17,991 matches
-
i s-a Înrăutățit... Și o iubește pe Anka, chiar o iubește. —Revino-ți, ea e o hoață, iar tu ești șefa ei. La serviciu, nu ai tolera o situație ca asta nici o clipă. —Pot să suport ideea că mă fură, Kate. Dar nu pot suporta ideea de a-mi ști copiii nefericiți. Oricum, destul despre mine. Ce mai faci tu? Inspir o dată adânc și mă opresc. Sunt bine. Debra e cea care Închide, dar nu Înainte de a mai stabili Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
facă un al treilea după ce scăpase În sfârșit de scutece și nopți nedormite, dar ei i se păruse că ratase perioada când Tim și Sam fuseseră bebeluși pentru că fusese la serviciu. — Nu știu, am simțit că acel timp Îmi fusese furat și-l voiam Înapoi. Pentru că eram Într-o dispoziție de făcut confesiuni, i-am spus că mi-era teamă să mă implic prea mult. Nu știam dacă eram capabilă să mă Întorc la serviciu fără să mi se Împietrească inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
gânduri plină: {EminescuOpIV 29} Pe râul dorului, mânat de vânture Veni odat- Pe-un vas cu vâslele, muiate-n cînture, Lin-împărat. Venit-a Regele să calce văile Cătând o sor, Eroi se-ninimă și plâng femeile De-a lui amor. El fură nunților ecouri tinere, Cântul la dor, Răpește buzelor naivei Vinere Vorba d-amor. Pe munți în negură, pe stânci de cremene, El a cătat O albă vergină, să-i fiă gemene Și te-a aflat. Tu ești cântărilor sororă gemene
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dulce tu raiu-mi deschizi, Cu părul tău moale tu viața mi-o legi - O știi și te faci că nu o-nțelegi! Șireată și dulce - copil vinovat - De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochi-ți profunzi Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi! Cu mâna ți-acoperi tu ochii tăi dragi, Prin degete cauți, nu râde ci taci; Pedeapsa ce meriți, columbă a mea, O gură-i - Oh, dă-mi-o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce-a dorit în visul lui el are: Tărie, stele, luna cea bălaie... Dormind murmură - murmurând tresare. {EminescuOpIV 183} AH, MIEREA BUZEI TALE Ah, mierea buzei tale am gustat-o, A buzei tale coapte, amorul meu; Zăpada sânului eu am furat-o, De ea mi-am răcorit suflarea eu; Ah, unde ești demonico, curato, Ah, unde ești să mor la sânul tău! Ce sunt eu azi? - o frunză, o nimică Și-mi pare că am fost un împărat; Simțirea care sufletu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ah, unde ești demonico, curato, Ah, unde ești să mor la sânul tău! Ce sunt eu azi? - o frunză, o nimică Și-mi pare că am fost un împărat; Simțirea care sufletu-mi despică E ca și când o lume mi-a furat; Ah, mierea buzei tale, păsărică, Am nebunit de când o am gustat! Ah, cum nu ești, să-ți mistuesc viața, Să-ți beau tot sufletul din gura ta, Să-ți sorb lumina pîn-ce-or fi de gheață Frumoși-ți ochi - să-ți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și prefăcut în lebădă la Leda Zeus pornește; Ar vrea să fac-asemenea un tânăr, ce iubește. Amicul nostru cel posac Se duce - ca gânsac. AUTOR ȘI EDITOR (Pfeffel) E. De ce așa de trist, obscur? A. Ah! un nemernic mi-a furat Poemul meu neimprimat! E. E. Sărmanul fur! LEOAICA ȘI SCROAFA (Pfeffel) Ca mine-n toată lumea nu-i O mamă, care s-aib-atîți copii - Scroafa se lăuda unei leoaice. Ai mulți - răspunse asta - unul eu, Dar este leu. {EminescuOpIV 201} DE VORBIȚI
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nimfele de marmur, Făpturi cerești unor măestre dalte. Pe lucii muri auritele pilastre. În jurul lor sunt așezate glastre, Din care cresc bogate-ntunecoase Ici roze negre, colo flori albastre Și pe ferești perdele de purpură. Un miros răcoros simțirea-mi fură; Deschisă lin e ușa unei sale Și noi minuni uimiții ochi văzură. Un pictor a-nflorit plafondul, murii, Cu basme mândre, cu frumoase hurii Și din cățui de-argint, copăr miroase Cu fum albastru formele picturii. {EminescuOpIV 215} Iar pe-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să alerg la tine-ndată Ș-astfel cum dormi să te cuprind în brață. {EminescuOpIV 244} Dar te-ai trezi... păcat! și nu mă-ndur. Dormi liniștit c-un braț pe după cap. Din când în când cu ochiul eu te fur, Din când în când din mână cartea scap. {EminescuOpIV 245} Și-s fericit... Pulsează lunga vreme În orologiu cu pașii uniformi... De ce te temi? Cu mine nu te teme! De nu te culci, te culc cu sila... Dormi! {EminescuOpIV 246
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
orologiu cu pașii uniformi... De ce te temi? Cu mine nu te teme! De nu te culci, te culc cu sila... Dormi! {EminescuOpIV 246} ÎN FEREASTRA DESPRE MARE În fereastra despre mare Stă copila cea de craiu - Fundul mării, fundul mării Fură chipul ei bălaiu. Iar pescarul trece-n luntre Și în ape vecinic cată - Fundul mării, fundul mării Ah! de mult un chip i-arată. - "Spre castel vr-odată ochii "N-am întors și totuși plâng "Fundul mării, fundul mării "Mă atrage
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-ți frumoasă, Ți-aș da sânul alb de zăpadă Ca pradă. DELFINUL Ondină, Tu dulce copilă, o, vină, Nu vezi că Delfinul tău moare În mare? ONDINA Vedea-vom! Să cânte Sirena ruga-vom, De nu vei iubi-o - îmi fură O gură! Atunce O undă în brațe-ți m-arunce, Căci știu a iubi eu prea bine Delfine. Ascultă! De vreme-ndelungă și multă În sufletul meu eu te-am strâns - M-ai învins. {EminescuOpIV 309} AMÎNDOI Tu, ce ești
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cobor Și cad pe albe perini, iar ochiul ei cel mare Arată nu amorul - ci setea de amor. Iar fața ei frumoasă-i de-acea albeață sură, Brumată ca lucirea unui mărgăritar; Pe brațe de zăpadă, pe sânii ei se fură A candelei lumină mai rar și tot mai rar. Iar micile-i picioare ating covorul moale Și chinue papucii de-atlaz, care stau jos. L-a patului ei margini cu fruntea-n a ei poale Sta în genunche dânsul privind
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
plină. Balconu-l privește și tare suspină. Zădarnic făcut-au ghitara-i paradă; Inez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca nimeni s-auză și nimeni să vază. În urmă-i o ușă-n balcon se deschide... Prin flori se arată o gură ce râde... Cu fața ascunsă în păru-i, șirată, De-amoru-i prostatec așa se disfată. {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viața, cum cată să fie? " {EminescuOpIV 367} CALUL TROIAN Și ascultând așa fel de-al unora îndemn, Băgară în cetate pe calul cel de lemn Ș-apoi pe veselie, pe chef se așternură Pîn-ce în miezul nopții pe toții somnu-i fură... Din calul acel mare Elinii se coboară, Cu pază ei prin uliți în pândă se strecoară; Cum văd că mic și mare căzuse-n somn ca morți, Ei gîtue străjerii, ce stau lungiți la porți Ș-aprind făclii în noapte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
uliți în pândă se strecoară; Cum văd că mic și mare căzuse-n somn ca morți, Ei gîtue străjerii, ce stau lungiți la porți Ș-aprind făclii în noapte pe-a zidurilor creste. Din Tenedos văzură luminile aceste Și-mplătoșați cum fură, armați cu lănci și săbii S-apropie de țărmuri pe negrele corăbii. Când peste lumea toată domnea a nopții slavă Ei prea cu molcomișul și fără de gâlceavă Intrară în cetate... oricare repezi Și începur-în toții a da și a snopi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu unul a spori? Ferice de aceia ce n-au mai fost să fie, Din leagănul cărora nu s-a durat sicrie, Nici în nisip vr-o urmă lăsar-a lor picioare Neatinși de păsul lumii trecute, viitoare. De-apururi pe atâția câți fură cu putință: Numele lor e nimeni, nimic a lor ființă. Ei dorm cum Doarme-un chaos pătruns de sine însuși, Ca cel ce-n visu-i plânge, dar nu-și aude plînsu-și Ș-a doua zi nu știe nimic de acel
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
O, ursitori, a căror daruri plouă "Asupra lumii-ntregi, mai stați o clipă Și ascultați rugarea spusă vouă. Nu bunătăți cari se trec în pripă "Să îi menească sfânta voastră gură, Nu bunătăți supuse la risipă. "Puternici, mari, frumoși atâția fură, "Înțelepciuni, comori le-ați dat multora "Și toate, vai, cu vremea se pierdură. "Lui dăruiți ce nu ați dat altora, Un dar nespus de scump ce n-are nume " Ca să răsar-asupra tuturora... Atunci la ruga ne-nțeleptei mume, Zâna privi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sbate miazănoaptea în inima de-aramă Din turnul în ruină. Și prin a lumei vamă Nici suflete nu intră, nici suflete nu ies; Ci prin al nopții aer întunecos și des Abia pătrunde galben lumina-n raze rare Precum se fur speranțe în inime amare. Când somnul frate-al morții pe lume falnic zace Cu genele-i închise, cu visele-i de pace, Când palida gândire prin țara morții trece Și moaiă-n visuri de-aur aripa ei cea rece, Și cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de Poeticales Motto: Es muss auch solche Kautze geben Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și se trag îndărăt! Trecutul e viitor și viitorul trecut. - Anul l5... a furat pe anul 1870 într-un mod oribil și cu precauțiunea viclenește zâmbitoare cumcă n-are să fie recunoscut. Odată... în timpi mai... în anul 1870 trăia în România un scriitor care se ocupa din principiu și meseriă, cu chyr Cocoveiu, întunecoasă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pască și să dea lapte! Din câte se spuneau, Va Înțelegea, că sunt oameni foarte răi, care nu vorbesc cu vecinii, că vecinii trebuie să-i ocolească deoarece sunt periculoși și te pot preface În câine ori broască și că fură lapte de la Dumănița noastră. Pentru toate acestea, ca un voinic ce era, copilul Îi amenința cu pumnișorul său, dar numai când se afla În casă, și Îl cuprindea o frică sălbatică atunci când Îndrăznea să caute cioburi de sticlă, frică de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
adesea afectiv, după ce Ochenoaia efectuase „instructajul de final” al unei expediții Încununate de succes, șirul indian, mai lat și mai obosit acum, se punea În mișcare, la adăpostul nopții pentru a nu fi văzuți de nimeni, nu că ar fi furat ceva, ci pentru a nu trezi bănuieli și clevetiri ale consătenilor, extrem de suspicioși și recunoscuți ca mari iubitori de bârfe, Încă de pe vremea aceea. Bine instalat pe umerii puternici ai Didiței și ținut de picioare numai cu o mână, (În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vârf și-ndesat! Bunicul Ghiorghi a zis cu un glas de mare șef al familiei: Ămâia mătii, Vizanti, te-ai făcut rău de crapă chelea pe tine! Lasă-l Ileanî, gata! Și pe când bunica Ileana bucătărea În chiler, bunicul Ghiorghi fura o bucată generoasă de mămăligă rece și o dădea pe ascuns lui Vizanti, spunându-i prietenește: Bravo, Vizanti, iar i-ai Înroșit botu’, iar tu te ai ales numa’ c-o zgârietură! Ia de-aici și ai grijă de casă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
chiar așa de bine, cu gândul să aducă pe salvatorul Vizanti, care cu siguranță că-l va pedepsi cu vărf și indesat pe Niță, cel care a trântit-o la pământ pe Aneta, o bătea probabil și urmărea să-i fure rochița Înflorată care-i plăcea lui Va și care era pe jumătate scoasă, lăsând a se vedea jumătatea posterioară goală a fetei, altceva nu se purta pe dedesupt În acele timpuri. Alerga, alerga, voinicește și vitejește, gândurile sale erau preocupate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acuma cum să hurnim chiatra din casă! Că bine zici, Ghiorghi! Mi-i tare frică să nu rămână fată bătrână! Pentru Va lucrurile erau oarecum clarificate, după ce Niță a făcut o faptă rea-rea (probabil nu sa lăsat până nu a furat rochița Anetei, ori și mai rău, a bătut-o pe mătușă-sa!) a plecat undeva departe, iar Aneta plânge În continuu după rochiță, ori de ciudă că Vizanti nu era cu ea pentru a-i da de cheltuială hoțului. Din ce În ce mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
tărie și cu intenția de a Îngheța tot ce-i viu, când căderile de zăpadă nu mai conteneau și „locuitorii din câmpuri și păduri” Își Încercau norocul În grădinile și gospodăriile oamenilor, iepurii veneau să roadă coaja pomilor, vulpoii să fure găini și, mai rar, lupii răpeau câte o oaie sau câte un purcel. Bunicul Ghiorghi, deposedat de pușca sa de vânătoare (cea cu o mie de povești) de către „anticriștii cari o alungat boierii cei buni” meșterea din „sârmî oțălitî” câte
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]