16,530 matches
-
variază în culoare de la negri la cafenii-roșcați sau cafenii-negricioși, în funcție de subspecii, sex și vârstă. Subspecia de pădure ("Syncerus caffer nanus") este cafeniu-roșcată. Urechile sunt mari și clăpăuge, mărginite de peri lungi și moi, asemenea unor franjuri. Au o coamă scurtă. Coada este lungă, terminându-se printr-un pronunțat smoc de păr negru. Bivolii africani sunt larg răspândiți în Africa, la sud de Sahara, din Guineea până în sudul Sudanului și apoi spre sud până în Angola și estul Africii de Sud, până la Capul Bunei Speranțe
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
de coarne, au degetele II și V destul de bine dezvoltate și foiosul puțin diferențiat. Caninii superiori sunt dezvoltați și transformați în defense. le au o talie mică, fiind cele mai mici dintre toate rumegătoarele. Lungimea cap + trunchi = 45-85 cm, lungime cozii = 2-15 cm, înălțimea la greabăn = 20-40 cm. Greutatea = 2-15 kg. Sunt mamifere mici, grațioase și seamănă oarecum cu cerbii mici ("Cervidae"), la exterior se asemăna și cu aguti ("Rodentia": "Dasyproctidae"), dar sunt mai apropiate de camelide și de suide decât
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
lungime de 2,50 metri, iar o femelă poate cântări între 68 și 73 de kg și poate avea o lungime de 2,29 metri. Cel mai mare specimen înregistrat a avut 3,13 metri lungime și căntărea 166 kg. Coada acetor șopărle gigant este la fel de lungă ca și trupul, iar cavitatea bucală este prevăzută cu aproximativ 60 de colți frecvent înlocuiți, care au o lungime de 2,5 cm. Saliva conține sânge, datorită faptului că dinții sunt acoperiți de gingie
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
simte briza mării, marcate de lipsa vegetației și de excrementele lăsate. Varanii sunt carnivori și necrofagi, prada vie o ambuschează mișcându-se silențios. Când prada intră în apropiere de zona lor de acțiune, varanii atacă brusc folosindu-se de gheare, coada puternică și muscătura letală. Hrănirea se face prin ruperea unor bucăți mari de carne pe care le înghit de-a întregul datorită articulațiilor mobile ale mandibulei, a craniului flexibil și a stomacului expandabil. Saliva roșie de sânge ajută la lubrifierea
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
un om la mai puțin de 100 de metrii, dar și adulții se retrag dacă aud sau văd oameni că se apropie. Dacă sunt încolțiți, reacționează agresiv prin deschiderea largă a gurii, emiterea unui sunet strident și prin mișcări ale cozii, dacă le este invadat și mai mult spațiul atunci pot ataca prin mușcături și zgărieturi. Așadar, varanii nu prezintă un pericol real pentru oameni dacă nu sunt provocați. Activități vulcanice, cutremure, pierderea habitatului, incendii, și pierderea de pradă datorită vânatului
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
fiind cele mai slab strălucitoare. Apoi, în interiorul unei aceleiași clase, Bayer n-a mai căutat să claseze stelele prin magnitudine ci, mai degrabă, în funcție de poziția lor în constelație, pornind în general de la cap pentru a ajunge la picioare (sau la coadă). Astfel, în constelația Orion de exemplu, Betelgeuse (α Orionis), care reprezintă umărul lui Orion, este clasată înainte de Rigel (β Orionis), piciorul, deși aceasta din urmă este cea mai strălucitoare dintre cele două stele. Stelele reprezentate pe cea de-a 49
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
din cauza vânatului excesiv. Efectivul aligatorilor a crescut în 20 de ani până la aproximativ 800.000 de exemplare. Se permite vânătoarea lor pentru controlul numărului. Aligatorul are respirație pulmonară, adică respiră prin plămâni. Corpul este alcătuit din cap, trunchi, membre și coadă. Aligatorul precum crocodilul înoată prin apă, dar pe uscat se mișcă la fel de bine, târându-se.
Aligatorul american () [Corola-website/Science/334561_a_335890]
-
Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Având o temă fantastică extrasă din folclor, nuvela „Șarpele” are ca motto un descântec popular de dragoste: "„Tu șerpe bălaur/ cu solză de aur/ cu nouă limbe împungătoare/ cu nouă cozi izbătoare/ să te duci la ea/ unde-o vei afla.../ și tu să n-o lași/ până ce ea,/ mândra mea,/ cu mine s-a întâlni/ și îmi va vorbi...”". Motto-ul arhaic sugerează o stare magică care va influența destinul
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
este telekinezie. În ”Dureri mari”, este dezlănțuit faptul că, atunci când Alan se sperie, el se transformă într-un animal dau muguri pe o parte a corpului animal (de exemplu, coarne de cerb germină, încolți pene de porc spunis, să înmugurească coada unui sconcs, a se transforma într-un fluture). El are, de asemenea, capacitatea de a se transforma în alte persoane sau animale așa cum se vede în ”Cârtița de la Mighty Med”. El pare că nu știe diferența dintre un cerc și
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
Unii consideră chiar că el este nemuritor. În ”Sfârșitul furtunii”, este dezvăluit că Dr. Horace Diaz este, de fapt Caduceo și poate restabili diar viața de cinci ori cu efectul secundar și a câștigat greutate din șolduri. Jordan (interpretată de Cozi Zuehlsdorff, voce în limba română de Cătălina Chirțan) este prietena lui Kaz și Oliver și îl urăște pe Gus. Ea este foarte negativă. La fel ca Kaz și Oliver, ea adoră jocurile video și benzile desenate. Wallace și Clyde (interpretați
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
munte ("Aster alpinus"), omag ("Aconitum moldavicum"), vinariță ("Asperula odorata"), o specie de narcisă ("Narcissus stellaris"), gușa porumbelului ("Silene viridiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), aerelul lui Sadler ("Ferula sadleriana"), stânjenel ("Iris gurtleri"), șoaldină mare ("Sedum maximum"), didiței ("Pulsatilla montana"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), coada racului ("Potentilla erecta"), mălaiul cucului ("Luzula campestris", "Luzula luzuloides"), frăguță ("Fragaria viridis"), trifoi alb ("Trifolium repens"), căldărușă ("Aquilegia nigricans ssp. subscaposa"), sisinei ("Pulsatilla patens"), garoafă de munte ("Dianthus petraeus ssp. spiculifolius"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), coada-iepurelui (cu specii
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
este practic o anexă a acesteia. Această fațetă articulară privește înăuntru, este alungită în sens antero-posterior și în ansamblu are forma unei virgule culcate cu o concavitate inferioară, al cărui cap (extremitatea groasă) lat și rotund se află înainte, iar coada subțire înapoi. Ea măsoară în medie 25 mm în lungime și 12 mm în înălțime și este ușor concavă, mai adâncă în partea anterioară. Fața maleolară medială corespunde cu fața articulară a maleolei mediale a tibiei ("Facies articularis malleoli medialis
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
întinde de-a lungul marginii concave a virgulei de la colul talusului până la fața posterioară a talusului. Ea este ocupată în jumătatea anterioară de o suprafață înfundată, perforată de numeroase găuri vasculare. În jumătatea posterioară a acestei suprafațe rugoase, imediat sub coada feței maleolare mediale, se află o suprafață ovală mare, plană sau ridicată, pe care se inseră partea tibiotalară posterioară a ligamentului colateral medial al articulației talocrurale ("Pars tibiotalaris posterior ligamenti collateralis medialis"). Extensia anterioară a feței maleolare mediale. Față maleolară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Mangustele sau ihneumonii (genul "Herpestes") sunt mamifere carnivore din familia herpestidelor ("Herpestidae") răspândite în sudul Asiei, Africa și sudul Europei (Spania), cu corpul alungit, suplu, grațios, bot ascuțit, labe scurte, coadă lungă și stufoasă. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. În sudul Asiei au fost ținute pe lângă casă pentru combaterea șoarecilor și șerpilor veninoși, dovedindu-se însă și un dușman al
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
veninul acestora. În sudul Asiei au fost ținute pe lângă casă pentru combaterea șoarecilor și șerpilor veninoși, dovedindu-se însă și un dușman al păsărilor domestice. Mangustele au dimensiuni mici și mijlocii. Lungimea corpului (cap + trunchi) este de 23-64 cm; lungime cozii - 23-58 cm; înălțimea la greabăn - 19-21 cm. Au o greutate de 0,5-4 kg. Longevitatea este 7-12,5 ani. Au o siluetă grațioasă. Corpul este alungit, membrele scurte cu câte cinci degete la picioare. Coada lunga, acoperită cu par mai
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
este de 23-64 cm; lungime cozii - 23-58 cm; înălțimea la greabăn - 19-21 cm. Au o greutate de 0,5-4 kg. Longevitatea este 7-12,5 ani. Au o siluetă grațioasă. Corpul este alungit, membrele scurte cu câte cinci degete la picioare. Coada lunga, acoperită cu par mai lung decât cel de pe corp. Capul este relativ mic, lărgit în regiunea neurocraniului, cu un bot scurt, ascuțit, care treptat se îngustează spre nas. Ochii și urechile mici. Tălpile sunt de obicei fără peri. Ghearele
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
caracteristic, masculii având cu un cromozom mai puțin decât femele. Cariotipul (numărul diploid de cromozomi) la femelele mangustei egiptene ("Herpestes ichneumon") - 44, la masculi - 43; la femelele mangustei indiene comune ("Herpestes edwardsi"), mangustei indiene mici ("Herpestes javanicus auropunctatus"), mangustei cu coadă scurtă ("Herpestes brachyurus"), mangustei indiene brune ("Herpestes fuscus") și mangustei crabivore ("Herpestes urva") - 36, la masculi - 35. Genul este reprezentat prin 10 specii răspândite în Africa, sudul Europei (Spania), Peninsula Arabică, Asia Mică, Iran, Afganistan, India, pe insula Sri Lanka, în
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
cazul existenței unor semnale de avertizare, simptome neurologice persistente care nu dispar sau dureri constante ori agravante. În special, utilizarea timpurie a radiografiilor (IRM sau CT) este recomandată în cazul în care pacientul este suspectat de cancer, infecții sau sindromul cozii de cal. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) este ușor mai bună decât testele CT pentru a identifica bolile de coloană - cele două tehnologii sunt la fel de utile pentru a diagnostica stenoza spinală. Numai câteva teste de diagnosticare fizică sunt utile. Testul
Dorsalgie joasă () [Corola-website/Science/332048_a_333377]
-
are 48-52 cm (între cioară și corb). Au ciocul relativ lung și prevăzut cu o pungă mică, iar la vârful ciocului au un cârlig (o unghie încârligată). Gâtul este lung, iar aripile de mărime mijlocie. Penele au o culoare închisă. Coada este lungă, rotunjită, formată din pene (rectrice) rigide, folosite drept cârmă la vânătoarea subacvatică. Nu au glande uropigiene, de aceea, când penajul se udă ușor după scufundări repetate, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, pentru a se usca
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
folosite drept cârmă la vânătoarea subacvatică. Nu au glande uropigiene, de aceea, când penajul se udă ușor după scufundări repetate, păsările se expun la soare cu aripile desfăcute, pentru a se usca. Glandele uropigiene sunt niște glande sebacee la baza cozii la multe păsări acvatice, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu ciocul pentru a-și impermeabiliza penajul. Au toate patru degetele de la picior unite prin membrane înotătoare ce formează o palmatură mare, iar primul deget este îndreptat lateral
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
adaptați la respirația aerului atmosferic prin plămâni, care îi salvează în timpul secetei, însă respirația branhială este cea predominantă. Au 1-2 plămâni alveolari, care se deschid printr-un conduct comun pe fața ventrală a esofagului. Oasele premaxilar și cel maxilar lipsesc. Coada, la reprezentanții actuali, este dificercă. Au coane (narine interne). Dinții se găsesc pe plăci dentare, situate pe pterigo-palatine (maxilarul superior) și pe spleniale (mandibulă). Există 3 genuri actuale ("Protopterus", "Lepidosiren", "Neoceratodus"), răspândite în apele dulci din Australia, Africa și America de Sud
Dipnoi () [Corola-website/Science/332110_a_333439]
-
lor, sarea și piperul acestei animații clasice, semnată Disney. "Ursulețul neîndemânatic" se întoarce cu o poveste plină de aventuri, dar și cu prietenii săi Tigru, Iepure, Purceluș, Bufnița, Kanga, Roo - și nu în ultimul rând Aiurel, care și-a pierdut coada, pentru a-i încânta pe micuții de pretutindeni. Bufnița îi trimite pe toți într-o aventură nebună în care ar trebui să-l salveze pe Christopher Robin de un delict imaginar și totul se transformă într-o zi foarte aglomerată
Winnie de Pluș (film) () [Corola-website/Science/332194_a_333523]
-
puțin albastru. Urechile sunt mici spre medii și stau ridicate sau semiridicate, dar pot fi și tăiate. Pieptul este adânc și mai puțin lat decât la Amstaff, care are coatele lipite de cutia toracică. Picioarele posterioare sunt puternice și musculoase. Coada este de lungime medie, groasă și ascuțită la vârf. Blana este scurtă, netedă, lucioasă, aspră și poate avea orice culoare (dar să nu fie pătată). Este un câine sigur pe sine, cu o teribilă poftă de viață. Este prietenos cu
Pit Bull Terrier American () [Corola-website/Science/332201_a_333530]
-
orhidee albă ("Dactylorhiza sambucina"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior ("Euphorbia amygdaloides"), vinariță ("Galium odoratum"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), orhidee (cu specii de: "Neottia nidus-avis, Dactylorhiza cordigera, Goodyera repens, Coeloglossum viride, Epipogium aphyllum, Gymnadenia conopsea, Orchis laxiflora "), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), frag ("Fragaria vesca"), drobiță ("Genista tinctoria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), buhai ("Listera ovata"), buhăieș ("Listera cordata"), brei ("Mercurialis perennis"), lăcrimiță ("Maianthemum bifolium"), sângele voinicului ("Nigritella nigra
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
stabilească la Șcerbakov (azi Rîbinsk) unde lucrează în calitate de desenatoare de decoruri și recuzitoare la teatrul din localitate. Viața era grea și Anna Kniper trăia într-o stare de mare sărăcie: se scula la ora 5 dimineața pentru a sta la coadă la pâine, își căra apa de la cișmeaua de pe stradă, trebuia să ia număr de ordine pentru baie și umbla prin pădurile din apropiere pentru a găsi ciuperci cu care să-și îmbunătățească mâncarea. Anna Kniper își lăsase scrierile și operele
Anna Timiriova () [Corola-website/Science/332368_a_333697]