17,219 matches
-
noian amar de lacrimi, sau chiar cu viața, propria noastră greșală. HRAM LA MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA Vineri 11 august 1950. Am participat la hramul mănăstirii Sucevița. în bazme se vorbește despre comori fabulose, ascunse sub râuri mari cu ape tulburi care aleargă vijelios, în peștere ascunse sub munți de piatră sau în insule nelocuite. În acest moment, sufletul meu pare a fi devenit o astfel de comoară peste care curge un râu năvalnic, amar și cu apă sărată de lacrimi fierbinți. Bucuriile
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
săvârșise cu cei dragi ai lor, care de pe poziția de condamnați la închisoare, trebuia să le fie asigurată existența, cei prezenți au devenit niște vase supuse la supra presiune. Acea presiune psihologică a făcut ca unii dintre cei prezenți să alerge ca niște posedați după unii ca Virgil Madgearu și după alții ca Nicolae Iorga și să le „plătească” așa cum le poruncea, în acel moment, starea lor emoțională supralicitată, depășită de situație. În loc de concluzie aduc o justificare culeasă din conștiința celor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimițea în bucățele mici, și ei, pic! pic! pic! cu cioculețele lor, o mâncau numaidecât.(...) Odată, prin iunie, când au venit țăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, și cum nu știa să zboare, haț! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a pățit când s-a simțit strâns în palma flăcăului, numai el a știut; îi bătea inima ca ceasornicul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
care făcu câțiva pași prin odaie... Apoi bulgarul luă după masă o cutie cu chibrituri, se apropie de Eminescu și începu să-i sune la ureche cutia... Eminescu s-a înfuriat la culme, s-a sculat de pe scaun și a alergat după bulgar să-l bată, bulgarul s-a înfuriat și el... Dar așa furie n-am văzut de când sunt eu. Noi ne am speriat. Au intervenit oamenii de serviciu și i-au despărțit...Pe urmă, crezi că s-au calmat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Bietul Mihai a ajuns în starea cea mai teribilă care poate să fie. Numai pe mine mă cunoaște, ieri a avut furie îngrozitoare. Domnul Frangolea ce locuiește tot în casa asta a avut bunăvoința a mă ajuta în toate privințele alergând după toți doctorii cari au ținut un consiliu 3 ore și rezultatul a fost că toată pierderea lui mentală este din boala fizică adică totala stricare de sânge. Azi i-am injectat morfină prin răni și s-a liniștit cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
al Căminarului, la bolnavul de la Ipotești, Nicu Eminovici, care își va lua zilele în primăvara următoare. Prietenii lui Eminescu știau despre poet că la 28 iunie 1883 trebuia să facă urgent rost de o sumă importantă de bani și să alerge la Ipotești să-și ajute fratele căzut brusc în criză. Criza durează, la ea se adaugă a lui Mihai însuși: ce să facă bătrânul Gheorghe Eminovici cu doi fii bolnavi și cum să-l scoată pe unul de la Șuțu, când
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
arma ta se prăvăliră, / Jos în adîncul iadului / Dacii cu miile se duseră". Battle of Hastings / Bătălia de la Hastings - "fluvii de sînge"; "războiul sîngeros"; "săbii ce-aduc moartea"; "mulți cavaleri erau femei în straie de bărbat"; "Afar' țîșnit-a sîngele, și alergă în unde fumegînde, / Ci, reflectat de lună, păru că-i un amestec de perle și rubinuri"; "rana cea fatală"; "soarta cea grozavă a Angliei"; "tărîmurile populate, o pustie stearpă"; "moarte și victorie"; Un cavaler cu arme fost-a văzut acolo
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
statutul gramatical al formelor cu și fără -um). Extinderea fenomenului se explică prin tendința de simplificare a expresiei (formele noi fiind mai scurte, mai ușor de pronunțat) și prin analogia cu celelalte perechi de omonime adjectiv - adverb (mult efort adj., aleargă mult adv.). Formele adverbiale maxim, minim sunt curente astăzi în vorbire, în presă (vezi Croitor et al., §. 9.1, în acest volum), dar apar și în unele texte științifice publicate recent: maxim un factor de risc dintre cei menționați [corect
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ora 6,30 după care s-a dat citire următorului comunicat: 1. Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă Patria cu toate nevoile ei. 2. În slujba acestei Patrii încălcate de străini, toți copiii pământului românesc trebuie să alerge cu sufletul și cu brațul lor. 3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub drapelul ei întru apărarea pământului strămoșesc. 4. România a românilor. Pentru jidani, Palestina. Dreptate românului și moarte trădătorului. Trăiască în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
toate centralele nucleare ar trebui oprite?" întrebările închise sunt folositoare pentru că îi fac pe ceilalți să dezvăluie lucruri precise relativ la persoana lor, care ulterior vor putea fi detaliate (" M-am născut la oraș, dar am fost crescut la țară"; Da, alerg cinci kilometri pe zi") sau îi constrâng să-și precizeze poziția: "Ora 6, 00 e cea mai potrivită"; "Nu vreau să fie oprite toate centralele nucleare, dar nici nu sunt pentru construirea altora". Deși au un anumit rol, întrebările închise
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
cu o persoană pe care am mai văzut-o: "Spuneți-mi, nu v-am văzut oare la ultima ședință a fundației? Mă cheamă Allan. Cum ați ajuns membru al acestei fundații?" Dacă trecem pe lângă cineva care se plimbă în timp ce noi alergăm pe alee sau de-a lungul țărmului. "Ne luăm la întrecere?" (Cealaltă persoană, de obicei, va râde. Putem râde și noi, apoi să ne oprim și să continuăm cu o remarcă. Chiar dacă nu obținem nici un răspuns, aceasta este singura formulă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
succeselor anterioare întărește încrederea în sine și îi ajută pe ceilalți să vadă că avem o imagine pozitivă despre noi înșine. însemnătatea afirmațiilor pozitive referitoare la persoana proprie este ilustrată în dialogul următor dintre doi bărbați care fac jogging: BILL: Alergi numai cinci kilometri? Eu alerg zece. RAY: Și șaisprezece sunt mai mulți decât trei; eu cred că amândoi ne descurcăm binișor. (Să comparăm acest ultim răspuns cu mesajul pe care Ray ar fi putut să-l trimită lui Bill: Cred
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
sine și îi ajută pe ceilalți să vadă că avem o imagine pozitivă despre noi înșine. însemnătatea afirmațiilor pozitive referitoare la persoana proprie este ilustrată în dialogul următor dintre doi bărbați care fac jogging: BILL: Alergi numai cinci kilometri? Eu alerg zece. RAY: Și șaisprezece sunt mai mulți decât trei; eu cred că amândoi ne descurcăm binișor. (Să comparăm acest ultim răspuns cu mesajul pe care Ray ar fi putut să-l trimită lui Bill: Cred că cei cinci kilometri ai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
dominatoare și inflexibile („Ai să faci numai cum spun eu!”, „Cine-i stăpân în casa asta?”). Copilul nu trebuie supravegheat la tot pasul, nici excesiv „îndrumat”. Un părinte matur emoțional nu va cădea în tentația de a hiper-proteja copilul („Nu alerga, ai să cazi!”, „Nu pune mâna pe șurubelniță, că te poți înțepa!”). Bineînțeles că va lua măsurile necesare pentru a evita accidentele sau îmbolnăvirile, dar nu va inocula copilului sentimente de inferioritate. Copilul creativ simte nevoia să descopere, este curios
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
încetare copiilor să aibă grijă la accidente, la microbi, căzături, etc. sub formulări ca: „îmbracă-te bine, tu nu ești așa de rezistent”, „ai grijă să nu te lovești, tu ești mai slab”, „să te odihnești, tu ești plăpând”, „nu alerga, nu ai rezistență”, etc. reprezintă o cale de instalare a sentimentelor de inferioritate. O altă cauză o constituie eșecurile suferite în decursul vieții individuale, cu ocazia unor experiențe traumatizante, când subiectul a trăit o situație pe care nu a putut
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
specifice artelor plastice sau vestimentare. Oamenii dotați cu acest tip de inteligență își pot controla foarte ușor mișcările trupului și sunt foarte îndemânatici. Cos sau țes bine, sunt bucătari pricepuți, tâmplari buni și buni creatori de modele. Le place să alerge, să meargă în excursii cu cortul, să înoate, să schieze, să danseze, etc. Sunt oameni activi, cu bună sensibilitate tactilă, simt nevoia să se afle mereu în mișcare și reacționează fizic la tot ce-i înconjoară. Inteligența corporală-kinestezică este specifică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
populat de ființe simbolice precum șarpele, vulturul, cavalerul. Definitoriu pentru întreaga ei creație, conflictul dintre cultură și viață, dintre trăirea livrescă și cea autentică, prin care poți avea acces la armonia cosmică, se percepe încă de pe-acum : „Vreau să alerg pe claviatură/ cu clinchet de glezne stelare/ să nu mai respect registrele orgii/ și praful gotic din propria-mi umbră,/ cu mâini floral deschise spre vânturi/ să-mi caut anii, să le caut oglinda,/ și s-o sparg într-o
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
lui Creangă este homerică, iar opera lui formează „un adevărat ciclu rapsodic țărănesc”. Așa se explică lipsa sentimentalismului, a descrierilor de natură, faptul că erosul nu depășește nivelul instinctului. Criticul vorbește chiar de epicul pur al creației, întrucât „faptele singure aleargă neistovite”. Nu e de acord cu ideea de satiră la Creangă (avansată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga), dominant și chiar exclusiv fiind umorul care înseamnă voie bună, sentiment gratuit. Râsul humuleșteanului nu pedepsește, „râsul lui e o petrecere pe seama limitelor naturii omenești
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
alcătuiesc toate sluțeniile și toate himerele înspăimântătoare; înzestrați cu arme fantastice, au puterea să se transforme după bunul plac în mii de feluri. Oștenii lui Măra „scuipă venin”, „se înalță din Ocean asemenea păsării Garuḍa”; înarmați cu munți în flăcări, aleargă urcând alți munți”; „aruncă cu șerpi născuți în Ocean”; „scot din el (pentru a și face arme din ei) monștri fabuloși”; „aruncă munți stâncoși în foc”; „aruncă copaci cu tot cu rădăcini și blocuri de fier fierbinte”; ploaia, tenebrele, fulgerul completează tabloul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
văz pe venerabilul că se scoală și trage clopoțelul: "Stimabililor, aveți puțintică răbdare: Candidatul Comitetului nostru este onor. d. Nae Cațavencu..." Brânzovenescu: Moftologul! Farfuridi: Nifilistul! Și bravo-n sus, și bravo-n jos, și mâine și poimâine, nenea Ghiță polițaiul aleargă până-i iese limba de un cot și ți-l toarnă pe d. Cațavencu, care ne-a înjurat și ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile, deputat la colegiul II... Și noi... să stăm cu mâinile în sân
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vreme de gândit, Fănică! Fiecare minută care trece mă apropie de pieire... Trebuie să te hotărăști! Tipătescu: (în luptă cu el însuși) Să mă hotărăsc! Să mă hotărăsc... Zoe: (înecată) Adineaori, în Lipscani, am aflat de arestarea lui Cațavencu. Am alergat ca o nebună la redacție. Iată ce foaie au scos comitetul lor. (îi dă foaia, Tipătescu o citește încet.) Înțelegi la ce trebuie să ne așteptăm după arestarea lui. Tipătescu: Omul ăsta își joacă viața! Zoe: Nu și-o joacă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
luna Mi-au ținut cununa. Brazi și paltinași I-am avut nuntași, Preoți, munții mari, Paseri, lăutari, Păserele mii, Și stele făclii! Iar dacă-i zări, Dacă-i întâlni Măicuță bătrână, Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toți întrebând Și la toți zicând: “Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel, Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui; Mustețioara lui, Spicul grâului; Perișorul lui, Peana corbului; Ochișorii lui, Mura câmpului?” Tu, mioara mea, Să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân la intensitatea de mai înainte deoarece baladei îi lipsește deznodământul, moartea fiind ipotetică ("Și de-o fi să mor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
morți premature, nedrepte, nefirești și de aceea absurde. La fel de realizat și impresionant este și portretul măicuței bătrâne, al acestei mame îndurerate, prezentat succint în câteva versuri de către feciorul ei: "Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână,/ Din ochi lăcrimând,/ Pe câmpi alergând,/ Pe toți întrebând/ Și la toti zicând [...]". Portretul este constituit, în primul rând, din două elementei vestimentare ("Măicuță bătrână,/ Cu brâul de lână")care evidențiază vârsta personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
personajului și modestia portului caracteristic oierilor. În al doilea rând, sunt reliefate printr-o serie de gerunzii, așezate în rimă, sentimentele puternice ale acestei mame îndurerate, dîrză, energică si hotărâtă ea îșicaută cu disperare copilul, "din ochi lăcrimând./ Pe câmpi alergând,/ Preoți întrebând/ Și la toți zicând [...]". Durerea cumplită, grija nemărginită și dragostea maternă profundă sunt trădate de ochii ei "lăcrimând", de agitația și căutările ei disperate ("alergând", "între-bând", "zicând"). Mama ciobanului este surprinsă în plină mișcare, ceea ce sugerează caracterul activ
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]