma cu care UCMR îl premia pentru câteva remarcabile melo- dii. Student la Conservator fiind, după cum se știe a pus bazele valoroasei formații
După 20 de ani... by Tania PELMUȘ () [Corola-website/Journalistic/83473_a_84798]
-
neîngăduit de legea țării, dar pretins de poziția și aspirațiile sale. Ca orice abuz de facto, el trebuia justificat de jure și pentru aceasta, se pare, că Domnul a cerut și a impus ca, în Pravila sa din 1646 („Cartea românească de învățătură de la pravilele împărătești”), dragostea, alături de beție, meteahnă tradițională a românilor, să fie trecută în rândul circumstanțelor ușurătoare ale infracțiunilor, mergând până la impunitate. „Arnăutul” sau „Arbănașul” Cel ce avea să devină domnitorul Vasile Lupu al Modovei, s-a născut
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
vornic, pârcălab și hatman își cumpără domnia de la turci, instalându-se, ca stâpănitor local, la Iași, la 27 aprilie/7mai 1634. Va fi o domnie bogată în evenimente, în concurență deschisă cu cea a lui Matei Basarab (1580-1654) din Țara Românească, marcată de legături contradictorii cu Ardealul, Polonia, tătarii și chiar Poarta Otomană. Avea să sfârșească răpus de boală în exil la Istambul, în căutarea unei noi domnii, în aprilie 1661, trupul fiind adus și îngropat spre odihna de veci, la
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
bine intenționați, alteori răuvoitori, dar întotdeauna victime ale unui anticomunism feroce, cu destinație generalizată (culmea, e vorba de tineri care n-au cunoscut regimul, cei mai în vârstă nuanțează și nu dau asemenea verdicte categorice), oferă o istorie falsă. Tipic românesc, în loc să ne bucurăm, să cinstim o victorie a unui artist autohton, indiferent de simpatii, terfelim totul, aruncăm în derizoriu. Dar cum Luminița Dobrescu scrie proză, lucrează la un volum de poezie, așteptăm cu nerăbdare și cartea anunțată, despre viața și
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
a fost un proiect de operă-rock al formației Phoenix, cristalizat în anul 1973, însă needitat niciodată pe disc din cauza cenzurii. Dar Phoenix a scos un E.P. cu titlul “Meșterul Manole”, care a conținut trei piese compuse pentru prima operă rock românească, care nu s-a mai concretizat din cauza cenzurii autorităților. Spectacolul are trei acte. Conform înțelegerii dintre Filarmonica Banatul și Josef Kappl, opera “Meșterul Manole” urmează să fie pusă în scenă de cinci ori în următorul an. Balada “Meșterul Manole
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
Monografia unei “Dive”a scenei lirice românești - Viorel COSMA Literatura “divelor” teatrului liric românesc a cunoscut în ultima vreme o suită de monografii și autobiografii de real interes național și universal, fiindcă nume ca Hariclea Darclée, Elena Teodorini, Viorica Ursuleac, Maria Cebotari, Elena Cernei, dar și Viorica
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
Monografia unei “Dive”a scenei lirice românești - Viorel COSMA Literatura “divelor” teatrului liric românesc a cunoscut în ultima vreme o suită de monografii și autobiografii de real interes național și universal, fiindcă nume ca Hariclea Darclée, Elena Teodorini, Viorica Ursuleac, Maria Cebotari, Elena Cernei, dar și Viorica Cortez, Virginia Zeani, Lucia Stănescu, Ileana Cotrubaș
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
remarcabilă ținută stilistică, cu texte inedite personale de analiză profesională a vieții și activității artistice, științifice și pedagogice a cântăreței, oferind apoi cititorilor un material documentar impresionant de programe, spectacole, recitaluri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune, cronici de presă românească și internațională, prezență la jurii și cursuri de măestrie, participări la simpozioane, congrese și manifestări științifice, liste complete de premii, discuri și repertorii - într-un cuvânt o bogăție de date și izvoare grăitoare pentru cunoașterea unei personalități muzicale de primă
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
jurii și cursuri de măestrie, participări la simpozioane, congrese și manifestări științifice, liste complete de premii, discuri și repertorii - într-un cuvânt o bogăție de date și izvoare grăitoare pentru cunoașterea unei personalități muzicale de primă mărime a artei lirice românești din sec. XX. O Bibliografie substanțială (și inedită pentru activitatea de peste Ocean), un Glosar de termeni muzicali și un set de circa 100 de fotografii alb/negru și color - completează această “Enciclopedie” a Iolandei Mărculescu. Structura cărții se limitează
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
și pedagogică în vederea așezării în panteonul artei lirice universale, Iolanda Mărculescu nu a murit! Moștenirea ei artistică, întreprinsă admirabil în paginile cărții Ileanei Ursu, reprezintă “pașaportul” de rezistență peste timp a numelui Iolanda Mărculescu în Cartea de aur a muzicii românești. N.R. Volumul de față a primit Premiul UCMR pentri istoriografie pe anul 2013
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
500 de spectatori au ridicat virtuale pahare de șampanie, fredonând în cor “Libiamo ne lieti calici”... A fost, indiscutabil, un pariu câștigat pentru organizatori și o victorie a mării muzici, într-o frumoasă seară la Târgoviște: fosta capitala a Țarii Românești are ambiția de a deveni și una a muzicii!
Primăvara clasică europeană by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83737_a_85062]
-
întors în Italia continuând o carieră fabuloasă căreia îi stau martore peste 90 de discuri vândute în toată lumea. A revenit în câteva rânduri în țara adoptivă și ar mai cânta, dar cine să-l invite? Evandro Rossetti (Roma). Cu origini românești de gradul I (după mamă), studentul la Stomatologie a făcut parte din generația de aur a folkului românesc (anii ’70), apoi s-a întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la București, ultima
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
A revenit în câteva rânduri în țara adoptivă și ar mai cânta, dar cine să-l invite? Evandro Rossetti (Roma). Cu origini românești de gradul I (după mamă), studentul la Stomatologie a făcut parte din generația de aur a folkului românesc (anii ’70), apoi s-a întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la București, ultima dată pentru a lansa un disc. Mai nou, abordează și scena italiană, cântând la evenimentele comunității românești, alături de
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]