16,896 matches
-
Africa nu este lovită atât de greu. Făcând parte din Cuaternar, Holocenul durează de acum 12.000 de ani până în prezent. Cunoscut drept „Epoca Omului”, Holocenul este caracterizat de dezvoltarea oamenilor. Continentele au migrat în acest timp cu maxim un kilometru. Deși din punct de vedere geologic Holocenul este o perioadă extrem de scurtă de timp, din punct de vedere al percepției oamenilor ea este lungă, întreaga istorie a omului ca civilizație fiind înglobată în această perioadă.
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
pe drumul național Giurgiu - Zimnicea (DN 5C) și constituie extremitatea de sud-est a județului Teleorman. În dreptul localității Pietroșani râul Vedea se varsă în Dunăre printr-un canal construit în anii '30. Distanța pe șosea până la Giurgiu este de 34 de kilometri, iar distanța până la Zimnicea este de 23 de kilometri (distanțe măsurate de la bornele kilometrice din estul și respectiv vestul satului). Față de orașul Alexandria, actuala reședință a județului Teleorman, comuna Pietroșani se află situată la o distanță de 45 de kilometri
Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/324793_a_326122]
-
extremitatea de sud-est a județului Teleorman. În dreptul localității Pietroșani râul Vedea se varsă în Dunăre printr-un canal construit în anii '30. Distanța pe șosea până la Giurgiu este de 34 de kilometri, iar distanța până la Zimnicea este de 23 de kilometri (distanțe măsurate de la bornele kilometrice din estul și respectiv vestul satului). Față de orașul Alexandria, actuala reședință a județului Teleorman, comuna Pietroșani se află situată la o distanță de 45 de kilometri. Vecinii comunei Pietroșani sunt: satul Pietrișu la est (aparținând
Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/324793_a_326122]
-
kilometri, iar distanța până la Zimnicea este de 23 de kilometri (distanțe măsurate de la bornele kilometrice din estul și respectiv vestul satului). Față de orașul Alexandria, actuala reședință a județului Teleorman, comuna Pietroșani se află situată la o distanță de 45 de kilometri. Vecinii comunei Pietroșani sunt: satul Pietrișu la est (aparținând comunei Găujani din județul Giurgiu), comuna Bujoru la vest (județul Teleorman), la sud fluviul Dunărea, iar la nord comuna Gogoșari și satul Izvoru (județul Giurgiu). Conform descoperirilor arheologice din zona de
Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/324793_a_326122]
-
Grivița (în ) este un sat în regiunea Plevna, Bulgaria. Aflat la câțiva kilometri nord-est de orașul Plevna, satul este locul unde s-a aflat în secolul al XIX-lea una din redutele de apărare ale cetății Plevna, locul unei mari bătălii din Războiul Ruso-Turc din 1877-1878. Aflat la 9 km est de Plevna
Grivița, Plevna () [Corola-website/Science/324853_a_326182]
-
că traiectoria sa o va scoate definitiv din Sistemul nostru solar. Precedentele calcule îi dăduseră o perioadă orbitală de 75.000 de ani.. Cometa a fost descoperită în timp ce se afla încă departe de Soare, la circa 74 de milioane de kilometri. Astronomii îi prevedeau o strălucire excepțională la apropierea de periheliu, cu o magnitudine de -10. O importantă campanie de observații internaționale a fost lansată, incluzând echipajele stațiilor orbitale Skylab și Soiuz 13, ceea ce a făcut din Kohoutek prima cometă observată
Cometa Kohoutek () [Corola-website/Science/326032_a_327361]
-
Calea ferată Oradea-Gyomaendrőd este o cale ferată interoperabilă, principală, simplă, în mare parte neelectrificată, atât în România cât și în Ungaria. Ea este electrificată doar pe o distanță de 5 kilometri între gara Gyoma și racordul de la linia de Budapesta. Linia este numerotată la CFR ca magistrala 312 iar la MÁV ca 127. Stațiile de frontieră sunt Cheresig și Körösnagyharsány. Este echipată cu sistem BLA (în total sunt 26 de semafoare
Calea ferată Oradea–Cheresig () [Corola-website/Science/326065_a_327394]
-
săpăturilor la ruinele vechiului oraș Troia. Dörpfeld duce la bun sfârșit aceste lucrări, chiar și după moartea lui Schliemann, și reușește să găsească semnificația clară a tuturor vestigiilor numeroase găsite acolo. Este îngropat în Grecia, pe insula Lefkada, la câțiva kilometri de orașul Nidri, în Geni.Pe cavoul de piatră expus în aer liber, stau inscripționate:"Wilhelm Dörpfeld, * 26.XII.1853, + 25.IV.1940".Acesta se gaseste la câteva sute de metri de Biserică din Geni, de unde se poate vedea o
Wilhelm Dörpfeld () [Corola-website/Science/326087_a_327416]
-
scoici - resturi ale unei plaje de acum 11 milioane de ani a mării preistorice Paratethys. Ansamblul (în aparență un martor de eroziune diferențiala) dă impresia că a fost construit de mână omului. Se întinde pe o lungime de aproximativ zece kilometri și are destul de multe întreruperi. Acces: Mănăstirea Poiana Mărului de riț ortodox, este situată pe teritoriul administrativ al satului Băltăgari din Comuna Bisoca. A fost ctitorita în anul 1730 de către Constantin Mavrocordat fiind un important centru monastic și cultural în
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în limbile română și franceză - apa se numea "Izvorul întineririi" Monument al naturii, "Sfinxul" de pe Breazău (cunoscut și sub denumirea de Sfinxul de la Buștea) este o stâncă de aproximativ 5-6 m înălțime cu aspectul unui cap uman vizibilă de la câțiva kilometri depărtare. Este situat pe culmea Breazău aflată pe stânga văii Slănicului, culme care atinge înălțimea maximă în vârful Breazău (1239 m). Se ajunge folosind drumul de pe valea Slănicului - DJ 203 K, care pornește de pe DN2 (E85) de la Mărăcineni spre Săpoca
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
orelor 24.00-01.00, Vasile Carabuș, paznic de noapte la CAP Posești, a văzut, de pe dealul Tăbăcioi, un obiect strălucitor, «o stea cu coadă» de culoare galbenă, traversând cerul, planând și aterizând lin într-o livadă aflată la circa 2 kilometri de el, pe dealul La Odaia. În zilele de 23-25 septembrie 1978, nu departe de cabana Bâlea Lac a avut loc una dintre cele mai terifiante întâlniri de gradul III, precum și unul dintre rarele cazuri în care oamenii au fost
Contacte cu OZN-uri în România () [Corola-website/Science/326169_a_327498]
-
trecut deasupra capitalei; alții credeau că inamicul a ajuns la porțile Parisului. La trei ore după explodarea primului obuz statul major francez știa că inamicul bombardează Parisul cu ajutorul unui tun gigantic așezat undeva, la o distanță de 120 sau 130 kilometri, iar 30 de ore mai târziu toată lumea știa nu numai despre existența tunului „Bertha cea groasă", dar și locul unde era instalat. Cu ajutorul matematicienilor, care au calculat traiectoria și direcția obuzelor, s'a aflat locul aproximativ unde se află instalat
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
Laonu-lui. Artileria grea franceză a deschis focul împotriva „Berthei" și al patrulea obuz a pus capăt carierei tunului gigantic. În primăvara anului 1916, fizicianul Eberhardt a prezentat uzinelor Krupp proiectul unui tun gigantic cu o rază de acțiune de peste 130 kilometri. Specialiștii militari au aprobat proiectul și tunurile au fost puse în construcție. Suma cheltuită pentru cele trei tunuri gigantice era de 70 milioane mărci! Rezultatele însă n'au corespuns așteptărilor. Obuzele gigantice au ucis în totul 256 oameni și au
Berta cea grasă (mortieră) () [Corola-website/Science/326193_a_327522]
-
marginea pădurii, căci satul Secăreni este amplasat la margine de codru des, unde apa curge în izvoare cristaline. Clasa întîia a învățat-o în satul natal. A fost foarte greu să frecventeze lecțiile , trebuia să parcurgă o distanță de doi kilometri pe un drum plin de noroi. Vasile nu putea să meargă vertical, el se târîia numai pe brînci. Astfel, la școală îl duceau pe rînd: tata, mama, fratele Mihai și sora mai mare Galina. La sfîrșitul lecțiilor învățătorul îl aducea
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
restaurat însă de familia Radziwiłł și între 1881 și 1886 interioarele au fost renovate de prințul Anton Radizwill și de soția sa, franțuzoaica Marie de Castellane. Ei au proiectat și o grădină în stil englezesc. Cu o suprafață de peste un kilometru pătrat, grădina este unul din cele mari astfel de parcuri din Europa. În 1939, familia Radziwiłł a fost din nou izgonită din castel de Armata Roșie care a invadat Polonia. În perioada sovietică, castelul a fost utilizat ca sanatoriu, iar
Castelul Niasviž () [Corola-website/Science/326325_a_327654]
-
dolari. În timpul genericului de final, se indică faptul că numele insulei pe care au fost filmate scenele este ținut secret pentru a păstra frumusețea locului. Filmul a fost filmat în mare parte parte la Key Biscayne (Florida), la doar câțiva kilometri de Miami. Soldatul japonez care nu știa că războiul s-a terminat este inspirat de personajul real Onoda Hirō care se afla pe Insula Lubang și nu a capitulat decât în 1974, atunci când comandantul său i-a remis ordinul de
Prietenul la nevoie se cunoaște () [Corola-website/Science/326316_a_327645]
-
în Evanghelia după Luca (7:11-17). În conformitate cu această evanghelie, tânărul din Nain era fiul unei văduve pe care Iisus din Nazaret l-a înviat din morți. Iisus a întâlnit un cortegiu funerar la porțile cetății Nain, aflată la circa trei kilometri de Muntele Tabor. Acesta este primul dintre cele trei minuni din evangheliile canonice în care Cristos a înviat un mort. Văzând zbuciumul sufletesc al mamei tânărului, Iisus a fost cuprins de milă și i-a spus acesteia să nu mai
Învierea tânărului din Nain () [Corola-website/Science/322557_a_323886]
-
afirmă: „Din perspectivă istorică, Servet a murit pentru ca libertatea conștiinței să devină un drept fundamental al tuturor oamenilor din societatea modernă”. În 1908, a fost înălțat un monument în memoria lui Servet, în orașul francez Annemasse, aflat la circa cinci kilometri de locul în care s-a stins din viață. Pe o inscripție se poate citi: „Miguel Servet, . . . geograf, medic și fiziolog, merită recunoștință din partea lumii întregi pentru descoperirile sale științifice, pentru grija față de bolnavi și săraci și pentru hotărârea de
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
formează râul Ouse, pe care Rupert îl plasase între el și armatele inamice. În aceeași zi, forțele sale au învins dragonii earlului de Manchester, care fuseseră lăsați să păzească un pod de vase peste Ouse în dreptul satului Poppleton la câțiva kilometri nord de York. Aceasta era singura trecere disponibilă aliaților în amonte de un alt pod de vase de la Acaster Malbis sud de York, iar capturarea sa a împiedicat armatele aliate să mai treacă râul Ouse și să-l atace pe
Bătălia de la Marston Moor () [Corola-website/Science/322572_a_323901]
-
noxelor din camera de luptă. Tunul D-10S era capabil să perforeze un blindaj cu o grosime de 125 mm de la o distanță de 2000 de metri. Acest lucru însemna că orice tanc german putea fi distrus de la distanță de un kilometru. ȘU-100 nu era dotat cu mitraliere pentru protecție împotriva infanteriei, fiind folosit strict că vânător de tancuri. Datele privind producția vânătorului de tancuri ȘU-100 diferă în funcție de surse. Între luna septembrie a anului 1944 și luna martie a anului 1946 au
SU-100 () [Corola-website/Science/322584_a_323913]
-
cu un motor auxiliar diesel de 90 CP Mercedes-Benz OM 314 de 3,8 litri și patru cilindri. Vehiculul dispune de un sistem de navigație propriu și două telescoape panoramice. Radarul de cercetare are o rază de acțiune de 15 kilometri și poate funcționa din mișcare, datele fiind actualizate în fiecare secundă. Recunoașterea amicului/inamicului este automată. Radarul de urmărire transmite automat datele referitoare la țintă sistemului de conducere a focului. Acesta, având la bază un calculator analogic, orientează automat armamentul
Gepard () [Corola-website/Science/322643_a_323972]
-
de grame de hrană zilnic, dar necesarul crește după eclozionarea puilor, trebuind să îi hrănească și pe aceștia. În perioada de clocit, șoimul călător trebuie să străbată distanțe mari în căutarea hranei. Teritoriul lui de vânătoare este de 40-200 de kilometri pătrați. Vânează rar mamifere, dar uneori prinde și iepuri. Șoimul călător preferă spațiile deschise, libere, cum ar fi: pusta, zonele mlăștinoase și semideșertice, stepa, unde își poate utiliza cel mai eficient vederea excelentă. În Europa Centrală cea mai mare răspândire
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]
-
luptă, din avion sau de pe coastă. Torpila a fost inventată în 1866 de Robert Whitehead, fiind perfecționată ulterior. Prima utilizare a torpilei a fost în 1878, în timpul războiului ruso-turc, când monitorul turcesc "Hivzi-Rahman" a fost scufundat în Dunăre la 9 kilometri în amonte de Brăila de către șalupele " Rândunica" (rechiziționată de trupele rusești și redenumită conjunctural "Țarevici") și "Xenia" încărcate fiecare cu câte două torpile pe școndru (o tijă din lemn, lungă de 8 m) fixat la prova, pe un furchet. Acest
Torpilă () [Corola-website/Science/322664_a_323993]
-
armatei lui Carol, deși el nu a plecat din Mitau decât la sfârșitul lui iunie și nu s-a putut întâlni cu forțele lui Carol decât la 11 octombrie. La un moment dat, ei se aflau la doar 130 de kilometri distanță unul de altul, dar Carol a renunțat deoarece avea nevoie de provizii și s-a întors spre sud în Ucraina în căutarea de grâne și de vreme mai blândă. Conform cronicilor rusești, forțele ucrainene, conduse de hetmanul cazac Ivan
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
turistică de peste 35 de ani. Frumusețea și ineditul atrag grupuri de turiști din toată Europa. În fiecare dimineață zona de la intrarea în mină se anima brusc. Bolnavi sosiți la tratament, dar și turiști se înghesuiesc în autobuzele ce coboară un kilometru și jumătate în inima pământului. După călătoria cu autobuzul, accesul se face pe jos, 250 de trepte abrupte fiind o probă de rezistență mai ales pentru cei mai în vârstă. Odată ajunși în salina, cu toții uită de efort și se
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]