163,495 matches
-
folkului românesc (anii ’70), apoi s-a întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la București, ultima dată pentru a lansa un disc. Mai nou, abordează și scena italiană, cântând la evenimentele comunității românești, alături de fiul său Luca. Tot în limba română! Cristian Madolciu (Toronto) a rămas în conștiința melomanilor români ca frontman și compozitor al grupului pop-rock FFN, dar și ca solist al câtorva dintre discurile Electrecord cu succese pop internaționale (înregistrate de
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Madolciu (Toronto) a rămas în conștiința melomanilor români ca frontman și compozitor al grupului pop-rock FFN, dar și ca solist al câtorva dintre discurile Electrecord cu succese pop internaționale (înregistrate de spuma muzicienilor români din epoca de aur... a muzicii românești). Plecat ultimul dintre colegii de la FFN emigrați, în 1992, acesta a revenit în muzică datorită lor, cu un vârf în 2008, când trupa refăcută în Canada a lansat acolo un disc cu noi compoziții. Ediția conține un interviu cu Gabriel
Muzicieni români din diaspora (VI) by Doru IONESCU () [Corola-website/Journalistic/83845_a_85170]
-
Muzică românească la Paris=Sorin LERESCU Sâmbătă, 8 iunie, a avut loc la Paris, la Espace „59 Rivoli”, în cadrul celei de a 36 ediții a Festivalului franco- englez de poezie, un concert cameral cu lucrări în primă audiție inspirate din poemele unor
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
poèmes que nous sommes / our selves aș poems”. Invitată de onoare a fost România! De altfel, afișul acestui eveniment cutural de tradiție din capitală Franței a fost realizat de Wanda Mihuleac, una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei contemporane românești, cea care a realizat și grafică LP-ului meu de autor, apărut la Electrecord în 1991, si a LP-ului lui Octavian Nemescu, editat de aceeași casă de discuri. Wanda Mihuleac a avut și expoziții de artă contemporană în cadrul festivalurilor
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
a inclus în program Concertul meu pentru flaut și orchestră de flaute, Modalis III, solist: Pierre-Yves Artaud, dirijor: Pierre- Alain Biget. Revenind la seară de muzică și poezie de la Paris am remarcat interesul organizatorilor și al publicului parizian pentru muzica românească. De altfel, în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
Artaud, dirijor: Pierre- Alain Biget. Revenind la seară de muzică și poezie de la Paris am remarcat interesul organizatorilor și al publicului parizian pentru muzica românească. De altfel, în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români, cum este ieșeanul Valeriu
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români, cum este ieșeanul Valeriu Stancu sau Linda Maria Baros, stabilită la Paris, au întregit prezenta românească în cadrul ediției din acest an a festivalului care a avut ca principal partener revista La Traductière.
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
sonor din România. Înseamnă totodată, un real brand de țară, având o incontestabilă rezonanță europeană și mondială. Încă de la debutul său, principalele obiective ale evenimentului rezidă în a face cunoscute întregii lumi opusurile enesciene, în a promova potențialul creației sonore românești clasice și contemporane, în a se constitui într- o rampă de lansare pentru tinerii compozitori și interpreți. În context, decuplarea din acest an a concursului de festival mi se pare regretabilă. Ca om care, încă din perioada de formație intelectuală
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
de la care, într-un fel sau altul, indiferent de opțiunile estetice ori stilistice, își trag direct sau indirect obârșia, sursa de inspirație, amprenta tehnică sau paradigmele structurale mai toți succesorii Maestrului. Lui îi revine meritul incontestabil, că a împins componistica românească din penumbra ancestrală al folclorului în lumina eclatantă a modernității. Mai departe, fiecare autor în datele talentului și măiestriei proprii este liber să-și fructifice aspirațiile și valențele - desigur, în raport și de tendințele și evoluțiile artei sonore, așa cum transpar
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
instrumentist, considerat „părintele unei noi estetici muzicale în muzica tradițională persană”. L-am descoperit pe muzicianul iranian Amir Heidarkhodaee prin intermediul Iuliei Gorneanu, director artistic al Galeriei Galateca, care a găzduit expoziția intitulată simbolic „Povestea nespusă a iei”. A iei românești, „un simbol identitar, ale cărei semne așteaptă doar să fie deslușite și asumate”. Pentru că semnele identitare țesute și cusute pe ia românească, expunerea lor țesografică și a căror grafie se întâlnește în arealul caucaziano-caspic- persan ajută la reconstituirea unei “gramatici
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
Gorneanu, director artistic al Galeriei Galateca, care a găzduit expoziția intitulată simbolic „Povestea nespusă a iei”. A iei românești, „un simbol identitar, ale cărei semne așteaptă doar să fie deslușite și asumate”. Pentru că semnele identitare țesute și cusute pe ia românească, expunerea lor țesografică și a căror grafie se întâlnește în arealul caucaziano-caspic- persan ajută la reconstituirea unei “gramatici” străvechi comune. În România, Amir Heidarkhodaee a cântat pentru prima dată în urmă cu doi ani cu ocazia Festivalului Internațional „George Enescu
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
cu doi ani cu ocazia Festivalului Internațional „George Enescu”, alături de Grigore Leșe și de alți trei artiști iranieni. Apoi, Grigore Leșe l-a invitat în mai multe spectacole de referință unde au cântat împreună, pornind de la interferențe sonore străvechi, românești și persane. Maniera interpretativă originală a lui Amir, caracterizată prin sensibilitate, delicatețe și profunzime, se bazează mai mult pe improvizație. El pornește mereu de la sunete și structuri muzicale străvechi, specifice muzicii tradiționale persane. Repertoriul său include muzică tradițională persană, muzică
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
sau nu un răspuns la întrebarea “Unde-i dragostea”, LIVIU HODOR și MONA lansează o nouă piesă cu versuri în limba română, “Tic Tac”, compusă de Adrian Sînă. Liviu Hodor și Mona, una dintre cele mai frumoase colaborări din muzica românească, au lansat hituri ca “Je t’aime”, “No stress”, sau “Sweet love” și au reușit să surprindă prin beat-urile energice și prin videoclipurile fresh. DANIEL MAX DRAGOMIR - cu colegii săi din trupa Smashed Mosquito - are un nou single, ‘Niciodată
Flash by M. ANTON () [Corola-website/Journalistic/83841_a_85166]
-
Muzică „Dinu Lipatti” și mai nou, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” - prestigioasa instituție de învățământ a avut o activitate continuă susținută de profesori de valoare ce au șlefuit talente care au cunoscut apoi celebritatea și au făcut cinste culturii românești. Dintre absolvenții de calibru ai colegiului îi amintim pe sopranele Ileana Cotrubaș și Angela Gheorghiu, baritonul Dan Iordăchescu, naistul Gheorghe Zamfir, violoniștii Mihaela Martin, Liliana Ciulei, Florin Paul, Cristina Anghelescu, Remus Azoiței, Sherban Lupu, pianiștii Tudor Dumitrescu, Sandu Sandrin, Viniciu
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
și originale care au avut - pe lângă voce și carismă scenică - acea “coloană vertebrală” (cum se spune, cu subînțeles) în atitudinea etică de construire a carierei profesionale. Monografia lui Ion Moldovan ne oferă portretul unei asemenea autentice vedete a operetei contemporane românești, carte pe care v-o recomand cu căldură să o parcurgeți cu atenție (pe fundal sonor cu muzică de Strauss, Lehar, Kálmán, Loewe sau Dendrino), spre a o înțelege cât mai exact pe sensibila Mioara Manea Arvunescu în întreaga ei
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
umăr, bazinul sau un genunchi. Orice frântură din trup, sau mai multe legate într-o mișcare mai amplă, intonează un poem coregrafic de o infinită bogăție. De reținut și faptul că vedem pentru prima oară, pe viu, pe o scenă românească, o coregrafie de Carolyne Carlson, dansatoarea și coregrafa americană, care, alături de Merce Cunningham a dat un impuls substanțial dansului contemporan din Europa, cu câteva decenii în urmă. Dar și dansatorii români din spectacol s-au prezentat excelent Răzvan Mazilu, în
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
excelent Răzvan Mazilu, în foarte bună formă, și-a ales cu inteligență partiturile, care i-au pus în valoare câteva dintre fațetele dansului său. Este de apreciat în primul rând faptul că a deschis spectacolul cu o piesă de folclor românesc, Cântec amar, într-o foarte bună coregrafie de Florin Fieroiu, piesă care a devenit, implicit, un omagiu adus Floriei Capsali, maestra maeștrilor dansului românesc, al cărui nume îl poartă astăzi Liceul bucureștean pentru care s-a făcut acest recital. Nu
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
Este de apreciat în primul rând faptul că a deschis spectacolul cu o piesă de folclor românesc, Cântec amar, într-o foarte bună coregrafie de Florin Fieroiu, piesă care a devenit, implicit, un omagiu adus Floriei Capsali, maestra maeștrilor dansului românesc, al cărui nume îl poartă astăzi Liceul bucureștean pentru care s-a făcut acest recital. Nu de multe ori dansul de inspirație folclorică atinge asemenea valori și nu de multe ori creatorii de dans contemporan se apleacă asupra acestui izvor
Dance Energy by Liana Tugearu () [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
frumoasa experiență a cântului coral, atrăgându-ne cu un repertoriu bogat și divers. Programul concertului a fost unul foarte atarctiv, îmbinând lucrări diferite ca stil, fapt ce a mulțumit publicul prezent. Concertul a debutat cu creații de referință ale coralismului românesc, iar apoi am trecut la lucrări aferente repertoriului internațional, unele din ele deja cunoscute publicului. Dirijori în acea seară au fost chiar studenți ai corului care, de-a lungul anului au dat dovadă de aptitudini dirijorale: Mianda Lojigan, Silvia Ungureanu
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU () [Corola-website/Journalistic/83853_a_85178]
-
Vitalitatea speranței Tanța DIACONESCU Soprana Ioana Bentoiu este, la timpul prezent, una dintre interpretele de referință ale liedului românesc și cel european. Elaborata ei tehnică vocală, mânuită cu rafinamentul și eleganța unei virtuozități de excepție îi facilitează, cu o ușurință uimitoare, accesul la fibrele tainice și amețitor de complexe ale unor texte muzicale pe cât de dificile pe atât
Vitalitatea speranței by Tanța DIACONESCU () [Corola-website/Journalistic/83847_a_85172]
-
accesul la fibrele tainice și amețitor de complexe ale unor texte muzicale pe cât de dificile pe atât de adamantine din punctul de vedere al rațiunii lor de alcătuire și al expresivității sonore - lieduri semnate de doi clasici ai componisticii românești, Anatol Vieru și Pascal Bentoiu. Farmecul inconfundabil al recitalului susținut de muziciană în Aula palatului Cantacuzino, sub patronajul Uniunii Compozitorilor și al Muzeului George Enescu (25 aprilie, orele 18) s-a datorat colaborării, cu o sinceritate și simplitate emoțională totală
Vitalitatea speranței by Tanța DIACONESCU () [Corola-website/Journalistic/83847_a_85172]
-
Otopeni, sub escortă armată. Avionul charter închiriat de Rege a fost confiscat, sub pretext că piloții britanici ar fi fost găsiți în stare de ebrietate (!). În dimineața zilei de 26 decembrie, și membrii familiei regale sunt îmbarcați într-un avion românesc, cu destinația Elveția. Guvernul României a afirmat atunci că Regele se afla fără viză în țară și de aceea ar fi fost „nevoit” să-l expulzeze. Această propagandă a fost însă contrazisă flagrant de imaginea vizibilă a vizei românești, fie
Regele Mihai by Zoe Petre () [Corola-website/Memoirs/296299_a_297628]
-
avion românesc, cu destinația Elveția. Guvernul României a afirmat atunci că Regele se afla fără viză în țară și de aceea ar fi fost „nevoit” să-l expulzeze. Această propagandă a fost însă contrazisă flagrant de imaginea vizibilă a vizei românești, fie ea și temporară, pe pașaportul regal, astfel că acțiunea orchestrată de guvern, care ar fi trebuit să dea o grea lovitură de imagine, a avut efectul contrar: la 23 aprilie 1992, Regele și Regina au fost întâmpinați la București
Regele Mihai by Zoe Petre () [Corola-website/Memoirs/296299_a_297628]
-
Război Mondial. După deceniile amare de exil, Regele și familia regală au putut să se bucure de patria lor regăsită în ultimii ani, ceea ce însă nu înseamnă că au fost întâmpinați cu aceeași respectuoasă afecțiune și gratitudine de toată suflarea românească. Dacă dl. Iliescu a părut să revină la sentimente mai adecvate în ultimul său mandat, FSN și apoi PD au vădit, cel din urmă chiar și în anii în care colabora la guvernare cu CDR, o ostilitate marcată față de tradiția
Regele Mihai by Zoe Petre () [Corola-website/Memoirs/296299_a_297628]
-
de molestare vine din partea dansatorului și coregrafului Wade Ronson. Banii ar fi fost folosiți ca să achiziționeze la suprapreț hârtie igienică și detergenți, susțin anchetatorii. Noua viziune va include difuzarea de informații culturale, de filme, de piese de teatru, concerte etc. românești consacrate, dar și producții ale tinerilor creatori independenți. Angajții IGSU se plâng că în ultimele patru luni nu au primit indemnizația pentru norma de hrană și echipament. Neglijența unor angajați ai maternității din Onești a aruncat două mame într-un
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]