20,606 matches
-
de complex și covârșitor, la capătul căruia au devenit o «specie» nouă”. în sfârșit, „studiul trecutului comunității românilor-americani este încă mai interesant și complex”, întrucât contribuția lor la istoria umanității „se manifestă ca parte integrantă, dar cu trăsături distincte, a civilizației și națiunii americane”. între „the country of immigrants” și „the country of all opportunities”, cum este considerată îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de încrederea în valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decât atât, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajând-o și compromițând-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Nu știm atât cât s-ar cuveni despre descendenții emigranților etc. Dispunem doar de afirmații generale despre relațiile românilor stabiliți dincolo de Ocean și ale descendenților acestora cu românii rămași în țară. Contribuția grupului etnic român la progresul istoriei și al civilizației americane nu este încă reconstituită. Nici evoluția organizării comunității românești americane nu a fost studiată în totalitate. De aceea, orice contribuție privitoare la subiectul luat de noi în discuție este binevenită, întrucât numai astfel vom reuși să eliminăm petele albe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cunoașterea limbii engleze, profesie, mediul de unde venea (sat sau oraș), situația familială, structura psihică, motivația emigrării etc. Dincolo de dificultățile pe care le ridica “însușirea” identității americane în fața celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - îi atenua suferința, înlesnindu-i adaptarea. în paralel sau înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comite mereu. Are atâta voință de viață, n-a pierit până acum și cred că nici de astă dată vremurile nu-l vor birui. Vor muri încă mulți deși au fost deja foarte mulți sacrificați pe așa-zisele altare, ale civilizației europene, dar vor rămâne încă destui care să poarte în viitor amintirea celor morți și speranța unei vieți în libertate. Nu vreau să uit și de aceea notez grozăvia și nenorocirea de sâmbăta trecută”) sunt alte motive care o îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în umbră Curții Domnești de la Hârlău, comuna Scobinți, județul Iași - „cu oameni dintotdeauna ai Mariei Sale“, cum ne spunea cu mândrie un om de-al satului - trăiește un timp accelerat al înnoirilor, adăugând la frumusețea și bogățiile locului însemne ale civilizației. „Și toate acestea, continuă interlocutorul meu, datorită primarului nostru“, cuvinte pe care le-am auzit și de la alți săteni în așteptarea edilului Gheorghe Hrițcu. „Sunt bucuros că aud așa ceva din partea consătenilor, zâmbește tânărul primar, dar să știți că tot ceea ce
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în trei dintre acestea este canalizare, iar satul de centru să aibă și gaz metan. Acțiunea continuă și în zilele care urmeaza se va introduce apă potabilă și rețeaua de canalizare în satul Sticlăria. Pentru ridicarea standardului de viață și civilizație a locuitorilor din comuna și mărirea gradului de atracție a localității, obiectivele de utilitate publică propuse pentru realizarea imediată sunt: asfaltarea DJ 281; reabilitarea drumurilor comunale și sătești; reabilitarea pod Abator; amenajarea unei rețele de colectare a apelor meteorice, construcția
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ceea ce îl face posibil: sistemele de semne. Adică semiologia structuralistă se interesează de: a) sisteme semnificante: mitul, literatura etc. b) mai general, ceea ce tradițional defineam drept cultură, pentru că este compusă din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme semnificante, cum sunt cele de înrudire, bucătăria, arhitectura, moda și literatura, pictura, mitul, tragedia etc. c) mai extins, dilatând granițele civilizației până la acelea ale societății și chiar dincolo, în plină extindere
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme semnificante, cum sunt cele de înrudire, bucătăria, arhitectura, moda și literatura, pictura, mitul, tragedia etc. c) mai extins, dilatând granițele civilizației până la acelea ale societății și chiar dincolo, în plină extindere spre natură, în care regăsește cultura (ca în codul genetic, spre exemplu). în formularea conștiinței de sine epistemice, semiologia pare să ezite între a se defini ca: - disciplină printre altele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Pornind de la ideea că lumea omului există numai trecută prin limbaj, semiologii structuraliști încep prin a analiza sistemele semnificante - în primul rând literatura și miturile - și, în general, cultura ca ansamblu al sistemelor semnificante, dar concep cultura ca nediferențiată de civilizație și coextensivă societății. Până la urmă, în această perspectivă și natura este de fapt o idee culturală și întreaga lume nu este decât o lume de semne, un imens text. Un text care, conform principiului autoînchiderii referențiale și intertextualității, nu trimite
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
bine. Un exemplu edificator ar fi cel al lui Parsifal, care pune întrebarea esențială: "Unde este Graalul?" și, brusc, toate lucrurile degradate anterior își recapătă sensul și viața plină de sens. într-o perspectivă istorică plurală (nu lineară), orice mare civilizație este un răspuns bun în raport cu o provocare (în raport cu o întrebare). Scopul hermeneutic este desoperirea întrebării la care răspunde f textul, ceea ce implică contextul (locul și momentul), pretextul (ocurența, J ocazionalitatea răspunsului) și subtextul (deci ceea ce textul, purtând cu sine, nu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în spatele textului trebuie descoperite intenția gândului (sufletească, psihologică) și contextul ei istoric. Această etapă hermeneutică aparține contextului Reformei. Ruptura care intervine este dublă: ruptura de tradiția catolică, în ordine religioasă, și ruptura dintre om și natură în ordinea culturii și civilizației occidentale. Dilthey încearcă să restabilească legătura dintre om și natură printr-o epistemologie hermeneutică a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică este o metodă specifică științelor spiritului, adică disciplinelor socio-umane. Contrafigura în această etapă o fac hermeneuticile negative, rabinice, ale maeștrilor bănuielii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Schleiermacher, Dilthey) Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii aparține contextului religios, istoric și cultural al Reformei. Ruptura care intervine o dată cu acest context este tot dublă: ruptura de tradiția catolică, în ordine religioasă, și ruptura dintre om și natură în ordinea culturii și civilizației occidentale. Hermeneutica reformei, prin F. Schleiermacher, tinde să refacă relația cu fondul creștin prim al Scripturii, conform imperativului lui Luther, "Sola Scriptura". El dezvoltă o hermeneutică religioasă, biblică, pe cale să devină conștientă de universalitatea ei. W. Dilthey încearcă să restabilească
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în serios decât dacă "voința de putere" sau "instinctul" nu se situează la rândul lor pe poziția unui adevăr ultim la care totul poate fi redus. Și într-adevăr, pentru Nietzsche, ele sunt numai un reflex al condițiilor anterioare de civilizație, produsul istoriei, nu rădăcina ei. Acesta este punctul de la care gândirea lui Nietzsche și ceea ce a fost numit ateismul lui încep să se supună unei mai bune interpretări. De aici începe preludiul unei filosofii care revine la începuturi, la trunchiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și de preoții, vracii sau vrăjitorii vieții primitive din Bucegii de astăzi. Se pare că cunpștințele lumii erau cunoscute în zona Sfinxului și Babele Bucegilor, pe unde probabil trecea la acea vreme axa lumii și cunoscute mult mai târziu de civilizația sumero-babiloniană, egiptenă, greacă sau mazașă. Astronomia s-a concretizat în epoca umană a civilizaților care se aflau pentru prima dată în fața fenomenelor naturale: maree, eclipse lunare sau solare, anotimpuri și echinopții. În antichitate, calendarele erau concepute în funcție de aceste evenimente cu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
consemnează influențele incontestabile ale pertubațiilor magnetice odată cu numărul accidentelor cardiace și cerebrale și a unor boli infecțioase PĂMÂNTUL Terra, Planeta Albastră sau Planeta a treia a sistenului solar este singura planetă priveligiată în Univers, o planetă locuită de o unică civilizație binecunos cută. Pământul nu este o sferă perfectă ci o figură care nu se identifică cu nici o figură geometrică cunoscută, turtită la ploi și numită geoid. Polul sud al Pământului este cu circa 30m mai aproape de ecuator decât la polul
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Lavoisier a fost primul care a identificat corect elementele ei componente. DESCOPERIRI DIN DOMENIUL CHIMIEI CARE AU INFLUENȚAT DEZVOLTAREA OMENIRII Chimia este o știință în continuă schimbare, cu multiple implicații în producția industrială și în cele mai actuale probleme ale civilizației contemporane. Are aplicații practice evidente, fără de care viața oamenilor nu ar fi evoluat. Desigur că nu toate descoperirile din domeniul chimiei au influențat în bine viața omului, chiar dacă inițial acestea au fost făcute pentru a-i ușura existența. În anul
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
timp la mare distanță de focarul Înscenării complotului de lichidare a evreilor din Iași, pus la cale de Marele Cartier General. Trenul a călătorit spre o zonă din apropierea Bucureștiului, În care trăiau puțini evrei, regiune care poate fi definită centrul civilizației române, În Înțelesul de cultură și mod de viață românesc pe care Antonescu s-a străduit atât de mult să le Întărească. El s-a mândrit chiar cu contribuția sa la reinstaurarea legalității și a ordinii, la Întărirea statutului judecătorilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Antonescu, Ion" , publicată În presă și afișată pe străzi la Începutul războiului, Conducătorul a chemat soldații să lupte „În numele credinței creștinești”, pentru eliberarea provinciilor ocupate; și, de asemenea, „Să răzbunăm nedreptatea” contribuind prin aceasta „la măreața luptă de Înoirea civilizației pe care o duc În Europa Germania XE "Germania" Marelui Adolf Hitler XE "Hitler, Adolf" și Italia Ducelui”. „Războiul sfânt a Început”, și-a Încheiat Antonescu XE "Antonescu, Ion" proclamația sa „către popor”65. „Războiul sfânt” a cuprins și curățirea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
familiar și sedentar, ai de înfruntat necunoscutul. Necunoscutul din jurul tău și, aș zice, chiar mai intens, necunoscutul din tine însuți. Pentru că trebuie să faci față altei societăți, altei mentalități. Nu mai spun, în primul rând altei limbi, și culturi, și civilizații. A.V. Din unghiul acesta de vedere, s-ar putea spune că scriitorul este într-o situație mai incertă, mai dramatică decât criticul sau istoricul literar? Ați fost în aceeași situație cu Virgil Nemoianu și Matei Călinescu? N.M. Am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
toată planeta. Asta pune, deja, enorm de multe probleme. Dar există această diversitate, există această pulsație cosmopolită extraordinară și foarte-foarte contradictorie, evident. Nu mai spun că cele 50 de state sunt foarte diferite între ele și au, aproape, aș zice, civilizații diferite, parlamente, legi diferite. Deci, e o lume care încearcă să se țină împreună pe niște principii fundamentale. Ale democrației. Altminteri, totul este destul de fluid. A.V. La finalul unei convorbiri pe care am avut-o în anul 2005, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vedeți perspectiva artei contemporane, mai ales a literaturii? N.M. Răspunsul lui Bentoiu este cel mai verosimil. Eu aș adăuga, doar, că mă bucur că nu știu! Nu știu nici eu încotro merge literatura, încotro merge arta, în general încotro merge civilizația noastră modernă. Pentru că sunt legate toate între ele. Ceea ce s-a produs în ultimele decenii, poate într-un secol și ceva de democrație în partea vestică a Europei, a fost, după părerea mea, am și scris despre asta, crearea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Dediu, răspunzându-mi recent la aceeași întrebare, a clarificat oarecum "imaginea" (referindu-se strict la muzică): "ne aflăm într-un neobabelism". Credeți că această formulă, după părerea mea, destul de exactă, oricum, simpatică, este valabilă pentru celelalte arte? Se acordă cu civilizația primului pătrar de secol XXI? N.M. Mi se pare că termenul nu e rău. Dacă ne referim la ceea ce se propagă astăzi, așa-numita globalizare, este o încercare de a uni diversitățile. Da, termenul nu e rău. Însă, încă odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
afectează ceea ce vrem să comunicăm prin muzica din partitură, este OK. Atâta timp cât concepția regizorului schimbă total, câteodată, această idee de comunicare, ce nu are nimic de a face cu ce se întâmplă în text, atunci este o problemă. A.V. Civilizația imaginii, a cinematografului, a televiziunii, a afișajului reclamelor video în toate spațiile posibile, în clădiri, la serviciu, pe stradă, oriunde, a influențat spectacolul de operă? V.I. Da. Cred că a influențat. Câteodată, nu în mod benefic. Noi, la "MET", facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un anti-actor de teatru liric? Tocmai azi, când, deseori, regizori mai mult sau mai puțin atașați operei pun accent pe vitalitatea scenei, în detrimentul spriritului muzicii, al epocii în care a fost compusă? Maria Slătinaru Nistor nu s-a format în civilizația imaginii, dar îi aparține astăzi tocmai prin jocul esențializat, prin înclinarea balanței spre desfășurarea dramatică a ideilor compozitorului. Privind-o, spectatorul are garanția că libretul operei nu va fi trădat, nu va fi nici măcar umbrit. În urma calităților enumerate la începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]